851 matches
-
și se opri pentru o clipă, strîngînd În brațe două pături. În Întuneric, păturile o făceau să arate de parcă ar fi fost gravidă și ar fi avut o burtă uriașă. Nick fu șocat, Însă după aia i se păru haios. — Sal’, Butstein, spuse. Ea scăpĂ păturile pe jos. — Of, Wemedge. Nu trebuia să mă sperii așa. MĂ temeam că n-o să vii. — Draga de Butstein, spuse Nick. O strînse tare-n brațe, simțindu-i trupul lipit de al său, corpul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pentru că n-avea chef să deschidă mașina de scris pe vîntul Ăla de post. — VĂ așteaptă centrala, Îl aveți pe Stevie la telefon, spuse băiatul În casă, care era de vîrsta fiului său, cu care de altfel era și prieten. — Sal’, papa, spuse Stephen cu o voce răgușită. MĂ simt bine, papa, chiar mi-e bine. De data asta reușesc. Chiar că i-am pus capac de data asta. Habar n-ai. M-am pus cu picioarele pe pămÎnt. Doctorul Simpson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
asta suna destul de simplu. Da’ ia Încearcă s-o și faci. „Da’, oricum, dacă-mi ies patru atît de bune pe cît pot și atît de simple pe cît le-ar putea face Dumnezeu cînd are o zi mai bună (Sal’, Zeitate. Urează-mi noroc, BĂiete. MĂ bucur s-aud că-ți merge așa de bine), atunci o să-mi reglez conturile cu mine Însumi; și dacă jegosu’ de Nicholson reușește să și vîndă vreo două din alea patru, atunci copiii ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bărbatului o făcu să icnească. După ce îl depuse în balansoar, alergă pe alee și își recuperă geanta. În spatele ei, legănându-se, scriitorul împunse aerul cu degetul arătător:Te-ai ascuns, Magicianule? Fricosule! Află de la mine că nu ești decât un sal... timbanc. Și mai află, nebunule, că sunt un iepure curajos începând din acest moment, n-am să-ți mai permit să mă tragi de urechi atunci când ți se... scoală ție. Nuuuuu, nu mai permit asta... Gata! Lucia se opri pentru
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
apartamente, București, str. Teatrului 4. 2303. Dobre Ion, 5 apartamente, București, str. Trei Scaune 15; str. Doamna Ghica 125. 2304. Diaconescu Mihai, 3 apartamente, București; str. Agricultori 42. 2305. Dacopol Panait, 4 apartamente, București, B-dul Gh. Dimitrov 146A, B-dul M-sal Tolbuhin 90. Buc. Băneasa, str. Traian 14. 2306. Dranket Julieta, 3 apartamente, București, str. Dumbrava Roșie 1; str. N. Bălcescu 3; str. 13 Decembrie 4. 2307. Djidjeff Eugenia, 4 apartamente, București, str. Dumbrava Roșie 2. 2308. Dran C., 4 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Maior Ronaro 5 6669. Rocustein Leia, 4 apartamente, București, str. Popa Soare 58 6670. Radu Anghel, 13 apartamente, București, str. Delea Veche 20, 21, B-dul Schitu Măgureanu 3, str. Gh. Spătaru 8 6671. Ricber Reghina, 3 apartamente, București, str. M-sal Tolbuchin 47 6672. Repezeanu Alexandria, 20 apartamente, București, str. Mitrop. Ghenadie Petrescu 147 6673. Român Eugenia, 11 apartamente, București, str. Mecet 15, str. Oltari 12 c 6674. Rosmarin Alexandru, 6 apartamente, București, Bd. Tolbuchin 105 6675. Racaru Iosif și Maria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Thing ca poveste morală brechtiană Acțiunea din DRT (1989) are loc într-un ghetou din Brooklin, în cea mai fierbinte zi a anului; Mookie, un tînăr negru (interpretat de Spike Lee), se trezește și pleacă la lucru la "Pizzeria lui Sal", într-o dimineață de sîmbătă. Apar diverse personaje din zonă, folosite de Lee în schițarea unui tablou bazat pe conflictele dintre negri și italieni și între rezidenții hispanici și coreeni aflați în ghetoul "Bed Stuy" din Brooklyn. Conflictele dintre negri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conflictele dintre ei. Rasa este prezentată în termenii identității și imaginii culturale, în special ai stilului cultural. Așa cum arată Denzin (1991: 125, 130 ff), eroii poartă tricouri care le identifică opiniile și stilurile culturale. Mookie, muncitorul negru de la pizzeria lui Sal, poartă un bluzon de baseball tip Jackie Robinson, simbolizînd poziția unui negru care rupe unitatea de culoare din lumea omului alb (așa cum făcuse și Lee însuși). În timpul lucrului, Mookie mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bluzon de baseball tip Jackie Robinson, simbolizînd poziția unui negru care rupe unitatea de culoare din lumea omului alb (așa cum făcuse și Lee însuși). În timpul lucrului, Mookie mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema "Pizzeria lui Sal" inscripționate pe ea, semnificînd poziția sa, între cele două lumi. Personajul Radio Raheem, al cărui radio tună: "Opune-te puterii!", ceea ce va provoca și confruntarea cu Sal, poartă un tricou care proclamă "Rămîi în Bed-Stuy sau mori". Acest mesaj îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema "Pizzeria lui Sal" inscripționate pe ea, semnificînd poziția sa, între cele două lumi. Personajul Radio Raheem, al cărui radio tună: "Opune-te puterii!", ceea ce va provoca și confruntarea cu Sal, poartă un tricou care proclamă "Rămîi în Bed-Stuy sau mori". Acest mesaj îl identifică ca pe o figură care susține solidaritatea între negri și rebeliunea cu scopul de a prezerva comunitatea. Lee angajează și simbolismul culorilor în ceea ce privește tricourile purtate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Acest mesaj îl identifică ca pe o figură care susține solidaritatea între negri și rebeliunea cu scopul de a prezerva comunitatea. Lee angajează și simbolismul culorilor în ceea ce privește tricourile purtate de personajele din filmul său, prin Pino, fiul rasist al lui Sal, care poartă alb, în timp ce Vito, fiul său care se înțelege bine cu negrii, poartă un tricou negru. Hainele lui Sal îl identifică cu patronul-muncitor care vine la pizzerie în Cadillac-ul său, dar care își pune șorțul să facă pizza, prezentîndu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comunitatea. Lee angajează și simbolismul culorilor în ceea ce privește tricourile purtate de personajele din filmul său, prin Pino, fiul rasist al lui Sal, care poartă alb, în timp ce Vito, fiul său care se înțelege bine cu negrii, poartă un tricou negru. Hainele lui Sal îl identifică cu patronul-muncitor care vine la pizzerie în Cadillac-ul său, dar care își pune șorțul să facă pizza, prezentîndu-se ca un businessman mic-burghez. Alte tricouri îi identifică pe cei care le poartă cu eroi culturali albi sau negri. Un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginile culturale de masă domină stiluri și mode sugerează faptul că identitatea culturală este constituită, în parte, din imagini iconice ale unor eroi ai culturii etnice, care se constituie în embleme ale identității și în forțe ale diviziunii între rase. Sal expune fotografii ale unor italiano-americani faimoși (a sa "Galerie a celebrităților") pe pereții pizzeriei sale, cererea lui Buggin Out de a pune și fotografii cu negri pe același perete și refuzul vehement al lui Sal precipitînd boicotul și violențele care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
forțe ale diviziunii între rase. Sal expune fotografii ale unor italiano-americani faimoși (a sa "Galerie a celebrităților") pe pereții pizzeriei sale, cererea lui Buggin Out de a pune și fotografii cu negri pe același perete și refuzul vehement al lui Sal precipitînd boicotul și violențele care vor urma. Un tînăr negru bîlbîit și probabil retardat mental, Smiley, vinde fotografii ale lui Malcolm și Martin 15, prezentate ca icoane ale politicii negrilor. Apar și referiri la Jackie Jackson și Al Sharpton scrise
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ascultă și difuzează exclusiv muzică "neagră", în timp ce, pe străzi, adolescenții portoricani cîntă muzică cu inflexiuni spaniole. Scena în care Radio Raheem și portoricanii se duelează prin muzica dată la maximum ilustrează ruptura și divizarea culturală din cadrul comunității ghetoului. Mai mult, Sal îl provoacă pe Radio Raheem ordonîndu-i "să înceteze cu muzica de junglă. Nu sîntem în Africa", în timp ce Buggin Out replică: "Ce legătură are asta cu muzica de junglă și Africa?" În acest mod, culturi diferite folosesc muzica populară în scopul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din această țară. Această atitudine dezinteresată față de acțiunea colectivă este și mai accentuată de contrastul dintre atitudinea lui Buggin Out și a lui Raheem față de cea a lui Mookie, reprezentantul clasei de mijloc "cu scaun la cap", poziționat undeva între Sal și comunitate. Pentru că acțiunea filmului este redată din perspectiva lipsită de preocupări și individualistă a lui Mookie." (Guerrero, 1993b: 149) În plus, Lee celebrează în mod constant consumerismul, acesta fiind motivul central al majorității investițiilor afective și intențiile filmului, mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poate recepta filmul ca articulînd cîteva dintre condițiile ce produc violență în ghetouri. Filmul impresionează mai ales prin descrierea exploziei de furie din ghetou care izbucnește după ce Radio Raheem este ucis de către polițiști albi în momentul în care el și Sal încep să se bată. Lee îl pune pe propriul lui personaj, Mookie, să arunce un container de gunoi prin fereastra pizzeriei lui Sal și violențele ce vor duce la distrugerea localului izbucnesc. O cercetare atentă a faptei lui Mookie sugerează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ghetou care izbucnește după ce Radio Raheem este ucis de către polițiști albi în momentul în care el și Sal încep să se bată. Lee îl pune pe propriul lui personaj, Mookie, să arunce un container de gunoi prin fereastra pizzeriei lui Sal și violențele ce vor duce la distrugerea localului izbucnesc. O cercetare atentă a faptei lui Mookie sugerează că acesta a fost un act conștient, deliberat și că Lee l-a prezentat ca fiind într-adevăr drept "ceea ce se cuvenea să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drept "ceea ce se cuvenea să fie făcut". Camera de luat vederi se concentrează pe chipul lui Mookie, care deliberează în legătură cu ceea ce trebuie făcut după ce poliția îl gîtuise accidental pe Radio Raheem într-o luptă care începuse în clipa în care Sal îi sfărîmase mult iubitul lui aparat de radio. Lee îl urmărește apoi pe Mookie cum se îndreaptă liniștit către un container de gunoi pe care îl aruncă pe fereastra pizzeriei, declanșînd revolta care duce la distrugerea acesteia. Este clar că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Din această perspectivă, Lee dă cîștig de cauză vieții umane în defavoarea proprietății și sugerează faptul că violența împotriva proprietății este un act legitim de răzbunare. Am putea, de asemenea, susține că Mookie direcționează violența mulțimii împotriva pizzeriei scăpîndu-i astfel pe Sal și pe fiii săi18, protejîndu-i în ultimă instanță de furia acesteia. Este, desigur, discutabil dacă actul de violență era "ceea ce se cuvenea să fie făcut", deși reprezintă o respingere a filosofiei non-violenței a lui King. Însă nu este clar dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Malcolm X cu privire la autosuficiența negrilor și la independență economică și Spike Lee, ca oricare alt negru din comunitate, a considerat această filosofie ca fiind una de succes. Este clar că Mookie nu va ajunge nicăieri muncind în pizzeria lui Sal și că nici ceilalți băieți-de-casă din film nu vor face altceva decît să-și irosească viețile. Este timpul să vă treziți, fraților, și să vă adunați mizeria" este un mesaj disputabil al filmului. În mod asemănător, Molcolm X pune mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasă în filmele lui Spike Lee. DRT se concentrează mai mult pe diferențele de sex și rasă decît pe cele de clasă, privind antagonismul dintre italieni și negri mai curînd ca pe un conflict rasial decît unul de clasă. În timp ce Sal, micul afacerist, poate fi privit ca un reprezentant al sistemului bazat pe clase sociale care îi oprimă pe negri, el face parte, ca și băcanul coreean, din clasa muncitoare etnică, chiar dacă deține o mică afacere. Lee susține că a intenționat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mod clar cazul din DRT, unde vederile politice ale fiecărui personaj sînt definite în termenii stilului cultural. Nici unul dintre diferitele personaje nu a fost implicat în vreo organizație, mișcare ori luptă politică, iar boicotul lui Buggin'Out de la "Pizzeria lui Sal" este o caricatură patetică a adevăratelor lupte inițiate de oamenii de culoare pentru supraviețuire și obținerea drepturilor legitime. Aspecte concrete ale politicii negrilor au fost reduse în DRT la simple grafitti inscripționate pe pereți unde putem citi sloganuri precum: "Tawana
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trasată pe sol; - exercițiile 2 și 3 dar cu alternarea părților stânga-dreapta pe direcția de deplasare, la anumite distanțe, cu lucru corect al brațelor; - alergare cu pași adăugați cu amplitudine cât mai mare; - alergare cu pași adăugați cu desprindere de la sal cât mai înaltă; - alergare cu pași adăugați cât mai rapid executată; - alergare cu pași adăugați pe nisip sau iarbă; - concurs: cine se desprinde cel mai înalt în alergarea laterală cu pași adăugați? cine execută cel mai rapid alergarea laterală cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
București, 1944; Caiet de vacanță, Râmnicu Vâlcea, 1945; Analiza cuvântului dor, Valle Hermoso, 1951; Servindo á Poesia, Rio de Janeiro, 1953; Poesia, vida e morte de Azarías H. Pallais, Rio de Janeiro, 1956; Dois Guatemaltecos, Rio de Janeiro, 1957; Don Sal, Rio de Janeiro, 1960; Bucareste-Estaçăo Norte, Rio de Janeiro, 1961; Cortina de ferro sobre Cuba, pref. Salvador de Madariaga, Rio de Janeiro, 1961; César Vallejo, Rio de Janeiro, 1962; Barraza, Mexico, 1963; Juan Bosch: del exilio a la presidencia, Buenos Aires
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]