4,209 matches
-
ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub salcia pletoasă de la drum să mai mănânc așa mâncare simplă dau toate bunătățile de acum! Mama Mi-e dor de tine mamă și aș vrea să fi , acum, când plouă, lângă mine, s-alungi tristețea de pe fruntea mea așa cum o făceai
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață de celulă, într-o bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață de celulă, într-o bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
din gard trei nuiele. Două ni le dădea nouă să mânăm vitele și cu una ne mâna ea spre câmp, pe noi. Când ajungeam în Milovanul lăsam vitele să pască, iar noi ne jucam de mama focului. Legam de o salcie o sfoară și ne dădeam huța. Adunam pietricele și ne jucam cu ele. Făceam un adevărat campionat. Sora mea, Torica, întotdeauna se dădea mai deșteaptă ca mine. De fapt, fiind șapte frați, eram mereu în competiție, ne vorbeam urât, ne
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
naturii au alte sunete, bucuria se urcă prin crengile copacilor, roșii și murgi caii sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza zării pe față; în timp ce amurgul se sfâșie între un deal și o câmpie, ascult cum își toarce cântecul ei o ciocârlie. marți, 14 aprilie 2015 Referință
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
-se. Prietene, ți-am spus că deznădejdea e un mare păcat, iar Dumnezeu nu vrea să-l piardă pe nici un fiu de-al său. Scriitorul consacrat : - Chiar dacă nu mă vei iubi, pe mine, copacul maiestos care se va apleca spre salcia plăpândă, împins de steaua cea mai înaltă, am să te ador ca pe un cântec șoptit care mi s-a cântat în prag, atunci, când iubirile mi-au coborât din vis. Vicepreședintele scriitorul-religios: - Vă ador pe voi, copiii aceștia frumoși
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
Turnul se termină cu o cupolă, poate de Templu, poate în amintirea, cumva, a celui distrus de Nabucodonosor, pribegindu-i pe evrei, și determinându-l pe Verdi să-i redea într-un plâns magnific: „Acordați a profeților harpă,/ Care-ascunsă în sălcii stă mută/ Amintind strălucirea trecută,/ Unei vremi ce demult ne zâmbea./ Cântă harpă a noastră durere,/ Plângi în strune a robilor soartă/ Sau revarsă în inimi putere/ Suferința s-o știm a-ndura,/ Noi să știm a-ndura”... Dar ce
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
de vrăjmași Cel ce dă hrană curată trupului Și naște viață dreaptă pentru urmași PSALMUL 136 La râul Babilonului acolo Am șezut am plâns ne-am adus aminte De Sion unde am bocit morminte Pe harpe le-am pus în sălcii dincolo Iar cei ce ne-au robit cereau cântare Să cântăm cântarea Ta pe loc străin De te voi uita Ierusalim amin Uitată să-mi fie dreapta cea tare Să se lipească limba mea de grumaz De nu-mi mai
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
citadelei acestei țări valahe, prin mahalalele murdare, peste care praful se așezase în toropeala zilei ca o pătură de lână groasă. Pe drumul râului care curgea leneș, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trăsură puteau vedea sălciile, care umbreau malurile săpate în neorînduială de veacurile ce trecuseră peste ele, șezând ca niște fecioare despletite în apa amestecată cu resturile menajere ale așezării. Copiii, pe jumătate dezbrăcați, alergau în chiot vesel de-a lungul versanților bătrânului râu. Femeile
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
vremea este bună. Dunărea curge în valuri încărcată cu poveri, ea transportă înspre mare șlepuri, barje și vapoare. Apa ei învolburată este galbenă, mâloasă, c-a plouat în Europa, nu a fost vreme frumoasă. Malul abrupt de argilă mărginit de sălcii ascunde-o micuță barcă cu vâslele roșii. Este cald, vor să se scalde, în grabă s-au dezbrăcat și în Dunărea gălbuie amândoi s-au aruncat. Ei înoată voinicește, apa vrea să-i ia la vale, dar de barcă ei
VACANŢĂ LA DUNĂRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367016_a_368345]
-
în acel ceas de cunoaștere când ne-au înviat păpădii și albine și cascade din cuvinte aspirator al prafului din galaxii încă rămas în așteptare aștept o umbră albă să mă coboare în mine încă rămas pe drum - măceș printre sălcii aduceți un martor nemincinos al luminii mai ales acum când fratele meu Cainul meu și Abelul meu mi se ucid și mi se-mpacă-n suflet. Referință Bibliografică: Cuminecare / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I
CUMINECARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367046_a_368375]
-
oră mai devreme, înspre Arcul de Triumf. Mireasma castanilor, mă îndeamnă să-i privesc sufletul să-mi încălzesc, ochii să-mi înveselesc. Acum totul este verde, iarba proaspătă și parcul pun într-o lumină nouă barca ce animă lacul. Despletite sălcii cată în a lacului oglindă etalandu-și mâțișorii - primăvara s-o convingă să scalde-n raze de soare boboceii rățișoarei ce trec în șir indian legănandu-se pe un val. Lalele pline de rouă s-au deschis discret spre soare în
CASTANII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367108_a_368437]
-
fiecare val, broderii de argint spre desfătarea pescărușilor. Privesc Dunărea și mai văd din când în când, câte un șlep trăgând alene o dragoste nemărturisită, să nu se risipească în neliniștea valurilor și dusă apoi la mal, să o plângă sălciile. Privesc Dunărea și merg agale pe lângă mal, îndreptându-mă spre locul care-mi place; la umbra unui mesteacăn. Mesteacănul, este simbolul meu fiindcă-mi place scoarța lui, semănând cu ochii iubitului meu; semănând cu aurul iubirii lui. Imi place mesteacănul
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Dorinte > POEME DE DRAGOSTE (1) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 168 din 17 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Renaștere Sublime miresme înnoată-n albastru, Cireși înfloriți, sălcii verzi, alb de nufăr Privesc cu sfială spre-a zilelor astru, Încet mă strecor înspre vis ... nu mai sufăr! Văd firul de iarbă cum crește-n tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de plăcere Redând bucuria
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
nenorociri. Cei mai aplecați spre religie vor dărui mielul sau mieii promiși la diferite mănăstiri și se consideră că și-au făcut datoria față de Dumnezeu. În seara ce precede Hâderlezul toate femeile ce urmează a jertfi miei împletesc coronițe din salcie, în care se prind câteodată și flori. Se face bradul mieilor (i kïna o bakrenqi), care constă în așezarea pe capetele acestora a coronițelor, aprinderea a câte două lumânări care vor fi ținute de copii. Într-o farfurie se pune
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
2016 Toate Articolele Autorului Tradiții creștine și ritualuri de Florii După datină străbună Vine sacră rânduială, Cu-a Floriilor cunună La Sărbătoare Pascală. Iisus a fost întâmpinat În Tepmplul din Ierusalim, Asemeni unui Împărat, Cu rămurele de măslin. Crengi din sălcii inverzite, Mirosind a primăvară, În biserici sunt sfințite, Din credință milenară. La icoană se păstrează, În casa credinciosului, Că Dumnezeu o veghează Pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte Se sapă și se-mpodobesc Cu rămurele sfințite, Cinstind pe cei
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
În casa credinciosului, Că Dumnezeu o veghează Pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte Se sapă și se-mpodobesc Cu rămurele sfințite, Cinstind pe cei ce „se-odihnesc". Când potop se dezlănțuie Și o furtună stârnește, Se ard frunze de salcie; Iar ploaia se domolește. Cu a credinței menire, În rămurele sfințite E harul de lecuire Pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune, Că pod din crengi arcuite S-a făcut, ca prin minune, Fecioarei Neprihănite. Maicii Sfinte, lacrimi
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
Cinstind pe cei ce „se-odihnesc". Când potop se dezlănțuie Și o furtună stârnește, Se ard frunze de salcie; Iar ploaia se domolește. Cu a credinței menire, În rămurele sfințite E harul de lecuire Pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune, Că pod din crengi arcuite S-a făcut, ca prin minune, Fecioarei Neprihănite. Maicii Sfinte, lacrimi ștergea Cu crengile mlădioase, Că de durere își plângea Fiul, când Iuda-l trădase. Pe secetă sau furtună, Salcia-și înclină ramuri
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
și minte. Despre salcie se spune, Că pod din crengi arcuite S-a făcut, ca prin minune, Fecioarei Neprihănite. Maicii Sfinte, lacrimi ștergea Cu crengile mlădioase, Că de durere își plângea Fiul, când Iuda-l trădase. Pe secetă sau furtună, Salcia-și înclină ramuri, Lăcrimând la rădăcină; Legendă să ducă-n vremuri. Postul se mai îndulcește La această sărbătoare, Prin dezlegare la pește; Ultima din Postul Mare. Floriile-i sărbătoare, Cu-a Domnului dăruire, Spre Moarte și Înviere; Lumii de-a
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
De păpădii, ce-au rătăcit cotlonul. Nici fluturii nu-și părăsesc coconul, Iar mierla-și smulge pana și zuluful. Abia târziu se-aude vesel cântul, Pe cheiuri și în sălile de baluri. Îl poartă râul și-l conduce vântul, Prin sălciile triste de pe maluri. Se-mbrățișează marea cu pământul, În cântece de stele și de valuri. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ACORDEON / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2112, Anul VI, 12 octombrie 2016. Drepturi de Autor
ACORDEON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368717_a_370046]
-
Stă neaua-nghesuită sub albul ei veșmânt, O ploaie liniștită ca printr-o sită trece Și se așază clipa cu harul spre pământ. De-atâta așteptare căldura crește-n aer Dintr-un alai de raze pe aburi moi adus, Înfloresc sălcii, cu puful smuls din caier Catifelează zarea în pacea ei de sus. Legenda toarce lin un fir de nea rămasă Și-l răsucește c-un rubiniu lujer de foc, Leacuri de lumină peste lume lasă -Un mărțișor- cu irizări de-
MĂRȚIȘOR de LIA RUSE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368770_a_370099]
-
Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Corăbii ce-aduc dor Când nuferii, sub soare, pe apă lin plutesc De vânt domol atinși pe lacul liniștit, Ca două pete albe... lebede zăresc, Corăbii... grațioase pe lacul adormit. Salcia unduitoare își admiră stropii Ce se preling în apă...din umedu-i sărut. Din ierburi aud greieri și încet m-apropii Acolo jos din iarbă... balada le-o ascult. Trec lebede pe apă...și ochi-mi lăcrimează De alb imaculat și
CORĂBII CE-ADUC DOR de DOINA THEISS în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363699_a_365028]
-
sufletu-mi oftează Lebedele albe...corăbii ce-aduc dor. De ce nu ești la mine așa ca totdeauna? Gândul la tine-i ploaia, ce-aduce curcubeu. Te-aștept pe malul apei și o voi face-ntr-una Vom sta pe malul apei... doar salcia și eu. © D.Theiss Referință Bibliografică: Corăbii ce-aduc dor / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CORĂBII CE-ADUC DOR de DOINA THEISS în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363699_a_365028]