1,503 matches
-
Învingându-l în luptă pe regele Amulius, l-au repus pe tron, pe bunicul lor, Numitor, iar ei au întemeiat cetatea Roma, în frunte cu sabinii. Romanii au învins, reușind să-i atragă de partea lor, prin intervenția femeilor, pe sabini, cu care au format un singur popor. Lui Romulus i-au urmat la tron regii: Numa Pompilius, Tullus Hostilius, Aneus Martius, Lucius Tarquinius Superbus, Tarquinius Bătrânul, Servius Tullius. În această perioadă au avut loc războaie cu celelalte popoare din peninsulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Eu am scris cam așa: „Școlile de acest fel erau controlate de autoritățile locale și superioare. Erau conduse de un director, care răspundea de bunul lor mers. Acesta anunța pe directorul liceului sau gimnaziului din localitate - la Roman, Nicolae Condrea Sabin - ca să trimită, în anumite zile pe care le indica el, o comisie care să examineze la examenele de sfîrșit de an pe elevii din clasele I, a II-a și a III-a , care, apoi, făcea un raport de cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în marginea orașului despre răsărit"749. În acest context, erau prezentate o serie de lucrări edilitare realizate în orașul Tulcea ce au constat în refacerea unor părți "din pavajele esistente pe stradele: Portului, Gura Pieței, Grivița, Bariera Babadagh, Cuza Vodă, Sabinilor, Sfântul Neculai, Mircea Vodă, Buna Vestire, piața Sâmbăta și în curtea farmaciei orașului"750. Totodată, se menționa faptul că "aceste lucrări s-au făcut în regie cu oamenii de serviciu ai comunei"751. În continuarea celor prezentate se preciza că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai au luat parte la o vânătoare pe domeniul Foeni. 5 decembrie. Seara. La Palatul Regal se desfășoară un concert de gală, cu prilejul sărbătorii de Sf. Nicolae, urmat de o recepție. S-a cântat Simfonia ,,Constantin Brâncoveanu”, a lui Sabin Drăgoi. ,,Regele e foarte bine dispus; perfect prințul; ambii în civil”. Carol al II-lea a discutat cu oaspeții, între alții și cu Armand Călinescu. Regele ,,remarcă că astăzi tinerii sunt mai cumpătați decât cei bătrâni. E încântat de noua
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
turneu în India, prezentând spectacole la New Delhi, Madras, Bangalore, Haiderabad, precum și în Sri Lanka. Cântecele și dansurile populare românești s-au bucurat de un imens succes în ambele țări. Din delegație făceau parte și oameni de cultură, și anume, compozitorul Sabin Drăgoi, coregraful Petre Bodeuț, publicistul Horia Panaitescu, regizorul de film Mirel Ilieșu ș.a. Membrii delegației noastre au avut cinstea de a fi primiți de către Jawaharlal Nehru, primul ministru al Indiei și de către S.W.R.D. Bandaranaike, premierul statului Sri Lanka. Ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au ajuns să semene destul de bine Între ele și, În afara unor voci izolate, nimeni nu pomenește de vreo federalizare. Visează poate la ea unii unguri din Transilvania și câte un român dezgustat de „bizantinismul“ din „vechiul Regat“ (ca jurnalistul clujean Sabin Gherman, autor al unui articol care a stârnit scandal: „M-am săturat de România“). A existat și un efemer „partid al moldovenilor“, dar fără un program autonomist bine definit; până la urmă, s-a integrat În P.S.D.! Deocamdată, nici vorbă de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din țară sau cel puțin să viseze la așa ceva. După 1990 curentul s-a intensificat. Sute de mii de români au plecat În lume, legal sau ilegal, din Europa Occidentală până În Canada și Australia. Cei mai mulți sunt tineri care — vorba lui Sabin Gherman — „s-au săturat de România“. Ani de zile, cât timp a durat sistemul vizelor, un mare număr de români a traversat clandestin frontierele Germaniei, Italiei, Greciei... Dacă erau prinși și expulzați, se reîntorceau după câtva timp, În speranța că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și mit În conștiința românească (prima ediție, 1997), București, 2005, pp. 301-302; am preluat unele caracterizări și câteva fraze din această lucrare. </endnotelist> 1. Privire pe hartă <endnotelist> 1. Recensământul general al populației României din 29 decembrie 1930, publicat de Sabin Manuilă, 9 vol., București, 1938-1941. 2. Pentru datele fizice și, mai ales, umane ale provinciilor românești, vezi Enciclopedia României, vol. I, București, 1938, capitolele „Geografia României“, pp. 47-48, și „Populația României“, pp. 133-160. </endnotelist> 2. O insulă latină <endnotelist> 1
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din urmă, vom trece cu toții, fiindcă, așa cum spunea Democrit, "Oamenii, în timp ce fug de moarte, aleargă după ea." Sună telefonul: "acum zece minute a murit Cezar Ivănescu". Ultimul director al Editurii "Junimea". În câteva săptămâni, am pierdut patru prieteni: George Pruteanu, Sabin Bălașa, Adi Cusin, Cezar Ivănescu! Ce a mai rămas din marea poezie ieșeană, după definitivele plecări ale lui Ioanid Romanescu, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu? În popor se zice că, dacă Domnul te cheamă la el în săptămâna patimilor, e semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și ruină”. „Evreii - conchidea Crainic - sunt o primejdie permanentă pentru orice stat național” <endnote id="(602, p. 246)"/>. La rândul său, În 1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a atâtor evenimente televizate. Casa “Dosoftei” ne-a primit cu generozitate și încântare, pentru că noi am dus acolo explozia de culoare și suflet a lucrărilor elevei Andreea Mihoc (e vorba de icoane pe lemn, la zi de sărbătoare). Activitățile cu Sabin Bălașa, la Bojdeucă și la Sala Pașilor Pierduți, ne amintește cât de mult pot fi atinse corzile sufletului de albastrul magic. Și astfel... fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
doctori ai României interbelice: Iuliu Moldovan, liderul mișcării În Transilvania; endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu, liderul mișcării În cadrul Facultății de Medicină din București; Mihai Sturdza și alții. Susținătorii sunt figuri cel puțin la fel de proeminente: Emil Racoviță, Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Sabin Manuilă, Simion Mehedinți, Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Mișcarea eugenistă a avut o dominantă transilvană. În România, oamenii de știință devin public importanți doar la sfârșitul secolului al XIX-lea. Abia atunci și la Începutul secolului XX s-au creat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ai eugeniei și În cadrul altor profesii sau discipline academice și printre aceștia se numărau personalități cunoscute și respectate ca Emil Racoviță, speolog de reputație mondială și pentru o perioadă președintele Academiei Române; Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ai lui Iuliu Moldovan la Institutul de Igienă Socială se număra și Aurel Voina, un specialist de renume În boli venerice și problema prostituției, care s-a alăturat Gărzii de Fier și a devenit activ În regimul legionar, În 1940. Sabin Manuilă, care a devenit mai târziu cel mai cunoscut demograf al României, era și el unul dintre discipolii lui Moldovan. Chiar dacă relațiile cu Moldovan au devenit tensionate la sfârșitul anilor ’30, publicațiile lui Manuilă reflectă respect pentru ideile mentorului său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și antropometrie. Gusti a deschis, de asemenea, paginile celebrei sale reviste, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, pentru contribuțiile promotorilor eugeniei și a mers chiar mai departe, creând o Secție de Antropologie și Eugenie În cadrul Institutului Social Român, condusă de Sabin Manuilă 65. Reputația intelectuală a lui Gusti a oferit legitimitate Secției de Eugenie și a atras un public numeros la prelegerile despre eugenie organizate aici. Mai târziu, activitățile acestei secții au fuzionat cu cele ale Secției Biopolitice a Astrei. Gusti
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
acestui proces, mulți dintre ei fiind, de fapt, protejații lui Moldovan. Astfel, cu ajutorul burselor Rockefeller, Moldovan a avut posibilitatea să le ofere multora dintre viitorii săi colaboratori perioade de cercetare În Statele Unite. În afară de Moldovan, și alți eugeniști, precum Iordache Făcăoaru, Sabin Manuilă, Petre Râmneanțu, Aurel Voina și Mihail Zolog, au beneficiat - toți la recomandarea lui Moldovan - de perioade extinse În care au observat cercetarea și dezbaterile academice din domeniul sănătății publice care se desfășurau la Universitatea Johns Hopkins sau În alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
vizită ale acestor bursieri includeau multiple posibilități de a observa aplicarea conceptelor eugenice despre sănătatea publică, pentru că În programul acestora erau incluse prezentări ale diferitelor programe create de instituții guvernamentale dedicate asistenței sociale sau de organizații medicale private. Corespondența lui Sabin Manuilă și jurnalul de călătorie detaliat pe care Iuliu Moldovan l-a păstrat În Statele Unite sunt mărturii ale admirației acestora pentru programele moderne de sănătate publică desfășurate În Statele Unite 58. Pare să existe o inconsistență În ideea că eugeniștii români
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului de intelectuali. Sabin Manuilă, de exemplu, se referea la disparitatea dintre numărul mare de indivizi educați În disciplinele umaniste și numărul mic de specialiști În domenii tehnice, fie ele inginerie, chimie sau medicină. Mai mult, el vedea o problemă În faptul că instituțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre pozițiile cele mai explicite În acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a ideilor modernizatoare 39. Locuitorii urbani reprezentau vârful
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ț primejdie mortală pentru neam”62. Pe baza acelorași dovezi „irefutabile” ale datelor privind intensitatea aglutinării sângelui pe care le folosise Râmneanțu, Făcăoaru argumenta În favoarea excluderii complete a evreilor din societate, prin controlul căsătoriilor și sterilizarea acestei populații nedorite 63. Sabin Manuilă avea o opinie diferită În privința evreilor. Deși era și el În favoarea unui control mai strict al acestei populații de către guvern, Manuilă considera că, prin natura tradițiilor lor culturale și sociale, evreii se autosegregaseră deja și, de aceea, nu mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
al Academiei Române, a deschis seria conferințelor cu o lucrare intitulată „Problema evoluției poporului român”. Lui i-au succedat numeroase nume celebre: sociologul Dimitrie Gusti; Constantin-Rădulescu Motru, unul dintre cei mai importanți filosofi români din perioada interbelică; geograful Simion Mehedinți; demograful Sabin Manuilă; Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
astfel de demersuri fuseseră lipsite de profesionalism. Școala era condusă cu multă dăruire de Veturia Manuilă, o foarte bună specialistă În asistență socială, absolventă a numeroase cursuri de pregătire, În România, dar și În Statele Unite. Veturia Manuilă și soțul ei, Sabin Manuilă, care lucra sub coordonarea lui Iuliu Moldovan și se specializase În statistică, beneficiaseră de burse de studiu În Statele Unite, din partea Fundației Rockefeller. Veturia Manuilă a urmat studii doctorale și și-a scris disertația În asistență socială, la Universitatea „Johns
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dovadă a calității programului erau nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
programele preventive, concepute să asiste populația „eugenic integră”. În același timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]