2,895 matches
-
mici și saracaciose”, alcătuite din tinda, camera și chiler. Satul ajunsese să se întindă până către Sfrenghes, hotarul de sud al Caciulatei. {n anii următori lui 1864 aveau să se definitiveze cele patru unități din care era format: satul Călimănești, sătul Seaca și cătunele Caciulata și Gură Văii. Tot în anul 1864 începe construirea de case în Câmpul lui Dan, dintre șosea și Olt, pe fâșii de teren cu care fuseseră împroprietărite vechile familii: Cuprian, Zamfirache 2*, Panduru, Branescu, Găină, Gaozea
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
percepe semnele corpului în totalitatea lui, dar mai ales a senzației de sătul, ce se prezintă la cortex foarte greu - după 20 minute efectiv după cum se întâmplă în fapt! Știe toată lumea, mecanismul fiziologic al sexului este mai diferit, senzația de ”sătul”, hmm... înregistrându-se imediat, dar relevăm astfel faptul că îi este foarte necesar ”repaosul” și perspirația fiecarei acțiuni sexuale! Acum, acestea fiind spuse, luând exemplul yoghinilor și/sau al asceților, care se pot priva și de hrană, a tuturor ce
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
-i o grozavă dorință decadentă ... Pădurile-s înstrăinate de tot ce-i frumos: Îmbătate stele ale microbului incult și cocalar, Libidinoase și dezgustătoare caracatițe Ce-au îmbibat gloata străbună a acvilei și draconului În mizeria funebră a jocului satanic. Sunt sătul, dezgustat până la refuz De tabloidele pițipoancelor vedete - Dobitoace râsuri de capre Care defăimează neîncetat orice tradiție moștenită Și întinează îngerii-n bezna vulgară. Azi, mâine, poimâine... Setea slovei potente mă prăpădește Și mă conduce spre zări necunoscute - Tainice portrete ale
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ani de la trecerea la cele veșnice a Domnului Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul Universității Oradea... Iată că se împlinesc, deja, patru ani, din acea zi de toamnă - 28 septembrie 2012, ați plecat să vă odihniți puțin, fiindcă erați sătul de prea multe și puțin ostenit, iar noi nu putem decât, măcar acum, să fim absolut de acord cu domnia voastră, toți, la unison!... V-a chemat Dumnezeu puțin la El să vă împărtășiți de o voroavă binecuvântată și de un
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
strofe din poezia Suntem copaci, suntem păduri: „copaci-păduri, păduri-copaci/ lemne de foc din trunchi de fagi/ în toamna vieții prea săraci/ doar rumeguș golit din saci// suntem copaci, vom fi păduri/ ecou venit din mii de guri/ nedefrișați de foc... sătui/ să stăm sub blana lupului// suntem păduri, vom fi mister/ cu rădăcini înfipte-n cer/ suntem copaci atinși de ger/căliți de focul lui Homer.” Cartea aceasta, 13 Octombrie rece, arată din ce profunzimi și adâncimi își trage sevele și
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
dorul de pâine. ascunde-te-n mine, frumoasă făptură, că vreau să-ți fur moartea cum alții te fură, meandre pierdute-n candori păstrând pentru mine atâtea comori. toamna plec prin păduri neumblate, hărțuit și flămând ca un lup, sunt sătul de-atâta singurătate, la cântecul toamnei urechile-astup. melopee ciudată sună ploaia pe frunze, trece vântul prin plopi, scuturându-i domol, îmi bate fața spicul de stropi și frunzele toamnei îmi cad postomol. din cerul meu te-ai stins ca o
TE-AI STINS CA O STEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343606_a_344935]
-
găsi și remediile. Toți avem parte de ce ne este mai de folos, dar nu ajungem la concluziile juste. Sfârșitul lumii nu depinde atât de Dumnezeu cât de purtarea noastră, a oamenilor. Cu cât omul este mai înstărit și pântecele mai sătul, nu înseamnă că este și mai sănătos sau mai fericit. Referință Bibliografică: Exerciții de meditație (2) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 642, Anul II, 03 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE (2) de ION UNTARU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343681_a_345010]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SPUI CĂ MĂ IUBEȘTI, FEMEIE?! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 618 din 09 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului spui că mă iubești, femeie?! dar de vorbe... sunt sătul, că niciuna n-o să-mi deie, decât trupul ei, fudul. spui că mă iubești?!, ei, lasă!, nu mă amăgi, că știu: nu mai cad, ușor, în plasă, nu mă duci, tu, pe pustiu. că sunt uns cu toate cele, alifie
SPUI CĂ MĂ IUBEŞTI, FEMEIE?! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343727_a_345056]
-
ȘI TIROXINĂ, UN ALZHEIMER CU GHILOTINĂ, Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului Uree sferică și tiroxină, un Alzheimer cu ghilotină, ce VSH, aruncă-l, du-l, nu fi credul, nu fi sătul, cum să elimini obiceiuri, când ceaiul fierbe, ce goblenuri? înțepenim, înțelepțim, în sens invers, cuvântu-i șters, născuți cu toții genii, gene, tot ele scad înspre ghehene, unde aleargă guzgănăii? Aldebaran -lumina băii. Nimicul n-are sens și spațiu, asta o
UREE SFERICĂ ȘI TIROXINĂ, UN ALZHEIMER CU GHILOTINĂ, de BORIS MEHR în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340211_a_341540]
-
ce te-așteaptă și el cu nerăbdare, E simplu: e-o pădure, troiene și e ger, Dacă te-ncurci, îți fluier a șansă și-a iertare. Va fi îmbrățișarea adîncă, parcă vrînd Să ne recupereze de peste timpuri ființa, Și-apoi, sătui, ninsoarea o vom privi tăcînd Și cugetînd că-i una iubirea și credința. Referință Bibliografică: Aceleași, vechi zăpezi / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
pusese numele firavului pisoi. Dar fusese dezamăgit de aprecierile bunicii. De cum îl văzu pe Ionuț cu un pisoi străin în brațe, bunica îl dojeni cam aspru pe copil: - Vai, dar de ce-ai adus în casă pisicul ăsta mic ! Sânt sătulă de pisici până peste cap, să-i văd prin casă și prin pod, să fac curat în urma lor, pe unde ținem făina la uscat ! N-am nevoie să-mi facă mizerie peste tot în casă! Pe Ionuț l-au podidit
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
n-au rușine Nici de țară nici de tine. Aveam fabrici și uzine, Flotă-aveam și combinate. Unde sunt acestea toate? -Le-au vândut la fiare vechi! Cine-i trage de urechi? Dacă iese lumea-n stradă Ei în grabă fac rocadă. Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin? I-am mai schimbat și în trecut Și ce brânză am făcut? Vindeam mobilă,tractoare, Utilaje și vapoare, Pentru aur aveam ștanță, Lucruri fără importanță Pentru hoții la putere Hotărâți să-și
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
în Polițist e îmbrăcată. Chiar și un Iepure, la bal, îi luase coama unui Cal. S-au deghizat de multe ori în Asasinii de valori... Păi, nu mai trebuie Cultură iar economic, doar se fură ! Puneți „batista pe țambal”, suntem sătui de „Carnaval” -striga-n zadar Privighetoarea- -Ajunge,gata cu serbarea ! Muzica puneți-o-n surdină că poate știm cine-are vină și-i „carnaval” în țara toată... Deci,iată,aveți o ilustrată cu ce a fost odat” cândva, și-acuma este... nu
ILUSTRATĂ DIN ABSURDISTAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377509_a_378838]
-
timp și prea curând ați fost. Sclavii iubirii voastre până ieri Ținând în viața asta loc de prost. Nu vă doriți decât intimitate Chiar dacă impresari acum v-o cer. Și nu aveți nicicum imunitate Fiindcă chiar viața asta e mister. Sătui acum de crunta răzbunare Vă milogiți la tot ce e străin. Nici nu aveți voi somn sau resemnare Gândindu-vă la visul cel hain. Pe alții îi trimiteți în surghiun Sau pe la alte uși acum să bată. Și vă purtați
SĂRMANI IDIOȚI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378400_a_379729]
-
meridionale. Văzându-se în acest oraș, se simțea că și acasă, căci în împrejurimi mișunau satele românești, ai căror țărani treceau cu căruță cu boi prin oraș, si nu prea departe de Putna lui Ștefan cel Mare și de Călinești, sătul de naștere al părintelui sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul drag lui și cu râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
că eu sunt învățat și fără Cernăuți." După ce l-a ținut o zi legat, în opinteli, căci copilul strigă: "De ce mă legi degeaba, căci eu știu să mă dezleg", Eminovici l-a dus pe sus la Cernăuți, unde directorul Wolff, sătul de năzdrăvăniile Eminovicenilor, nu l-a primit încântat. Rămânând repetent în anul școlar următor, 1862-1863, Eminescu frecventează tot clasa a Il-a. Acum nu mai locuia la Tirtec, ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
filarmonica ieșeană a dat chix! Emotiva din mine A REFUZAT SĂ SE SUPUNĂ PÂNĂ LA CAPĂT. Mai târziu, alții au vrut să-mi dicteze „ce și cum”... Manipulări de tot felul! Nu servesc, mi-am zis. Principiile mele sunt „tandre”. Sunt sătulă de „generalii” fictivi ornați cu statut fictiv, reprofilați pe alte instrumente, care de care mai sofisticate, care le dă dreptul să pătrundă în viața mea, pe orice cale, chiar dacă îi ignor cu anii! Domnilor, vedeți-vă de politica pantalonilor scurți
FILE DE JURNAL (2) REBELA de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378485_a_379814]
-
avea până la urmă Căci e o perseverentă Și voi serba într-a ei turmă Moartea mea cea inerentă. ........................ Mă trezesc ud de sudoare În patul meu murdar de vise Și mă simt făr’ de valoare - Un actor de prin culise. Sătul în plin mi-s iar de toate Golul sufletului doare, Dar e o zi și mâine poate ... Unii se nasc și-un altul moare. ( Autor : subsemnatul ) ****************************** Pășind pe culoarul secției de ortopedie, mă gândeam la tunelul acela prin care ar
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DESPĂRȚIRE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ne-am despărțit sătui, după ce am adunat și ultimele rămășițe ale amintirilor noastre, cum ai aduna firimiturile la masă. Scăpată pentru totdeauna, iubirea noastră zboară bezmetică ca o pasăre fără ochi. Uite-o cum zboară flămândă și noi sătui, așezați pe-o buză de
DESPĂRŢIRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378837_a_380166]
-
Articolele Autorului Ne-am despărțit sătui, după ce am adunat și ultimele rămășițe ale amintirilor noastre, cum ai aduna firimiturile la masă. Scăpată pentru totdeauna, iubirea noastră zboară bezmetică ca o pasăre fără ochi. Uite-o cum zboară flămândă și noi sătui, așezați pe-o buză de prăpastie care ne rupe pământul. Referință Bibliografică: Despărțire / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DESPĂRŢIRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378837_a_380166]
-
îl ascund chiar dacă rău mă doare. Și-am să profit acum de-a sa prezență Să îl întreb: El ce părere are ?! Fiindcă răspunsuri regulate sunt destule Este mai greu să îl cunoști din timp. De-aceea uneori sunt mai sătule Și nu țin cont de vreme, anotimp. E greu să le găsești la fiecare Un scop în viață, un destin precis. Dară îmi pun din nou o întrebare Pe timpul cui ei oare, s-au decis ?! Mă bucur totuși că există
RĂSPUNS FINAL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378922_a_380251]
-
i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul și-a deschis, m-a sărutat pe furiș, m-a desfăcut la opinci și-am învățat cifră 5. Cum eram prea obosită sătula și plictisita de atâta învățătură mi-a zis mama: fă o tură și prin curte și prin casă, chiar așează-te la masă, mai apoi, măi pe-nserat ne-om apucă iar de-nvățat și apoi ... m-a sărutat! Referință Bibliografica
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
avea până la urmă Căci e o perseverentă Și voi serba într-a ei turmă Moartea mea cea inerentă. Mă trezesc ud de sudoare În patul meu murdar de vise Azi mă simt făr’ de valoare - Un actor de prin culise. Sătul în plin mi-s iar de toate Golul sufletului doare Dar e o zi și mâine poate Unii se nasc și-un altul moare. Referință Bibliografică: DULCINEEA ÎN VEȘMÂNTUL NEGRU / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1654, Anul
DULCINEEA ÎN VEŞMÂNTUL NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379932_a_381261]
-
Stătea de vorbă cu ele în timp ce le dădea să mănânce ori le adăpa. Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă acasă cu ele sătule. Să le vadă burta umflată până peste șira spinării și ugerele pline, pietroase de greutatea laptelui din ele. Multe povești spunea Gabriel și câinilor ori pisicilor, în timp ce-i îngrijea sau când avea răgaz să se mai joace cu ei. La
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
delecta și ea. Uneori, zâmbind ușor a falsă dezvinovățire, Iolanda-i spunea: „bunica mea, care se săturase de regimul pe care îl ținuse aproape toată viața, avea o vorbă: că dacă tot îi este scris să moară, atunci, măcar să moară sătulă”. Amintirea vorbelor Iolandei, o făcu să se oprească în dreptul unui supermarket, gându-se că ar face bine să intre pentru a-și cumpăra sortimentul de cafea preferat și, pentru că a doua zi era sâmbătă - deci, zi de gătit - să caute
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]