KorAP: Find »[drukola/base=samurai & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...96 >

2,377 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627

se despărțiră În două grupuri. Presiunea asupra lui Kenzo slăbi. Grupul care Îl Încercuise pe Oan-san nu se putea apropia Însă la mai mult de cinci pași. Folosirea săbiilor era imposibilă. Secera cu lanț mânuită de tânărul Ninja făcea ravagii. Samuraii din primul rând căzură În câteva secunde. Secera era rotită sau aruncată și recuperată cu o repeziciune care o făcea aproape invizibilă. Nu rămăseseră În picioare mai mult de cincizeci de războinici, iar strada era presărată cu cadavre și acoperită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
rând căzură În câteva secunde. Secera era rotită sau aruncată și recuperată cu o repeziciune care o făcea aproape invizibilă. Nu rămăseseră În picioare mai mult de cincizeci de războinici, iar strada era presărată cu cadavre și acoperită de sânge. Samuraii din jurul lui Kenzo Încercară un atac simultan din patru direcții, dar luptătorul intuise deja strategia și făcu un salt care Îl scoase În afara patrulaterului mortal și Îl aduse În apropierea lui Oan-san. - Pământ-aer! strigă Ștefănel, și, În clipa următoare, cei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
din patru direcții, dar luptătorul intuise deja strategia și făcu un salt care Îl scoase În afara patrulaterului mortal și Îl aduse În apropierea lui Oan-san. - Pământ-aer! strigă Ștefănel, și, În clipa următoare, cei doi Ninja făcură un salt peste capetele samurailor, loviră cu picioarele strânse la piept peretele unei case de piatră, de acolo se destinseră ca niște arcuri, zburând Înapoi peste grupul atacatorilor și căzură În picioare, În spatele acestora. În apropiere se auziră pașii cadențați ai unui grup de samurai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
samurailor, loviră cu picioarele strânse la piept peretele unei case de piatră, de acolo se destinseră ca niște arcuri, zburând Înapoi peste grupul atacatorilor și căzură În picioare, În spatele acestora. În apropiere se auziră pașii cadențați ai unui grup de samurai În armuri grele care se iviră curând la răscrucea străzilor. Erau războinicii generalului Hosokawa, apărătorul orașului. Samuraii lui Yamana fură Încercuiți și dezarmați. - Semnalul! strigă Kenzo. Nu mai avem timp! Oan-san scoase de la spate arcul mic, de tip mongol, aprinse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
niște arcuri, zburând Înapoi peste grupul atacatorilor și căzură În picioare, În spatele acestora. În apropiere se auziră pașii cadențați ai unui grup de samurai În armuri grele care se iviră curând la răscrucea străzilor. Erau războinicii generalului Hosokawa, apărătorul orașului. Samuraii lui Yamana fură Încercuiți și dezarmați. - Semnalul! strigă Kenzo. Nu mai avem timp! Oan-san scoase de la spate arcul mic, de tip mongol, aprinse o săgeată și o trimise În Înaltul cerului. Săgeata lăsă o dâră roșie și se pierdu spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
așteptare. La aproape un ceas de la semnalul luminos, pe ambele drumuri se văzură sosind grupuri de oameni. O lectică cu Însemnele shogunului venea dinspre est, Înconjurată de luptători mascați stropiți de sânge. Era limpede că pe drum fusese atacată de samuraii lui Yamana. Din ea nu coborî nimeni. Oan-san Înțelese stratagema lui Shiro. Lectica Însoțită de escortă fusese ținta falsă. Shogunul și familia lui sosiră călări, În chimonouri obișnuite, pe drumul de vest. - Vor sosi și ceilalți locuitori ai palatului, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
ziduri, produseseră explozii și fum, dispăruseră, reapăruseră În alte locuri, folosiseră arme lungi, mai ales halebarde Naginata, cu dublu tăiș, apoi dispăruseră din nou și, de pe terasele superioare, deschiseseră un atac cu săgeți de oțel, care perforaseră armurile și coifurile samurailor. Apoi atacaseră din nou, cu arme legate cu lanțuri, astfel Încât săbiile agresorilor fuseseră inutile. Nici un Ninja nu mai fusese atins din acel moment. Dar trupele trimise de Yamana pentru capturarea shogunului fuseseră pur și simplu masacrate. Așa cum fuseseră zdrobite și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
nou, cu arme legate cu lanțuri, astfel Încât săbiile agresorilor fuseseră inutile. Nici un Ninja nu mai fusese atins din acel moment. Dar trupele trimise de Yamana pentru capturarea shogunului fuseseră pur și simplu masacrate. Așa cum fuseseră zdrobite și Întăririle, trei sute de samurai În armuri de oțel. Apoi, toți oamenii din palat fuseseră scoși pe drumurile spre templu. - Copilul Albastru! Uite-l pe Copilul Albastru! se auzi, dintr-o trăsură, glasul fetiței pe care Oan-san o Întâlnise pe coridoarele palatului cu o seară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
medic ar fi atras atenția asupra convoiului de negustori. De aceea, Oan-san nu puse nici o Întrebare, ci părăsi Încăperea, ieși din han și Încălecă, luându-și locul În spatele shogunului. Pe drum, fură depășiți de un grup de o sută de samurai cu flamurile generalului Yamana. Putea fi avangarda unei forțe mai puternice sau doar un grup de recunoaștere trimis pe drumurile din sud. În mod sigur, clanul Yamana bănuia că shogunul nu mai este În capitală. Dar nimic nu era sigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
locuitorii căutau o cale de ieșire. Nimeni nu știa Însă nimic precis despre shogun. Soția lui, doamna Tomi-ko, se adăpostise În cartierul general al lui Yamana. Se știa doar că generalul fusese dus, cu o escortă de cinci mii de samurai, În fața palatului shogunului. Și că, la vederea sutelor de cadavre, nu spusese decât un cuvânt: „Ninja...”. Era imposibil ca generalul să nu-și fi dat seama că, odată intrat sub protecția unui clan Ninja, shogunul dispăruse de pe teatrul de luptă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
sutelor de cadavre, nu spusese decât un cuvânt: „Ninja...”. Era imposibil ca generalul să nu-și fi dat seama că, odată intrat sub protecția unui clan Ninja, shogunul dispăruse de pe teatrul de luptă. De aceea, Oan-san credea că grupul de samurai era chiar În căutarea lor. Numai că, În goana lor, războinicii nu acordaseră atenție unuia dintre numeroasele convoaie de negustori care se Îndepărtau de Kyoto În căutarea unui loc mai ferit de primejdii. De altfel, drumul era foarte aglomerat. Numeroși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
la Osaka. Vom găsi și un medic. Nu-ți pot da ajutoare. Oan-san se Înclină din nou, fără să spună nimic. Își scoase calul, Încălecă și În curând tropotul se pierdu În depărtare, pe drumul care ducea Înapoi spre Kyoto. Samuraii lui Yamana ajunseseră Înainte de revărsatul zorilor. Porniseră din Kyoto după lăsarea Întunericului și străbătuseră drumul spre sud sub protecția nopții. Erau doar nouă. Călăriseră uneori pe drum, alteori, când auziseră zgomote, prin pădurile din jur. Remarcaseră trăsura oprită În fața unui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
shikoro, apărătoare de ceafă. Înfățișarea lor era, Într-adevăr, Înfricoșătoare. Și, mai mult decât atât, confirma zvonurile despre războiul care tocmai Începuse. Hangiul rămase În pragul bucătăriei, fără a Îndrăzni să facă un pas. - Numele meu este Genki Tachibana, spuse samuraiul cu glas răstit. Vreau să știu cine a sosit cu trăsura de afară. - Nimeni, Înălțimea Voastră... adică... - Nimeni? ridică sprâncenele Tachibana. - Vreau să spun... niște oameni fără importanță... Nu sunt samurai, ca Domniile Voastre... - Asta mi-am dat seama! spuse Tachibana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
facă un pas. - Numele meu este Genki Tachibana, spuse samuraiul cu glas răstit. Vreau să știu cine a sosit cu trăsura de afară. - Nimeni, Înălțimea Voastră... adică... - Nimeni? ridică sprâncenele Tachibana. - Vreau să spun... niște oameni fără importanță... Nu sunt samurai, ca Domniile Voastre... - Asta mi-am dat seama! spuse Tachibana nerăbdător. - Au sosit ieri pe drumul dinspre Kyoto... O familie amărâtă, tatăl, mama și fetița... mama cred că e bolnavă, a fost dusă În cameră, Întinsă pe o targă... - A fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
nu, nu cred că am văzut nici o armă. Nu, sigur nu. Tachibana se gândi o clipă. Nu puteau pleca de acolo până când nu erau siguri că ciudații musafiri nu au vreo legătură cu shogunul Ashikaga. - Oaspeții să coboare aici! porunci samuraiul. Doi oameni vor aduce bolnava pe targă. Imediat! Doi samurai urcară În fugă scările și bătură cu putere la una dintre uși. Se auzi un dialog scurt, iar apoi scările fură coborâte de arhitectul Shigeru Morishima și de micuța Midori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
nu. Tachibana se gândi o clipă. Nu puteau pleca de acolo până când nu erau siguri că ciudații musafiri nu au vreo legătură cu shogunul Ashikaga. - Oaspeții să coboare aici! porunci samuraiul. Doi oameni vor aduce bolnava pe targă. Imediat! Doi samurai urcară În fugă scările și bătură cu putere la una dintre uși. Se auzi un dialog scurt, iar apoi scările fură coborâte de arhitectul Shigeru Morishima și de micuța Midori, În cămașă de noapte, care Încă nu se trezise de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
putere la una dintre uși. Se auzi un dialog scurt, iar apoi scările fură coborâte de arhitectul Shigeru Morishima și de micuța Midori, În cămașă de noapte, care Încă nu se trezise de-a binelea. În urma lor sosiră cei doi samurai care cărau targa pe care se afla doamna Kaori. Femeia avea frisoane de febră și părea a șopti ceva neîncetat. Delira. - Cine sunteți? Întrebă, Încruntat, Tachibana. - Înălțimea Voastră, răspunse Morishima, suntem niște bieți negustori, soția mea e grav bolnavă... nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
avea frisoane de febră și părea a șopti ceva neîncetat. Delira. - Cine sunteți? Întrebă, Încruntat, Tachibana. - Înălțimea Voastră, răspunse Morishima, suntem niște bieți negustori, soția mea e grav bolnavă... nu dorim să vă supărăm cu nimic... - Săgeată, spuse unul dintre samurai. Rană infectată. - În ce Împrejurări a fost doamna lovită de o săgeată? Întrebă, atent, Tachibana. Veniți de la Kyoto? - Da, Înălțimea Voastră, venim de la Kyoto, voiam să ajungem la Osaka, unde avem rude, dar nenorocirea a făcut ca soția mea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
când ieșeam din oraș... - Ați fi avut nevoie de un medic. De ce n-ați căutat unul? - Eram grăbiți, Înălțimea Voastră... Se dădeau lupte la Kyoto... n-am știut că e chiar atât de grav... - Vârful săgeții a rămas Înăuntru, spuse samuraiul care privea rana doamnei Kaori. - Scoateți-l! porunci Tachibana. - Înălțimea Voastră, se repezi Shigeru, vă rog să nu-i faceți nici un rău soției mele, suntem niște bieți negustori... - Scoateți-l! strigă Tachibana. Samuraiul de lângă rănită scoase un pumnal cu vârful

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
grav... - Vârful săgeții a rămas Înăuntru, spuse samuraiul care privea rana doamnei Kaori. - Scoateți-l! porunci Tachibana. - Înălțimea Voastră, se repezi Shigeru, vă rog să nu-i faceți nici un rău soției mele, suntem niște bieți negustori... - Scoateți-l! strigă Tachibana. Samuraiul de lângă rănită scoase un pumnal cu vârful ascuțit și apăsă, la Început ușor, apoi, cu un gest precis, Îl adânci În rană și Îl răsuci. Bolnava scoase un țipăt lung de durere și Își pierdu cunoștința. Fetița privea cu ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
apoi, cu un gest precis, Îl adânci În rană și Îl răsuci. Bolnava scoase un țipăt lung de durere și Își pierdu cunoștința. Fetița privea cu ochii mari, Înmărmurită, strângând brațul tatălui ei. - Vă rog, Înălțimea Voastră... murmură, pierdut, Shigeru. Samuraiul scoase vârful Însângerat al săgeții și Îl arătă șefului său. - Aceste săgeți nu aparțin armatei regulate care luptă pe străzile capitalei, spuse, nervos, Tachibana, ci grupului de elită trimis la palatul shogunului! Cine sunteți?!! - Înălțimea Voastră... șopti Shigeru, fără să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
aparțin armatei regulate care luptă pe străzile capitalei, spuse, nervos, Tachibana, ci grupului de elită trimis la palatul shogunului! Cine sunteți?!! - Înălțimea Voastră... șopti Shigeru, fără să mai știe ce să răspundă. La un semn al lui Tachibana, cei opt samurai Înconjurară Încăperea. Nimeni nu mai putea ieși sau intra. Unul dintre ei scoase sabia și Îi lipi vârful de pieptul lui Shigeru. - Am Întrebat cine sunteți! repetă Tachibana aspru. - Numele meu este Shigeru Morishima... spuse bărbatul, simțind cum vârful sabiei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
ușoară a chimonoului și intră prin piele În dreptul inimii. - Shigeru Morishima... murmură Tachibana. Shigeru Morishima nu este negustor, ci este arhitectul palatului shogunului și apropiat al acestuia. Ucideți-l. Bărbatul Încercă să mai spună ceva, dar Încremeni, străpuns de sabia samuraiului. - Nu!!! strigă Midori, strângând brațul inert al tatălui său, care căzu, Încet, Întâi În genunchi, apoi se prăbuși pe burtă, Într-o baltă de sânge care se lățea cu repeziciune. Fetița continuă să-i strângă mâna chiar și după ce tatăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
baltă de sânge care se lățea cu repeziciune. Fetița continuă să-i strângă mâna chiar și după ce tatăl său se prăbușise, apoi se lăsă În genunchi alături de el și Îl scutură să se trezească. - Tati! Tati! Ridică-te! Cei nouă samurai priveau fix spre stăpânul lor, fără nici o mișcare. - Shogunul a trecut pe aici! spuse acesta Încruntat. Femeia va muri? - În câteva ceasuri, răspunse samuraiul care Îl ucisese pe Morishima. - Ucideți fetița și Încălecarea spre Osaka! Samuraiul care se afla În dreapta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
În genunchi alături de el și Îl scutură să se trezească. - Tati! Tati! Ridică-te! Cei nouă samurai priveau fix spre stăpânul lor, fără nici o mișcare. - Shogunul a trecut pe aici! spuse acesta Încruntat. Femeia va muri? - În câteva ceasuri, răspunse samuraiul care Îl ucisese pe Morishima. - Ucideți fetița și Încălecarea spre Osaka! Samuraiul care se afla În dreapta fetiței trase sabia, dar se prăbuși, icnind, cu un pumnal Înfipt În gât. În secunda următoare, căzu În același fel luptătorul aflat În stânga. Midori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]