15,319 matches
-
înălțimea acelora pe care erosul colectiv le poate emana cu mult mai fierbinte decît un vulcan în plină erupție și cu mult mai vîrtos decît speranțele în materie ale Mihaelei Tatu. Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut privilegiul de a contempla șoldurile cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolotice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
valori. Este meritul unanim recunoscut al lui Viorel Cosma de a fi pus în lumină prezența muzicii în cadrul străvechii culturi autohtone, evocând în acest sens mărturii iconografice, istoriografice și epigrafice; de a fi relevat aspecte ale manifestărilor muzicale cu caracter sacru sau laic în Evul Mediu românesc; de a fi actualizat interferențe muzicale în plan românesc și universal în epocile Renașterii și Reformei, Clasicismului, Romantismului și de construire a școlilor naționale moderne; de a fi consemnat cu probitate și pătrundere activitatea
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
fiind avangarda culpei), unitatea în diversitate cunoaște o certă degradare sau obscuri- zare, supunându-se anumitor disfuncții și distorsiuni, fie prin pierderea sensului auten- tic al unității, fie prin anarhia diversităților, ceea ce nu este cazul în ordinea serafică a muzicilor sacre. E un fel de revoltă luciferică la consolidata desăvârșire a marii muzici renascentisto-baroco-clasice, delimitată liber și ferm de escaladele demonice. Georges Minois (autor care crede, culmea, că „Dracul este un mit căruia i-a trecut timpul”) are totuși o viziune
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
timp”. De fapt, o „călătorie în timp” poate fi considerat și spectacolul la care ne referim, dacă ținem seama de varietatea zonelor stilistice parcurse de partitura vocală, de la cântul gregorian, la intonațiile incantatorii, șamanice, de la vorbirea cântată, la muzica religioasă, sacră și la reminiscențe ale belcanto-ului italian, inclusiv la dansul muzical electronic cunoscut sub numele de dubstep etc. Toate aceste incursiuni în stiluri și epoci diferite, redate cu elemente minimaliste, repetitive, au fost acompaniate de proiecții video dintre cele mai
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
1983). Structura cărții relevă noua ierarhie a temelor, reflectând cultul altei personalități. Prima secvență, intitulată Al patriei erou între eroi, este dedicată lui Ceaușescu, izvorât sacramental și izbăvitor din istoria națională: "E viața lui o flamură ce-și trage/ flacăra sacră din adânci istorii./ Prin fapte de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...// Fiu curajos al strămoșeștei glii/ în care două clase și-au dat mâna/ - cum se-mpreună apa cu țărâna -/ spre-a crește rodul noii
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
vedere componistic, el semnând și orchestrațiile și mixajul. Dar senzația materialului muzical de față constă în readucerea în prim-plan a unei alte legende (Ioana Sandu dovedește așadar un respect adânc față de numele mari ale genului), a unui alt “monstru sacru”, în cazul căruia uitarea este absolut nedreaptă, în “buna” tradiție a unei Românii care marginalizează tot ce e valoros în cultură, aruncând pe scene, pe micile ecrane sau în emisiunile radio tot felul de personaje jenante. În memoria celor mai
La jumătatea carierei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83423_a_84748]
-
rezumată în cuvinte simple de un reprezentant al Africii: «O școală în plus înseamnă o închisoare în minus». Mariana Nicolesco a evocat credo-ul său, rațiunea sa de a fi ca artistă lirică, felul în care înțelege să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a subliniat Mariana Nicolesco, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează deopotrivă adevărul și frumosul, comori inestimabile pe care
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi Luminița CONSTANTINESCU Cum era și firesc, într-un an de comemorare a 200 de ani de la nașterea lui Verdi, și programul Festivalului Internațional „G. Enescu” a cuprins câteva dintre creațiile acestui mare compozitor: 4 Piese Sacre (Barenboim), Recviemul (Pappano) dar, mai ales, premiera operei „Otello”. La Operă s-a dorit o montare de referință și cu o viață de lungă durată. În acest scop s-a apelat la două forțe creative de peste hotare: regizoarea austriacă de
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
personalitatea lui Ion Dumitrescu, fără îndoială ne marchează pe toți. A fost uriașă și rămâne, în perspectiva anilor care se preling, tot la fel de înaltă, prin forța geniului, aș spune eu, pe care l-a avut Ion Dumitrescu și a focului sacru pe care l-a purtat în suflet...” Aniversarea Centenarului Nașterii sale, constituie un nou prilej pentru a aduce, în prim plan - prin concerte, simpozioane naționale și internaționale etc., importante momente din viața și opera acestei personalități emblematice a muzicii românești
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
Cristian Teodorescu In numele dreptului sacru de a fi ales, au apărut la această sesiune a localelor candidaturile unor repetenți la bunul-simț, ale unor ciudați care par să fi renunțat temporar la o carieră de exhibiționiști prin gări și ale unor involuntari umoriști. Chiar dacă unora nu
Repetenți la bunul-simț by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8458_a_9783]
-
mai departe în vorbirea comună, în limbajul popular. Autorul analizează o cantitate enormă de date, urmărind cu minuțiozitate sursele cuvintelor și ale sensurilor, filiația lor, într-o comparație multiplă între versiuni clasice și moderne, publicate și manuscrise. Procesul traducerii textelor sacre e urmărit în contextul său originar, în încercarea de a reconstitui și a explica atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
aceea, cum ți-a fost spiritul într-un text așa trebuie să fie și în continuare: cu aceleași preferințe, cu aceleași repulsii, cu aceleași umori. Dacă le schimbi, te acoperi de umbra suspicioasă a fluctuațiilor oportuniste. Regula pare să fie sacră: cea dintîi condiție pe care trebuie s-o îndeplinească un autor este să fie egal cu sine. Ochiul public îți cere consecvență interioară, iar nu evoluție spirituală: înțepenire într-o efigie, nu succesiune a mai multora. Numai că un spirit
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
practicau supratextualitatea: nu scriau peste sau în continuarea textului auctorial. Încă mai sunt umbrite multe din fețele cenzurii. Punem mare preț pe tăcere ca ascundere. Dacă spui despre ceva că e "de nespus", ai adus lauda ultimă, înțeleaptă, poate chiar sacră. Puțini gândesc că uitarea e soră vitregă cu amintirea mincinoasă și resentimentară. Aruncându-mi privirea pe noua față a primului roman semnat de M. Sorescu în cotutelă cu Cenzura, să notez întâi că această fantomatic-violentă instituție nu-și vâră gheara
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
propovăduitor al concordiei creștine într-o lume în alcătuirea căreia războiul e condiția sine qua non. E moderat și neagresiv, adică tot ce poate fi mai contraindicat pentru un gazetar care, așezat sub auspiciile războiului nevăzut, întruchipează ipostaza beligerantă a sacrului înghițit de profan. Al doilea strat însă, mai adînc și cu adevărat spectaculos, e cel al trăitorului creștin care își exprimă gîndurile sub forma reflecțiilor personale. E partea cea mai atrăgătoare din volum, pentru simplul motiv că e în întregime
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
opt ani, poetul se mărturisește ca atare, mai mult sau mai puțin voalat, ca pelerin în propria sa singurătate, în propriul său suflet, spre izvorul nemuritor al Cuvântului aceluia divin. Astfel se dezvăluie o concepție înaltă despre poezie ca res sacra, ca un sens profund pe care poetul se străduie să-l descopere în toate ipostazele vieții [...]. Singur, doar cu icoana mamei și înconjurat de natura cu nenumărate fețe, poetul urmărește mișcările sufletului în migrarea lui spre un cer eliberator [...]. Poezia
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
poetul urmărește mișcările sufletului în migrarea lui spre un cer eliberator [...]. Poezia religioasă a lui Gheorghe Simon izvorăște dintr-o credință profundă, cu temeiuri teologice foarte bine stăpânite (ar trebui să cităm multe titluri care se perindă în miezul istoriei sacre. Totuși, domnia sa vorbește despre acele lucruri prea înalte cu o modestie și o discreție, aș zice, monahală. Și în același timp, poetul autentic și foarte cultivat, prin cunoștință multiple din literatura română din care citează de la Eminescu la Nichita Stănescu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
totul a fost mîncat, / toate sensurile, în clarități orbitoare", iar regenerarea expresiei apare exclusiv în reveria fabuloasă a mumelor goethean-blagiene, a "marilor femele", care, "în lenevii", "în alcooluri", visează limbajul. Pînă la restabilirea acestuia, bardului nu-i rămîne decît nonverbalitatea, sacra nonverbalitate: "stai în mut, în limbajul ce absoarbe toate sintaxele, / stai în mut și speri în Domnul". Dar, nesatisfăcut pesemne cu plantarea într-o asemenea zonă cvasigenerală a modernismului, Aurel Pantea recurge la o ingenioasă manevră de regrupare. La granița
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
și le redescopăr în momentul în care revin asupra lor: Enescu - Rapsodia I, Simfonia de cameră, Oedipe... nu numai..., apoi Bach, ultimele cvartete ale lui Beethoven, liedurile lui Schubert, Mahler ( Simfonia a 5-a), Bruckner ( Simfonia a 3-a), Le Sacre du printemps și lucrările târzii ale lui Stravinsky (în care aplică tehnica „la sânge” și reușește să atingă expresia pură), Ligeti (de la Passacaglia ungherese la Atmosphères), „Les Spectraux” (spectraliștii români!), pe care i-am predat la Universitate. B.T.: Un univers
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem să nu sesizăm apropierea de concepția despre morală exprimată în celebrul fals propagandistic - Protocolul înțelepților Sionului: "Tot ce e benefic pentru poporul iudeu este drept și sacru din punct de vedere moral".) Măreția "Reich-ul de o mie de ani" ori societatea egalitaristă comunistă, paradisul săracilor - iată imaginile promisive care alimentează și justifică entuziasmul distrugerii prezentului. Visul nazist și visul comunist sînt menționate împreună în inventarul alibiurilor nobile
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
o categorie estetică. Raționamentul este simplu, așa cum ni-l prezintă V. Ermilov: frumosul înseamnă viața, viața este lupta, rezultă că frumosul este lupta: "Din punctul de vedere al esteticii socialiste, frumosul este lupta, pentru că lupta constituie conținutul vieții noastre, lupta sacră pentru comunism".xiii Mizeria, cozile, abuzurile și umilințele se drapează, și prin contribuția literaturii propagandistice, în aura eroică a luptei. Adevărul camuflat în silogismul citat mai sus ni-l dezvăluia Arghezi, la începutul anului 1947: Pentru că ne displace să spunem
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
suferinței pămîntești, / Trezește-te, trezește-te! / Ucide, ucide!", sacada, în crescendo incitativ, ca într-un ritual satanic, proletcultistul Demian Bednîi. "Ura" înverșunată îndreptată împotriva dușmanului devine, "în lingua sovietica, precum și în limba celui de-al III-lea Reich" (Françoise Thom), sacră. O vor exprima, exhortativ, și poeții noștri "de vremuri noi", comuniste: "Urîți, Urîți! Căci nu-i nimic mai sfînt / Ca ura - strajă vieții pe pămînt", îndemna Eugen Frunză. Iubirea și ura sînt sudate, ca fețe ale aceleiași medalii. Vom găsi
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
o viziune mozartiană suprasensibilă, care a țintit fără echivoc chiar miezul misterios al Adevărului în Concertul nr. 10 pentru două piane în Mi bemol major, KV 365, și apoi să te lași absorbit de atmosfera spiritualizată a celor Patru piese sacre de Verdi, cărora dirijorul Daniel Barenboim, la pupitrul Orchestrei Staatskapelle din Berlin și al Corului Filarmonicii ”George Enescu”, le-a imprimat fiorul, tensiunea și transfigurarea de care el însuși se lăsase pătruns?! Și, cum să te împarți, în ziua de
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
ce se desfășoară în perioada 25 - 31 mai în mai multe orașe din țară. Programul celor două seri a inclus Uvertura la opera Scara de mătase de Gioacchino Rossini, Fantezia briliantă pe teme din Carmen de Françoise Borne și Le sacre du printemps de Igor Stravinski. Orchestra Filarmonicii a evoluat sub bagheta dirijorului Jin Wang, solist fiind Ion Bogdan Ștefănescu. Creatoare a unei muzici de factură neoimpresionistă, abordând modalul folcloric, Carmen Petra-Basacopol este cunoscută publicului în special pentru lucrările vocale, liedurile
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care reproduc în unele momente sonoritățile tibetane. Concepută în patru tablouri, lucrarea are ca text două mantre (formule sacre în limba sanskrită): Om mani padme hûm , care invocă Avalokiteshvara , boddhisatva al compasiunii și o a doua mantră lungă, purificatoare, ce invocă boddhisatva Vajrasattva , principiul de discipol. Astfel, baritonul Valentin Vasiliu a avut rolul maestrului, cu timbrul generos, meditativ, grav
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
Între idioritmie și chinovialitate Liviu DĂNCEANU Să ne uităm cu atenție la măștile și chipurile muzicii savante de azi: dizarmonie gratuită, minimalism grotesc, softuri pe cât de alambicate pe atât de simpliste, alergie luciferică la sacru, la puritate și, în general, la tradiția imanentă, inextricabile contorsiuni semiografice sau,dimpotrivă, rudimente de partitură, pornoderiziune, monstruoase coabitări ori fuziuni și, nu în ultimul rând, endemice escrocherii instalaționiste. Un peisaj arid ce pare a fi mai mult selenar, decât
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]