1,976 matches
-
complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai ieftin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin muștar dacă doriți... muștar vietnamez... fabricat în Turcia, livrat de o firmă olandeză și falsificat în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
viciu din timpul vieții... Eu m-am lăsat... să nu fac vreun cancer, Doamne ferește... Octav: Și-atunci pentru ce vrei țigară?! F1: Pentru colegele mele... Octav: Poate vreți și-o sticluță de whisky...! F1: Oooo...!, om viu... dar numai la sacoșă... noi nu bem, decît pe lumea cealaltă... Octav: Frumos, frumos, măi fantomă... Da cu femeile cum stați? F1: Vai, vai, vai, om viu, în lumea noastră de oase, de umbre... de cețuri... nu mai există femei... și nici bărbați... acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
coadă. Eram ca și ei, poate trăiam chiar mai modest decât mulți dintre ei. Aparțineam cu toții aceleiași clase a oamenilor care înotau în zăpada călcată în picioare, în mijlocul unui mare oraș industrial, la ușa unui magazin, sperând să-și umple sacoșele cu două kilograme de portocale. Și totuși, auzind acele cuvinte fermecate, învățate la banchetul de la Cherbourg, m-am simțit altfel decât ei. Nu din cauza erudiției mele (nu știam, pe atunci, cu ce semănau potârnichile și ortolanii aceia faimoși). Pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Charlotte. Soldații își înfigeau bățul în pământul bătătorit din piață, se răsuceau, ajutându-se cu smucituri violente din tot corpul. În ciuda sforțării lor, totul aducea mai degrabă a joacă. Charlotte s-a oprit, a scos în grabă o bancnotă din sacoșă și a dat-o celui care s-a apropiat primul. El nu a putut să o apuce - singura lui mână, mâna stângă, nu mai avea degete. A înghesuit bancnota în fundul lăzii, apoi, brusc, s-a legănat pe scaun și, întinzându
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ce s-a întâmplat după aceea. A văzut un alt schilod, acesta cu două brațe valide, care a țâșnit lângă primul și, brutal, a scos bancnota din lada ciungului. Charlotte a rostit un „Ah!”, apoi și-a deschis din nou sacoșa. Dar soldatul care tocmai îi mângâiase piciorul părea resemnat - întorcându-i spatele agresorului său, urca deja pe străduța foarte piezișă al cărei capăt se deschidea spre cer... Charlotte a rămas o clipă nehotărâtă - să-l ajungă din urmă? Să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceea decât toți oamenii care îl priveau contând pe un spectacol gratuit. El îi cercetase cu ochii lui întunecați, bombănind în sinea lui: „Sunt toți aici, ca la circ...” Pe neașteptate, a văzut-o pe Charlotte traversând curtea cu o sacoșă cu cumpărături. Se îndreptase și o salutase. Un minut după aceea, cu chipul parcă luminat, povestea: „Și știți, Charlotta Norbertovna, sub picioarele noastre nu mai era pământ, ci carne tocată. N-am mai văzut niciodată așa ceva, de la începutul războiului. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un sherry? — Doar un păhărel mic de sherry, spune Janice după o pauză. Las’ că-mi pun eu. În timp ce ea traversează Încăperea spre bar, mama Își pune jos ceașca. — Așa. Becky, zice, ți-ai adus cataloagele? — Poftim! răspund, Întinzîndu-mă după sacoșa pe care am adus-o cu mine. Am Blooming Marvellous, General Little Trading Company, Little White Company... — Eu am adus Jojo Maman Bébé, intervine și Suze. Și Italian Baby Cashmere. — Le am și eu pe astea. Mama Încuviințează din cap
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fată Bond! Mama Își ține respirația. — Janice, ai auzit? Becky s-a Întîlnit cu o fată Bond În sala de așteptare! — Iar locul e foarte plăcut, și mi-am ales o naștere holistică, În apă, și mi-au dat o sacoșă cadou, plină cu tot felul de vouchere la spa... — Ce frumos! spune mama. Și e o femeie cumsecade, da? Doctorița? — Foarte cumsecade. Fac o pauză, apoi arunc În treacăt: — E fosta iubită a lui Luke. Incredibil, nu? Fosta iubită? glasul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aici! Petrec o oră fericită pur și simplu uitîndu-mă la mai multe feluri de țesături și, cînd ajung acasă, ea trecut deja de șapte. Luke e În bucătărie, bea o bere și se uită la știri. — Bună! zic, lăsîndu-mi jos sacoșele de cumpărături. Am luat niște cearșafuri pentru bebe de la Hollis Franklin! Scot și-i arăt un cearșăfel micuț pentru leagăn, cu cîte un blazon aristocratic brodat În fiecare colț. — Nu-i așa că-i adorabil? — Foarte drăguț, spune Luke, uitîndu-se la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ar vomita niciodată pe un cearșaf Hollis Franklin! zic, indignată. Știe că nu se face așa ceva. Îmi mîngîi ușor pîntecul. — Nu-i așa, dragul meu? Luke Își dă ochii peste cap. Dacă zici tu, adăugă, lăsînd cearșaful jos. Și În sacoșa mare ce e? — Cearșafuri asortate, pentru noi. Cuvertura vine separat, iar pernele fantezie imediat ce le intră În stoc... CÎnd Îi zăresc spaima de pe chip, amuțesc. Luke, pătuțul o să fie În dormitorul nostru! Va trebui să coordonăm totul! — Să coordonăm? — Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vorba doar de Tarquin. Toată familia lui Suze e dusă rău. CÎnd intrăm În tîrg, rămîn fără grai. Locul e pur și simplu uriaș. Peste tot În jurul nostru sînt fotografii gigantice cu bebeluși, standuri colorate și hostese care ne Întind sacoșe cu diverse. Din difuzoare se aude melodia din The Lion King, dată la maximum, iar un clovn pe catalige jonglează cu banane de spumă. — Deci, zice Suze pe un ton foarte profi În clipa În care ne așezăm la coadă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu o pernă roz de dantelă și o cuverturică din petice. Suze se holbează la el, Îngrozită. — Bex, doar n-ai de gînd să-ți pui copilul În chestia aia! — Nu-i pentru copil, zic. E pentru shopping! Îmi trîntesc sacoșele Înăuntru și apuc de mînere. Așa mai da! Îl plătesc și, după ce reușesc s-o dezlipesc pe Suze de căruciorul hi-tech, ne Îndreptăm spre zona de snackuri și răcoritoare, trecînd pe lîngă multe standuri. Cumpăr o piscinuță gonflabilă, o cutie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sigură că toată lumea o să Înțeleagă... Ba nu. O să mă linșeze. — Hai, c-a luat-o. Aveți PIN-ul? spune bărbatul de la casă, care pare total netulburat de toată agitația din jur. Formez numărul pe pilot automat, iar el Îmi Întinde sacoșa. — I-a dispărut copilul... și ea Își vede de cumpărături? zice blonda absolut șocată. — SÎnteți vă rog drăguță să ne faceți o descriere detaliată a copilului, doamnă? mă Întreabă unul dintre paznici. Am informat deja poliția și sîntem pe punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pernă specială pentru gravide, sau cremă Împotriva dermatitelor de scutec. Dar nu contează. Mai am Încă cincisprezece săptămîni pînă atunci. Am timp berechet. În timp ce Luke se chinuiește să intre În casă, cu piscina gonflabilă, căluții de lemn și vreo șase sacoșe, iau repede punga cu trusa de determinare a sexului copilului și o ascund În sertarul de lenjerie. Va trebui să aleg un moment cînd nu e acasă. Suze s-a dus repede pînă la baie să-l schimbe pe unul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
terminat cu coaforul, asta după ce-am bătut magazinele cu mama și cu Janice, era deja ora șase. Ajunsă acasă, Îl găsesc pe Luke În birou. Luminile sînt stinse, iar el stă pur și simplu pe Întuneric. — Luke! Îmi las sacoșele jos. S-a Întîmplat ceva? CÎnd Îmi aude vocea, tresare și ridică ușor capul. Îi cercetez mirată chipul. E Încordat, și pe frunte are o cută adîncă. — Nu, nimic, zice Într-un final. Totul e În regulă. Mie una nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ne ocupăm de ele și mergem mai departe. Poate că sînt mai stresat decît de obicei. Pur și simplu, am foarte multe pe cap. — Bine, ok, spun, Înmuiată. Du-te la duș. Pornește pe coridorul spre dormitor, iar eu trîntesc sacoșele În hol. Adevărul e că, după ce am petrecut toată după-masa cu mama și cu Janice, sînt destul de obosită. Poate fac și eu un duș, după ce termină Luke. Poate mă dau cu gelul revitalizant de rozmarin și fac niște exerciții yoga
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
brusc. Rahat. Trusa de determinat sexul copilului. E În sertarul din stînga, sus. — Ăă... În afară de sertarul ăla, zic iute. Nu atinge sertarul din stînga, sus. Luke se oprește. — Deci să nu ating sertarul ăla. — Nu. E... o surpriză. Și nici sacoșa de la Harrods de pe scaun, adaug grăbită. Nu vreau să vadă chitanța de la noul meu moisturizer hi-tech. Era să mor eu Însămi cînd am văzut prețul. — Altceva? Întreabă Luke. — Îhm... cîteva lucrușoare din șifonier. Cadouri pentru ziua ta, cumpărate În avans
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
seama ce-o fi În mintea lui Luke În momentul ăsta. Într-un final se Întoarce spre mine, cu o expresie ciudată pe față. — Deci, căsnicia noastră e o carte deschisă și sinceră, cu excepția capitolului reprezentat de sertarul ăla, de sacoșa de la Harrods și de fundul șifonierului? Simt că, din punct de vedere moral, poziția mea nu mai e chiar atît de solidă ca la Început. — Ideea e... privesc fără țintă În jur. Ideea e că eu n-am fost plecată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cap cu entuziasm o fată de la PR. I-am lăsat pe cei de la InStyle să tragă un pic cu ochiul În avanpremieră și o să-l bage direct În articolul lor despre produse pe care nu trebuie să le ratezi. Cu tot cu sacoșa aferentă... Toată lumea o să vrea unul. E un megaslogan! zice altcineva. „E o oafă roșcată și-o urăsc!“ Toți cei prezenți izbucnesc În rîs. În afară de mine. Eu sînt Încă În stare de șoc. Ce-o să zică Venetia? Ce-o să zică Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
locului. — Ne vedem curînd! Mă uit după mașina care dispare În zare, apoi mă răsucesc pe călcîie, spre Fabia. Credeam că nu ești acasă! Ok, hai să ne grăbim. Ți-am adus marfa. Uite geanta, uite și bluza... Îi Întind sacoșele. — Mișto. Privirea ei se lipește lacomă de ele. Ai adus și pantofii? — Evident! zic. Prietenul meu Danny a făcut rost de ei, de la un model de la Paris. Danny Kovitz, designerul? CÎnd scot cutia, simt cum mă năpădește un sentiment de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Înghițit fără probleme. E limpede că sînt obișnuiți cu gravide cu toane, care sună Întruna să le Împuie capul cu diverse. Așa că acum mă aflu În fața aripii de maternitate a spitalului privat Cavendish, cu inima făcîndu-mi treișpe-paișpe și ținînd o sacoșă de la The Look strîns la piept. În ea nu am doar butonii, ci și ciorapii medicinali, borseta, toate bilețelele pe care i le-a lăsat vreodată lui Luke, broșurile și foile de observație de la idioata ei de clinică holistică... pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ai bănui că are contracții! Se holbează cu toatele la mine, de parc-aș fi vreun animal pe cale de dispariție. Aproape că-mi pare rău să le dezamăgesc. De fapt, cred că s-ar putea să fie alarmă falsă. Îmi iau sacoșa și-mi pun haina pe mine. — Acum mă duc acasă. Mulțumesc foarte mult pentru ajutor... — Nu poți să pleci acasă! spune Paula, pufnind În rîs. Îmi consultă fișa și Încuviințează. — Așa m-am gîndit și eu. Rebecca, ți s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mult pentru ajutor... — Nu poți să pleci acasă! spune Paula, pufnind În rîs. Îmi consultă fișa și Încuviințează. — Așa m-am gîndit și eu. Rebecca, ți s-a rupt apa. Dacă pleci, poți să te infectezi! Îmi ia haina și sacoșa. Nu pleci de-aici pînă nu naști! — A, zic, perplexă. Acum ce fac? Să le spun că am mințit că mi s-a rupt apa? Nu. O să zică că sînt nebună de legat. O să aștept pînă mă lasă singură și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ok, ieșim un pic, dar, dacă simți cea mai mică mișcare, apasă imediat pe buton. — Așa o să fac! Mersi! Ușa se Închide și respir ușurată. Slavă Domnului. O să ies din locul ăsta imediat ce se eliberează zona. Îmi Înșfac haina și sacoșa și crap un pic ușa - Însă, chiar În fața ei, stau două moașe. O Închid la loc iute, Încercînd să nu fac zgomot. Va trebui să mai aștept cîteva clipe. În curînd o să plece, și-o s-o zbughesc și eu. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]