6,492 matches
-
Muscel găsim propagandiști din rândul oamenilor școlii. Astfel, prefect al revoluției în acest județ a fost profesorul Dimitrie Jianu. Aceeași nobilă misiune revenise în Argeș lui Nicolae Simonide, în Prahova lui Ion D. Negulici, ambii câmpulungeni și profesori, în Râmnicul Sărat profesorului Nicolae Turnavitu. Amintim de asemenea că Dimitrie Chirculescu și Ștefan Turnavitu, oameni de școală din Muscel au fost comisari de propagandă. Aceeași misiune au avut profesorii Ioan Brezoianu și Răducanu Burdeanu de la școala națională din Câmpulung. Ion Heliade-Rădulescu, în calitate de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
Țara doarme pe spetează, Înjură aprig și oftează; Nu tu Crăciun, nici Bobotează, Un Paște amărât, ce mai contează? Doar guvernanții mai nechează, Cu banii noștri jubilează! Glia țării, nearată, Prefă-o, Doamne, -n cimitire! Căci pâinea noastră-i prea sărată, Grâu-i bun de pomenire; De-o colivă, pufuleți, Ce popor de nătăfleți! Își bat golanii joc de noi, Ne bagă zilnic în nevoi; Bugetul țării l-au furat Și plâng că țara-i în rahat! Ei colindă țări străine
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
ajutat să mă văd mai bine. Mi-a oferit dioptrii sufletești. Impactul Jurnalului nefericirii asupra mea a fost grozav și revelator. “Acest jurnal este rezultatul singurătății mele, al lacrimilor atât de multe, atât de grele. Îmi văd chipul cu pistrui sărați. Sunt atât de sărați că mă irită. Simt, ajung cu limba bobul de sare, cu buzele uscate. E căutarea durerii. E căutarea ta. Îmi spăl obrajii cu apă rece. Simt cum apa sfârâie. Obrajii îmi ard, sunt fierbinți, sunt de
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
ca și cum el, spațiul acela artistic, s-ar fi născut pentru prima dată atunci. Plecată la început de secol XX din urbea ei natală, un orășel de provincie (altădată capitală de județ) de pe malul stâng al râului cu același nume, Râmnicul Sărat, FLORICA CRISTOFOREANU avea să devină în scurtă vreme un interpret de operă deosebit de important în perimetrul cultural românesc privit în ansamblul său. Devenită întâia prim-solistă a Teatrului de Operetă din București, marea noastră artistă a debutat cu un scurt
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
de operă deosebit de important în perimetrul cultural românesc privit în ansamblul său. Devenită întâia prim-solistă a Teatrului de Operetă din București, marea noastră artistă a debutat cu un scurt recital vocal în chiar mica sa localitate de proveniență, Râmnicul Sărat, la începutul anului 1907, an în toamna căruia destinul a împins-o cu hotărâre direct pe impresionanta scenă a Ateneului Român, în fața unui extrem de exigent public bucureștean. La puțină vreme după acest început plin de succes în arta lirică românească
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
că prima mea intersectare culturală cu cântul FLORICĂI CRISTOFOREANU s-a produs pe la vârsta de 8-9 ani, în școala primară, în urma unei vizite cu colegii de clasă și învățătoarea, dna Rusu Lucreția, la Muzeul din orașul meu de baștină, Râmnicul Sărat. Ei bine, acolo, în atmosfera ce mi se părea destul de solemnă atunci, existența unui disc învechit de vinil, din ființa căruia răzbătea cu greutate în liniștea sălii sunetul hârâit al unei partituri muzicale clasice, mi-a marcat pentru totdeauna sufletul
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
arterei situate perpendicular pe strada unde eu am văzut lumina zilei cu ceva timp în urmă i s-a modificat numele din „23 August” în „FLORICA CRISTOFOREANU”. Iarăși am tresărit de o emoție stranie. Apoi, Casa de Cultură din Râmnicul Sărat a căpătat din anul 1996 numele marii noastre cântărețe lirice, iar zilele trecute am văzut - și salut în mod deosebit acest fapt remarcabil - că s-a hotărât de către Consiliul Local al urbei natale a interpretei, Râmnicul Sărat, constituirea Centrului Cultural
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
Cultură din Râmnicul Sărat a căpătat din anul 1996 numele marii noastre cântărețe lirice, iar zilele trecute am văzut - și salut în mod deosebit acest fapt remarcabil - că s-a hotărât de către Consiliul Local al urbei natale a interpretei, Râmnicul Sărat, constituirea Centrului Cultural „FLORICA CRISTOFOREANU”, un prilej aparte pentru ca acest orășel de tranzit poziționat în nord-estul extrem al Bărăganului românesc, ce face legătura între Muntenia și Moldova, să devină un veritabil focar de cultură prin manifestările sale diverse, inclusiv prin
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
și altele vreo șapte sate doar eu am reușit la liceu mama m-a așteptat în poartă, îmbrățișat și m-a pupat, Avea buzele ude de lacrimi, erau sărate. Poate de aceea, în mintea mea buzele mamei au rămas totdeauna ... sărate. Nu mai țin minte alt sărut de la mama! Am întrebat-o, într-o vară, (Când i-am lăsat în grijă pe cei trei copii ai mei, ca să pot merge, (Era vremea când în vacanțe, făceam circuite prin țară) - Mamă, care
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
DULCE DORUL TĂU Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului Azi am plâns de dorul tău, Dulce dorul tău Și-am surâs de dorul tău, Dulce dorul tău. Chiar de-i lacrima sărată, Dulce-i dorul tău Și-am s-o mai culeg odată Tot de dorul tău. Mă tot câtă pe-nserat Dulce dorul tău Și mă-ndeamnă să-mi abat Gândul către-al tău. Serile de dor mi-s pline. Dulce dorul
DULCE DORUL TĂU de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355321_a_356650]
-
vin. Fără prea multe fasoane a tras masa în mijlocul camerei și ne-a întrebat dacă am mâncat. Noi aveam abonament la cantină, și așteptam ora mesei. Magazionerul a scos dintr-o valiză de lemn, cu care eram dotați toți, slănină sărată, un borcan de 800gr. cu tocană de legume și niște cepe, pentru fiecare câte una. A curățat cepele, a tăiat slănina în bucăți mărunțele, și a desfăcut borcanul cu tocană de legume și ne-a invitat la masă. A început
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
și-au rostit O declarație din buze Numai așa, să se amuze Pe seama celor ce n-au cum Să treacă peste timp oricum... A celor care știu ce-i viața Amestecată cu verdeața Crescută din lacrimi curate, Dulci, acrișoare sau sărate, A celor ce-au descoperit Sentimentul de-a fi iubit Și de-a iubi cu o tărie Cruntă, precum o datorie Numai de Dumnezeu lăsată Și cu sudoare, ferm păstrată. Aș fi privit în ochii lor, În ochii sfinți ai
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
ce a crescut din mijlocul tău de odaie vestală în ale iubirii sunt doar obosit să port în umeri greutatea umbrelor pe marginea unui lumesc necontrolat ce mă aleargă prin orizonturile sale înclinate și îmi smulge ramurile cu pleoapele lui sărate uneori îmi scutur hainele de somn și mă aplec să număr toți plopii din odăile înăbușite în podeaua de frunze ruginii ce și-au dăruit verdele la pragul ușilor deschise până descopăr firul ierbii căzut în ochiul meu stâng obrazul
LINIŞTEA PICURA DIN STREAŞINA CERULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356823_a_358152]
-
de rouă. S-a aplecat să-și plimbe palmele micuțe prin picăturile transparente în care înotau steluțe vii de lumină și apoi le-a dus la gură să și umezească buzele ce, brusc, se uscaseră și căpătaseră un gust acru sărat. A repetat mișcarea și, speriată că toată iarba dispăruse și setea năprasnică o simțea cu durere, a deschis ochii brusc și a șoptit cu greu: - Apă! O mână blândă îi umezea buzele cu un tifon îmbibat în apă și-i
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
pierdut limita. Pe unde umblă miezul ce mi-a scrijelit pe sânge tăcerile? Ah, carne făcută scoică, mi-ai terfelit dulcele iad în pragul de sus al cerului. În palme se despică ochiul. Uite cum doarme lumina! Între dune, valul sărat, mă scaldă în răcoarea fierbinte a ghețurilor. Nu-s ciobul schilodit pe fruntea vieții, prisosul infinit îl pun pe pânză, adună-ți pașii de pe urmă și nu plânge rătăcind ființa, și mâna de întinzi, ți-atingi voința. Nu vreau să
NU-S CIOBUL SCHILODIT PE FRUNTEA VIEŢII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356671_a_358000]
-
soare întâia oară și-n care, cu trudă și sudoare a căpătat statutul de OM și să se înstrăineze pentru a-și asigura existența lui și a familiei, atât de dragi sufletului său, se regăsesc în pagini umezite „cu apă sărată” - după cum autorul însuși mărturisește, scrise cu cerneală de suflet odrăslit din durere și dor. Întreaga narațiune nu este altceva decât un remember al unor etape existențiale, remember înfăptuit într-un moment de mare cumpănă, când „Draga” de viață îl aruncase
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
Mozaic > POEM FASTUOS Autor: Cristina Lila Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Dar, crezînd c-avem aripe, Într-un zbor sec ne lansăm Piramidele celeste Se înscriu în curbe line Ca un braț de fîn in iesle
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
roșii și carne de pui. Fasolea cu boabe negre, denumită „louvi” este materia prima pentru o salată grozavă cu ulei de măsline și lămâie, dar o mai găsești servită și cu câteva bucățele de sardine sau alt fel de pește sărat alături. O altă legumă tradițională al cărei gust seamănă cu a cartofului dulce este „kolokasi”, adesea gătit ca tocăniță cu roșii și carne de pui. Fructele sunt nelipsite din meniurile de pe insulă: struguri cu un gust sublim, dulci, aromați, pepene
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 605 din 27 august 2012 Toate Articolele Autorului PREMIILE CONCURSULUI INTERNAȚONAL DE CREAȚIE LITERARĂ „ TITEL CONSTANTINESCU” Căldură mare, mon cher, la Râmnicu Sărat, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”. Prin ferestrele mari, lumina năvălea puternic, sufocându-ne, curioasă, cred, să participe la eveniment. Dar, deși lumina puternică punea piedici aparatelor foto, interesul celor din sală, invitați, premianți și public, s-a transformat într-o
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
uitat de căldura nemiloasă. Printre invitații la cea de-a V-a ediție a Concursului Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu” s-au aflat D.R.Popescu, Emil Lungeanu, Horia Zilieru, Cornelia Savu, Dan Mircea Cipariu. În publicul numeros de la Râmnicu Sărat i-am recunoscut pe poetul și criticul Ion Roșioru, scriitorul Gheorhe Dobre, criticul Mircea Dinutz, cunoscut din „Jurnalul de Vrancea, profesorul Traian Cristea, cantautorul Dan Manciulea, scriitoarea Elena Radu, profesoara Maria Mânzală. Constantin Marafet, organizatorul concursului, ia microfonul , se uită
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
desăvârșită. *Ieri, azi, mâine: dumicați din pâinea rotundă a vieții ... *Să ne împreunăm mâinile și să pornim prin iarna vieții în căutarea primăverii veșnice ... *Alergare inutilă, agonisire a cât mai multe hanțe, buclucuri, fiare vechi, gunoaie. Acesta să fie gustul sărat și lucid al vieții pentru care lupți cu unghiile și cu dinții? *Biserica-i o casă unde locuiește Infinitul. * Drumul democrației trece de la libertate la libertinaj. *Fii fericit dacă poți să creezi un lucru care să nu coste nimic și
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Basmul românesc „Tinerețe fără bătrănețe și viață fără de moarte” își găsește un nou filon de bogate semnificații în cartea lui Genovel Florentin Frățilă, „Dracula Ordinul Iubirii”, apărută la editura Rafet, 2013, Râmnicu Sărat. Cartea este o actualizare, din negura unor timpuri colorate de frumusețea basmului, dar și o inițiere sufletească a copilului în drumul spre tânărul obligat să se călească cu noțiunile de amărăciune/ înțelepciune ca o punte de neocolit în vocabularul sufletesc
IUBIREA, ÎNTEMEIETOARE DE CIVIZAŢIE de TEO CABEL în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346061_a_347390]
-
-mi cânți și să te joci cu trupul meu cum doar tu ști... și îți voi devora adâncurile cu iubirea mea neostoită... cu strigătul ținut de-atâta timp în piept și nenăscut... cu visele-mi albastre și sărutându-ți tâmpla sărată... te voi iubi cum doar tu ști că pot iubi... Vangelis - Song Of The Seas http://www.youtube.com/watch?v=M EkT1VmcJo&feature=share Blue Mireille, 14.06.2013 Referință Bibliografică: te voi lăsa... / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TE VOI LĂSA... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346079_a_347408]
-
urma măreția de zeu ? râzi și spui : Stai să vedem ce va fi dincoace de creșterea ierbii ori dincolo de ea !?"... u am meteahna culorii Tu a înălțării de stea... Mă primenesc cu fructe ce inundă iarba Tu încolțești pe buza sărată a ploii degeaba !?... Referință Bibliografică: Zădărnicie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ZĂDĂRNICIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356093_a_357422]