5,379 matches
-
ceea ce i-a cerut Lupul Sur. Localnicii din Purani de Videle, au vorbit multă vreme despre sacrificiul Lupului și darurile sale tămăduitoare. Ani în șir, localitatea, a fost ferită de nenorociri. Totul a durat până ce întâmplarea s-a uitat, iar sătenii timpurilor noastre au ignorat jertfa Lui. Am transcris această poveste, cu gândul ca Spiritul Lupului Sur să se reîntoarcă pe meleagurile noastre, pentru ca oamenii să-și recapete curajul și bucuria de a trăi, să reînvie bunătatea, iertarea și compasiunea, în
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
ce vine din depărtare. Mircea cel Bătrân este surprins. Tace și ascultă.). COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat! N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie. Pârcălabul nu le știe Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos i-au primit, Iar fata săracă Domnișorului a început să-i placă Care se topea de dor ... În visul Măriei-Sale Care dormea în cort în vale, Fata i-a apărut Și i-a zis cum
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
iarbă ceva mai departe, ascultând.). Foaie verde a plopului Ici pe valea Oltului Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat. N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe. Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-a primit, Iar fata săracă A început să-i placă De Domnișor. Se topea de dor. Ea, fată săracă dintr-un sat, El, viteaz și bogat, Dar se înțelegeau frumos, Ea îi cânta duios
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-au primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului. MIHAI ( Intrând în scenă agitat și întrebând pe meșteri de Cozia.). Meșteri! O auziți? E
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
dat pe la ziare și acum îi place să se scrie despre el. Nu mai scrieți când rupe biblii și, la un moment dat, se potolește”, ne-a declarat preotul ortodox Marian Nicolae. Afirmațiile vecinilor Bisericii din Mădăras contrazic sfatul preotului. Sătenii spun că Gheorghe Lăzău este de neoprit, iar Sărbătorile creștine de iarnă vor fi iar tulburate cu biblii sfâșiate, exact ca anul trecut. Mai mult, potrivit unui localnic din Mădăras, „Lăzău, în delirul său, amenință că va pune foc la
DISTRUGĂTORUL DE BIBLII SE VREA VEDETĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351686_a_353015]
-
de specialitate, eu vorbesc doar din punctul de vedere al celui care beneficiază de remediile medicinei, așa cum le-am trăit și le-am înțeles la vârste diferite. Cele mai vechi amintiri legate de medicină sunt cele din comuna natală, Țigănești-Teleorman. Sătenii aveau o spaimă profundă de doctori și mai ales de spitale, și erau de neclintit în acceptarea vreunei intervenții chirurgicale. Femeile nășteau cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
comuna natală, Țigănești-Teleorman. Sătenii aveau o spaimă profundă de doctori și mai ales de spitale, și erau de neclintit în acceptarea vreunei intervenții chirurgicale. Femeile nășteau cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de gălbenare, să le dea "nasturi", pilule
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
metodă și o percepție sistematică, organizată ca în povestirea “La Moara “ lui Crăciunescu. Pe care o presupune, de regulă, psihologismul. Fondul interior al personajelor, transparența amintirilor și a obsesiilor, (vezi povestirile “ Halvaua“ și Mihai Țiganul ), mișcarea dinamică a comportamentului specific sătenilor dintre Olt și Jiu, mustește ca apa într-un burete. Miracolul vorbitor apărut la dascălul Florescu “Radioul “ devine în ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
interior al personajelor, transparența amintirilor și a obsesiilor, (vezi povestirile “ Halvaua“ și Mihai Țiganul ), mișcarea dinamică a comportamentului specific sătenilor dintre Olt și Jiu, mustește ca apa într-un burete. Miracolul vorbitor apărut la dascălul Florescu “Radioul “ devine în ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
a venit din partea celui în care n-ar fi crezut în veci: de la văru' Niță, vecin în sat, ca și pe plaiul Măgurii, cu ”rizidențile”, cum le ziceau ăia de la Sfat, când venea cu „recenzământul”, în răspăr luați de de săteni și pe șest cu cădere de rimă, cu „mânca-i-ar pământul” și trecuți cu toate bunurile în registrul agricol pe rol. Cînd și când, să uite de asprimile vieții, de văduvie, stârpiciune și celelalte „câștiguri” familiale trecute la „eșecuri
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Cartea este structurată pe șase capitole importante axate pe tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate pe anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându-se de clipe de eternitate, legate de copii, nepoți, povești și povestioare din epica populară ori despre
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
Marea Britanie În trecut sărbătoarea era cunoscută sub numele de Mischief Night. Era noaptea poznelor. Ușile erau scoase din balamale și duse departe de casă. Se credea că pe spatele pisicilor se aflau elfi și pentru a se proteja de ei, sătenii își închideau pisicile într-o incapare, astfel încât să scape de răutățile spiridușilor. Contrar așteptărilor, pisicile negre erau văzute că aducătoare de noroc contrar așteptărilor, iar cele albe de rău augur. În unele zone din Anglia se așeza gulii aprinse în
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
în științe fizico-matematice. În curând urmează să plec la nunta ei în București. Acum câte ceva și despre mine. Sunt născută la 14 februarie 1993, de ziua îndrăgostiților! Am avut o viață mai zbuciumată, mai plină de amintiri pestrițe, ca orice sătean... Fiind ultimul copil din familie am fost totuși cea mai răsfățată și iubita din familie. Mereu mi s-a zis Taniușa, chiar și la școală. Înaintând în vârstă, deja, mult mai oficial mi se spune Tatiana! La 7 ani am
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
explice Constituția, pentru ca, la rândul lor, să o lămurească țăranilor. Învățătorii rucăreni, Ion Grozescu și Năstase Rucăreanu luaseră parte la chemarea profesorului Ioan Brezoianu și îmbrățișaseră cu căldură ideile revoluționare și, însuflețiți de dascălul lor de la Câmpulung, vor fi lămurit sătenilor punctele înscrise în Constituția eliberatoare, în special articolele 13 și 16. Urmare a intervenției armatelor străine, otomană și țaristă, revoluția a fost înăbușită, instaurându-se un regim reacționar, apărător al clasei politice dominante, retrograde. O primă măsură luată de guvernul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
ca autor, el însuși fiu al preotului paroh Viorel Popescu de la Catedrala cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”din Drăgășani. Preotul Teodor Bălășel (1869-1941) a fost o personalitate complexă,cu preocupări multiple, având în centrul lor propășirea spirituală și materială a săteanului, implicându -se în proiecte de anvergură, stabilind legături de durată cu figuri de seamă ale timpului său. „Viață și opera lui Teodor Bălășel constituie un tot unitar, contopind multiplele dimensiuni ale activității sale - luptătorul social, publicistul militant, cercetătorul etnograf, animatorul
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus că-s așa de scheletos că-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus că-s așa de scheletos că-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
al războiului, îi povesti acestea lui Jănică Handra din Soci, mulțumit că a putut să facă măcar atât pentru amintirea nefericitului său camarad. Căci se credea despre el că a fost un dezertor în sensul cel grav al cuvântului. Și săteanul acesta nemțean își rosti ultima frază a istorisirii sale răvășit, cu aportul perturbator al nodului din gât: „Era speriat săracu’, deși văzuse atâta sânge la Cotu’ Donului... Și am strigat la el cât am putut: Nu te teme, Iordache, că
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
o grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin preajmă, se opreau-admirau iar uni chiar invidioși spuneau: "uite ce face Cadăr asta". Toate locurile din România sunt frumoase dar pentru mine grădină din acea vreme din satul Colonia Gepiu, poziția ei pe harta comunei a fost
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani din sat. “Bădie Nică, îl necăjeau sătenii, ai iernat la stână?. Pesemne că ai de-acum leasa plină di caș ... Și ca mâine-poimâine tunzi oile ... Nică nu era prea vorbăreț dar avea pentru fiecare vorbă scurtă și apăsată: “Măi flecarule, La vorba ta o să-ți răspundă bâta
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
fi fost nevoie. „Un prost și un milog, băga-l-aș în p ... a mă-sii de caraliu! Trebuie să-l învăț eu ce să spună șefilor? Nu există mașină cu numărul ăsta în comuna mea. Scurt! Nu există nici un sătean asemănător celui din poză. Scurt! Dar, bine că m-a avertizat, totuși. Trebuie să-i conving pe țigani că fata merită „educată”. E marfă bună și dacă ei se hotărăsc, de mâine am scăpat de ea. Iau banii și plec
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
și pe care nu au reușit să le îndeplinească. Gabriel mergea destul de des în capitală și în alte orașe și cunoștea bine pulsul vieții de acolo, dar și din satele ce țineau de comună și din care, destul de des, veneau săteni la cumpărături. Știa ce se cere și reușea o bună aprovizionare, în funcție de fiecare anotimp. Își făcea timp să meargă în vizită la părinți, împreună cu nevasta, să le mai dea o mână de ajutor, chiar dacă aceștia nu apelau niciodată la ei
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]