2,948 matches
-
prea departeși poate altădată nu va mai fi răgaz!Vreau doar să-ți amintesc că fost-am pentru tineUnealta bună, cred, dar poate și cea reaCu care modelat-ai sufletul în mine.Ți-am fost adesea plapuma, ți-am fost saltea!...Fost-au războaie între noi, tensionate,Dar fost-au și momente multe de sublim.Pe-acestea le voi ține spre eternitate, Căci ele ne-au tot învățat cum să iubim! Nu-ți reproșez nimic, tu chiar n-ai nicio vină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
vremuri de demult. BUNICA Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat pașii, drumul și visul... Grij-avut-ai în nopți reci de rai, Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai. M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era, Tare dor
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
rugă îndreptată înspre Dumnezeu. Ne privi pe toți cei cinci copii așezați după mărime și ani pe lavița din fața sobei, apoi continuă;" O să schimb și scândura de la pat, dacă...mă va ajuta bunul Dumnezeu". Patul era unul din scândură cu saltea de pânză umplută cu paie și-l moștenea de la bunicii din partea mamei.Pe ceilalți nu i-am cunoscut. Tata nu prea era un bun creștin, dar în momentul acela parcă interiorul său striga după ajutor. Privirea lui plecată undeva departe
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DE CE? Autor: Doina Cotescu Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului de ce seara, când mă culc, mi se pare perna moale așternuturile reci, iar salteaua e prea tare de ce somnul nu mă prinde, până către dimineață de ce nu sunt lângă tine, să te strâng cu drag în brațe? de ce plâng, dacă te știu, întins pe o salteluță aruncată într-un colț, într-o cameră micuță
DE CE? de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381261_a_382590]
-
încă în stare manifestă în acustica nopții: lătratul câinilor și cântatul cocoșilor în zori. Se spune că banii nu aduc... fericirea. Dar lipsa lor nu e o condiție care o garantează. Dacă-ți ridici ștacheta propriilor fapte, asigură-ți și... salteaua. Eu am cunoscut omul în trei ipostaze: subom, supraom și... om ca mine. Coperta luxoasă ascunde adesea o carte mediocră. Lăudărosul găsește mereu contextul în care să-și vehiculeze isprava. Orice modă are în avans un “trăsnit”. Dar nu orice
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
încă în stare manifestă în acustica nopții: lătratul câinilor și cântatul cocoșilor în zori. Se spune că banii nu aduc... fericirea. Dar lipsa lor nu e o condiție care o garantează.Dacă-ți ridici ștacheta propriilor fapte, asigură-ți și... salteaua.Eu am cunoscut omul în trei ipostaze: subom, supraom și... om ca mine.Coperta luxoasă ascunde adesea o carte mediocră.Lăudărosul găsește mereu contextul în care să-și vehiculeze isprava.Orice modă are în avans un “trăsnit”. Dar nu orice
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DRAGA MEA BUNICĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGA MEA BUNICĂ Plouă cu amintiri în vechea odaie Pe masă stau răvșite hârtii, La capătul patului cu saltea de paie Portretul tău de când eram copii. Pe chipul nopții văd fața ta Unde veghează atâtea stele, Sunt îngerii mei bunica mea Și tu cu toți... printre ele. Te caut cu sufletul flămând Privesc la cer, în gol și plâng
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
folos și de îmbărbătare. Aceste grupuri erau ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
folos și de îmbărbătare. Aceste grupuri erau ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
de doisprezece ani împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
femeii și totodată cu podul casei. Prima cameră servea drept bucătărie, iar a doua era mai mult cameră pentru oaspeți, căci Ana lu’ Marcu dormea în cuină (bucătărie). Avea în cuină un pat din lemn cu strujac. Strujacul este o saltea umplută cu ghije (pănușă de porumb) și acoperită cu pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Degetele au început să-i tremure. Își adună forțele și, în semiobscuritate, lovește puternic cu cuțitul. Elena se trezește: - Ce faci, Lice, o omori pe mama?! Lama cuțitului, printr-un noroc, a pătruns între cele două trupuri, adânc înfiptă în saltea. - Lino, ce era să fac, am crezut că... - Mulțumește-i lui Dumnezeu că n-ai nimerit-o! Au aprins lampa. Mama Elenei se ridică din pat, speriată, aproape că nu știa ce s-a întâmplat. Nicu trase cuțitul din saltea
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
saltea. - Lino, ce era să fac, am crezut că... - Mulțumește-i lui Dumnezeu că n-ai nimerit-o! Au aprins lampa. Mama Elenei se ridică din pat, speriată, aproape că nu știa ce s-a întâmplat. Nicu trase cuțitul din saltea, deschise ușa și-l aruncă în grădină. Căzu în genunchi în fața icoanei, sub care încă mai lumina candela. Se rugă câteva minute. - Mi-a fost frică, Lice, de ceea ce scria în bilețel. De când ai plecat, eu dorm cu mama... Nicu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
jos, lovindu-și dinții de bolovanii de pe stradă. Apoi s-a ridicat, strângându-și ultimele puteri și, ținându-se de gard, a intrat în casă, căzând pe patul unde-l aștepta Elena. Sângele scurs de la inimă s-a împrăștiat pe saltea și de aici pe pământul ce ținea loc de dușumea. La câteva zile, o ciupercă mare s-a dezvoltat, ca semn al nelegiuirii. Ciuperca a ieșit mult timp în locul unde sângele campionului cursese. Și, culmea, în locul unde i s-a
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Mircea Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie anul 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
mult pentru viitorul meu soț și pentru ca Dumnezeu să mă pregătească pentru el. Eram înainte o fire foarte sensibilă. N-aș fi crezut că voi putea vreodată să spăl niște copii plini de râie, să-i tund, să stau pe saltelele lor pline de păduchi, să suflu baloane pentru copii bolnavi de SIDA. Însă am reușit să fac totul cu bucurie și fără scârbă. Dumnezeu a lucrat mult la caracterul meu.“ SURPRIZA!... O privesc cu drag cum stă în fața mea, răscolită
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
îi deveniseră străine și încurcate. În sfârșit, au ajuns la culcușul cu acoperiș din crengi de alun care-l ferise de ploi ani de-a rândul. Prelata din dreapta zidurilor rezista eroic rafalelor de vânt însă erau uzi, flămânzi și obosiți. Salteaua era răvășită, iar câinii nu veniseră să-l întâmpine. - Oare unde or fi? se întrebă cu voce tare. - Cine? zise, nedumerită, femeia. - Câinii mei. Singurii tovarăși care au străbătut alături de mine deșertul vieții. I-am lăsat aici, n-am avut
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
Articolele Autorului Motto: „Apusul zâmbește și ne-nconjoară Stele căzătoare se aud trecând”. Pe vremea când eram copil, împreună cu sora mea, Georgeta, obișnuiam să dormim pe prispa casei , unde mama ne amenaja “culcușul”. Întindea o cergă ce era ca o saltea moale, apoi ne așezam la povești, privind cerul spuzit cu stele. Priveam cu uimire dâra lăsată de câte o stea căzătoare. În cele din urmă, adormeam învăluite în parfumul celor trei trandafiri ce creșteau în fața casei, la trei pași de
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347013_a_348342]
-
Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o burniță târzie Umblam ca niște paparude La furat de struguri sau de dude Nepăzită când găseam vreo vie; Cădea seara ca un chilipir: Frânți, peste saltelele de paie Ne cosea mama ce putea din straie C-am fi dormit așa trei zile-n șir! Dar ne scula cu-o vorbă blândă Tata: - Hai copii la treabă Că vine foamea și ne-ntreabă Burta: cu ce-o
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
l-a luat pe Suman și au mers la camera lui însoțit fiind și de nea Ilie șeful de echipă care susținea că băiatul nu este vinovat. Odată intrați în cameră au început controlul răscolind peste tot. Când au ridicat salteaua patului care era liber a găsit hățurile de către însuși ajutorul Palade. A început să strige că Suman este hoțul, și a vrut să anunțe imediat miliția. Suman nu știa ce să facă? Palade îl luase de mână și voia să
ÎNSCENAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346303_a_347632]
-
acea alunecoasă. M-ai îndrumat câtre dormitoarele femeilor, unde mă simțeam în cărțile lui Dostoiesvki și Cehov. Dacă aveți de ales, intrați numai în saloanele bărbaților, la femei nu, ele nu rabdă cuverturile, le scot pe toate, dorm doar pe saltelele pline de pete de sânge, nici când sunt bolnave nu acceptă nimic pe corpul lor, de acolo provin și petele de sânge, parcă ar fi un salon al criminalelor, faceți bine, nu intrați acolo. Omul cu gâtul înțepenit m-a
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
bucătărie fusese transformată într-un fel de dormitor pe timpul nopții, fiica lui dormind înghesuită pe un pat de scânduri adus de la socrul lui de la țară, pat de o persoană, cu o pătură subțire așezată peste acele scânduri, pe post de saltea. Soția lui nu avea serviciu. Fusese femeie de serviciu la câteva scări de bloc, dar fusese dată afară și acum trăiau toți dintr-un singur salariu: cel al lui Vasea. Maria era cu doi ani mai mică decât mine. Învățase
VIAŢA CA UN JOC de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345282_a_346611]