23,741 matches
-
care, pătate toate de carnea și sângele meu, își modificaseră culoarea. De ele se aflau lipite fâșii-fâșii de pânză și fire murdare de păr, ce răspândeau un miros greu de sânge. Sub arcul părăginit al podului se strânseseră trei câini sălbatici - doi stăteau întinși, unul în picioare, doi erau negri, unul galben. Toți aveau însă blana lucioasă, limba de un roșu aprins, dinții albi și imaculați și ochii sticlindu-le vii. În povestirea Însemnări despre fiere, Mo Yan a scris despre
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
demnă și mânuiește cu același curaj jumătatea ei de lamă. Buricele degetelor noastre arătătoare își lipesc bobii de sânge unul de celălalt. Ros tim un jurământ. Nu ne vom părăsi niciodată (și vom ajunge, într-o bună zi, în Vestul Sălbatic). Acum mâncăm mere și ne legănăm picioarele pe o băncuță de scânduri, sub bolta de vie și sub corcoduși. Laila îmi povestește că a fost la video, la niște copii mai mari. Îmi spune că a văzut un film porno
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
apoi mi-am făcut o cafea. M-am întins pe canapea și am băut-o încet. Ceașca îmi tremura în mâini și un dârdâit mi-a cuprins tot corpul. Îmi apărea obsesiv în minte chipul lui aplecat deasupra mea, privirea sălbatică, îi simțeam în continuare parfumul care parcă se încăpățâna să-mi persiste în nări, îi simțeam mâinile cu care-mi rănise sânii. După o jumătate de oră m-am liniștit întrucâtva. Tremurul din mâini devenise imperceptibil. Mi-am luat rucsacul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
înhămați patru cai mari, cu ștreanguri, nu cu mult mai groase decât frișca biciului, și un surugiu îmbrăcat într’o haină albă de flanelă, încălecă pe calul de lângă roată. Închinându-se înainte și pocnind din biciu porni într’un galop sălbatic, strigând tot timpul de lungă și tărăgănată cadență. Drumul era plin de grindină, care se topea formând băltoace prin care caii treceau în plină viteză. Cum mă aflam lângă picioarele dinapoi ale cailor, tot noroiul îmi era aruncat în față
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin prezența carstului de interfluviu, unde s-au dezvoltat platouri cu câmpuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
naturale este bine reglementată. Conform Legii nr.5/2000, Planul de amenajare al teritoriului național, Secțiunea a III-a - zone protejate și a unor hotărâri de guvern ulterioare (230/2003; 2151/2004), privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul țării noastre s-au delimitat 27 de arii naturale protejate (rezervații ale biosferei, parcuri naționale și parcuri naturale) la care se adaugă rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale și arii de protecție speciala avifaunistică (fig. 6). Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dezvoltarea turismului în această zonă va trebui făcută însă, prin reglementări stricte, doar în limitele capacității de suport ecologic. Știați că... Hasmacul este o formațiune vegetală, cu caracteristici subtropicale, alcătuită din plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților, tisa a constituit, în trecut, materia primă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
1-3 ore) sau lungi (o zi), pe itinerarii atractive (Cheile Râșnoavei, Poiana Brașov ș.a.). mountain biking - este o formă consacrată de parcurgere a unor circuite montane, utilizând o bicicletă special construită (anvelope și suspensii rezistente ș.a.), pentru parcurgerea unor zone sălbatice, coborârea unor pante dificile și, în general, a oricărui teren accidentat. plimbarea cu ATV-ul - este o altă modalitate de deplasare, cu un vehicul de teren pentru 1-2 persoane, cu 4-6 roți sau cu șenile, ce poate urca pante abrupte
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din spațiu, ci din timp. În genere, personajele lui Emil Botta au ceva pirandellian, fără să plece în căutarea autorului, ci mișcându-se confuz în întâmpinarea sfârșitului. În Aventura (II) are loc subiectivarea eului poetic. Patetismul romantic își află "locul sălbatic", propice desfășurării: Trecând prin locul acela sălbatic voi murmura: " Unde e viața mea? Unde e viața mea?" Întrebarea, de un retorism nedisimulat, deschide drumul unei situații absurde: pierderea timpului este o dramă și regăsirea lui un supliciu. Aventura poetului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
personajele lui Emil Botta au ceva pirandellian, fără să plece în căutarea autorului, ci mișcându-se confuz în întâmpinarea sfârșitului. În Aventura (II) are loc subiectivarea eului poetic. Patetismul romantic își află "locul sălbatic", propice desfășurării: Trecând prin locul acela sălbatic voi murmura: " Unde e viața mea? Unde e viața mea?" Întrebarea, de un retorism nedisimulat, deschide drumul unei situații absurde: pierderea timpului este o dramă și regăsirea lui un supliciu. Aventura poetului nu este alta decât a unui Sisif deplorabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii de arbori: plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul constituțional, după cum vom vedea mai jos. „Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale” este cel mai puțin reglementată și consta în punerea în valoare a unor terenuri defrișate din pădure și folosirea lor alternativă pentru producerea fânului și a cerealelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al moinei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
alb, gol, mărginit de ramă grea din fier sau din armă. Au rămas oglinzi, fără adâncul cunoscut, fără mister; imaginea se subția ca o nuntă din care lipsește un mire. Jalnic și impur țopăiau peste portativ fără sunete, cu slăvi sălbatice de ger, firea a rămas sticloasă și fără cer. * * * Un gest copilăresc era sărutul ce îmbrățișa umărul din care creștea aripa, protectoarea mea. Atunci nu știam câtă candoare era în buzele mele și ce bucurie să găsești un sprijin patimilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Așa este cel mai bine!” Se pare că, pentru moment, Clara și-a epuizat „stocul” de întrebări. Tocmai a descoperit un fluture mare, cu aripi roșii, pătate cu puncte albe și cerculețe negre. Stă nemișcat pe o frunză de hamei sălbatic, ivit pe tufișurile din marginea pădurii. Îl studiază atent, parcă temându-se să mai vorbească. Se teme să nu-l sperie, ori poate că face un efort tăcut, dar intens, de a găsi un loc și acestei ființe aripate într-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
o moarte aparentă!” De fiecare dată, nici unul dintre cei duși nu i-a adresat vreun cuvânt. Abia acum le-a înțeles tăcerea, ca pe o poruncă: de a se întoarce dincoace, în visul cu ochii deschiși, pe cărarea cu flori sălbatice multicolore, ca să o ducă de mână pe Clara, știind bine că după culmea dealului se deschide drumul mare, de întoarcere acasă. „Acasă!” Instantaneu, Profesorul a înțeles că există și pentru el un „acasă”. Este locul unde trăiește femeia pe care
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
simțea tot mai trist și nu-și putea da deloc seama din ce cauză... Îl urmărea parcă, pas cu pas, o umbră de care dorea să scape cu orice preț și nu putea... Și umbra aceea avea ochi de pisică sălbatică, mers ușor și legănat, față senină și luminată mereu de un zîmbet pe care nu-l mai avea nimeni și o chema... Ilinca! Unde se vede că o expediție, fie ea cît de grea, se pregătește mult mai ușor atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
o lumină proastă asupra întregului grup. Păi nu?... Aaaa, știu că unii ar putea zice, de pildă, așa: păi ce te faci cu un nătăfleț ca ăsta, care trage cu pistoale imaginare și se luptă cu umbrele, crezîndu-se în Vestul sălbatic?... Ei bine, aflați că astfel de păreri pot fi contrazise cu toată strășnicia. Dar cu fapte, nu cu vorbe! N-am însă timp acum pentru așa ceva. Ar trebui, totuși, să se știe de la bun început că Bărzăunul nu ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Locul unde ajunse grupul era aproape în permanență pustiu. Adică pe acolo nu trecea nici un drum, nici măcar o cărare. Și nu trecea pentru că aproape oriunde puneai piciorul, dacă nu erai atent, te scufundai în nămol. Și nici animalele, fie ele sălbatice sau domestice, nu treceau pe-acolo din aceleași motive. Ca să poți înainta prin asemenea grozăvie îți trebuia nu numai mult curaj, ci și îndemînare. Uneori trebuia să sari porțiuni de cîte 2-3 metri, alteori să treci peste trunchiuri răsturnate, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-o fi. Trecuseră aproape 3 ore de cînd plecaseră din sat și tot nu ajunseseră la destinație. Ba, mai mult, la un moment dat începură chiar să aibă impresia că s-au rătăcit. Peste tot erau niște locuri așa de sălbatice și de prăpăstioase, de încărcate de primejdii la fiecare pas, încît nu mai știau ce să facă. Pe acolo nu călca picior de om cu anii. Nici n-aveau ce să caute oameni prin acele părți. Pășune pentru oi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sînt cu adevărat lei și tigri în pădurile noastre! Și de ce nu? se opuse doctorul. De ce să nu admitem și faptul că pot exista asemenea fiare din timpuri străvechi, acomodate cu condițiile de aici, mai ales că-n pădurea asta sălbatică nu intră nimeni din cauza mlaștinii. Știți ceva? interveni în discuție Matei și pentru că nu era de acord cu doctorul și pentru că bănuia ceva necurat la mijloc. Haideți să nu mai spunem la nimeni despre ce-am pățit la mlaștină... Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Dintr-odată la această oră și în cerul serii Pe vastul abis, izbucnirea, fulgerul sunetului Care lunecă aerian de la un capăt la altul: O, nour de Lebede ! Aripile voastre îmbătate de duhul furtunii Supuneau cerul cu râsul lor voios și sălbatic Și trezeau valuri de uimire în oceanul văzduhului ! Se părea că mesajul aripilor Pentru o clipă aducea o sete nebună de mișcare În inima munților mereu neclătinați. Colinele deveneau nouri plutind fără țintă prin Baiçakh, Șirurile de arbori își smulgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
rămâne plecată. Nările lui adulmecă deja sângele lui Musa pe dalele mari, de marmură gălbuie. Din filigranul ferestruicii deschise în zid ca un ochi îm păienjenit simte privirea verde a femeii blonde furișându-se ca a unei arăboaice până la ei. Sălbatică și temătoare, fără grai, fără umbră, aproape. Atât, sună apăsat glasul lui Musa în întuneric. Sitt îl șterge cu un burete mare și l ajută să-și îmbrace veș mântul alb. Pentru Ahmet, fratele de arme al stăpânului lui e
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]