1,130 matches
-
tineri cu vocație. Demetrio Marin a fost însă nu numai un om de carte, ci și un om de caracter care a purtat în suflet, ca pe o icoană, patria sa. În corespondența cu Th. Simenschi, magistrul său de limbă sanscrită și de filologie comparată indoeuropeană, sau cu Gheorghe Ivănescu, distins coleg al său și mare lingvist român, precum și prin scrisorile cu care m-au onorat pe mine, Demetrio Marin și-a dezvăluit interesul constant pentru mediul universitar ieșean în care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Smith scrie romane divizate în următoarele cicluri: în ciclul marțian, ea comunică cu locuitorii de pe planeta Marte și scrie un alt alfabet; în ciclul indian, ea se reîncarnează într-o prințesă hindusă, care este fiica unui șeic arab și vorbește sanscrita prin glosolalie (fenomen prin care cineva vorbește și se roagă cu voce tare într-o limbă străină și necunoscută persoanei care vorbește sau într-o suită de silabe incomprehensibile care îmbracă aspectul unei limbi veritabile); în ciclul regal ea "intră
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
lumină organicitatea operei eminesciene. Am relaționat proza la poezie și la corespondență, fără să ignorăm legăturile intratextuale stabilite de proză cu teatrul sau cu publicistica. Ultima categorie vizează intratextualitatea transauctorială, în care am încadrat traduceri literare, din filosofie, din limba sanscrită și din teoria teatrului, dar și note de curs și conspecte. Cele patru categorii intratextuale sunt completate, ca o componentă de noutate a prezentei lucrări, cu o serie de ipoteze inedite de analiză asupra prozei eminesciene menite să lumineze modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din studiile eminescologice pornesc de la sau punctează undeva în cuprinsul lor o aserțiune călinesciană pe care doresc să o contraargu menteze. Așa se întâmplă și cu aprecierile pe care G. Călinescu le face pe marginea cunoașterii de către Eminescu a limbii sanscrite și a scrierilor esențiale ale înțelepciunii indiene. Criticul este de părere că lui Eminescu i-a fost accesibilă (mai întâi, doar din fragmente publicate în opere de sinteză) numai Rigveda-Samhită, mai puțin celelalte două clase de texte, Brăhmanas (comentariile) și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din opera altuia. Metafora obsedantă îl trădează pe Eminescu, însă descifrarea ei nu se poate face în absența hipotextului filosofic, identificat în afara sferei intratextuale. Franz Bopp Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache in kürzerer Fassung (Berlin, 1845). Despre cunoașterea temeinică a limbii sanscrite se vorbește numai ca deziderat eminescian: cu dicționare și gramaticile disponibile, "putea să înceapă o învățătură pe care însă n-a căpătat-o niciodată" (Călinescu: 1999, 338). Amita Bhose analizează cu mare atenție cele trei caiete eminesciene (Ms. 357 II
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
comparativum linguae sanscritae al aceluiași autor (Berlin, 1867) și își exprimă convingerea că "Eminescu a început această învățătură cu gramatica lui Bopp și a dus-o destul de departe" (Bhose: 2010 a, 10). Din faptul că poetul a lăsat căteva litere sanscrite în paginile aceluiași manuscris (2266) în care apar și două strofe din Luceafărul, eminescologul indian conchide că Eminescu învățase literele sanscrite înainte de îmbolnăvire. Interpretând afirmațiile călinesciene despre intenția definitivării unui dicționar de limba sanscrită ca fiind indirecte, pe filiera Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Bopp și a dus-o destul de departe" (Bhose: 2010 a, 10). Din faptul că poetul a lăsat căteva litere sanscrite în paginile aceluiași manuscris (2266) în care apar și două strofe din Luceafărul, eminescologul indian conchide că Eminescu învățase literele sanscrite înainte de îmbolnăvire. Interpretând afirmațiile călinesciene despre intenția definitivării unui dicționar de limba sanscrită ca fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de bănuit că el n-a consultat manuscrisul eminescian de la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că poetul a lăsat căteva litere sanscrite în paginile aceluiași manuscris (2266) în care apar și două strofe din Luceafărul, eminescologul indian conchide că Eminescu învățase literele sanscrite înainte de îmbolnăvire. Interpretând afirmațiile călinesciene despre intenția definitivării unui dicționar de limba sanscrită ca fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de bănuit că el n-a consultat manuscrisul eminescian de la Iași, care prezintă cele mai concrete și mai convingătoare dovezi ale preocupării poetului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de bănuit că el n-a consultat manuscrisul eminescian de la Iași, care prezintă cele mai concrete și mai convingătoare dovezi ale preocupării poetului pentru limba sanscrită" (Bhose: 2010 a, 11). Vocale la mijloc și la sferșit. Formele de vocale însemnate mai sus [a, ê, ai, gíha ...] se întrebuințează numai atunci cănd, pentru ele înșile, reprezintă o silabă și de-aceea se află numai la începutul cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
11). Vocale la mijloc și la sferșit. Formele de vocale însemnate mai sus [a, ê, ai, gíha ...] se întrebuințează numai atunci cănd, pentru ele înșile, reprezintă o silabă și de-aceea se află numai la începutul cuvintelor, pentrucă la mijlocul lor sanscrita evită întălnirea a două vocale. Un exemplu rar în contra principiului obicinuit e titau (trisilabic) sită. [...] Consonante compuse. Felurile [unirii graf] împre unării grafice a consonantelor sunt că sau se pun lîngăolaltă sau pesteolaltă. Consoanele cari termină c-o linie verticală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
linie verticală o pierd în cazul de'ntăiu; [...]. Consoanele lipsite de linie verticală se suprapun, precum dva, sau se-mpreunează în mod deosebit cu consoane următoare; astfel, ddà, ddya, dba, dbya, hma, hya (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)88. Eminescu a reușit să traducă aproape două treimi din gramatica lui Bopp. Amita Bhose dezvoltă o demonstrație în 9 puncte în favoarea ideii conform căreia cunoașterea limbii sanscrite se situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ddya, dba, dbya, hma, hya (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)88. Eminescu a reușit să traducă aproape două treimi din gramatica lui Bopp. Amita Bhose dezvoltă o demonstrație în 9 puncte în favoarea ideii conform căreia cunoașterea limbii sanscrite se situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1. Eminescu și-a însușit o caligrafie impecabilă a scrisului devanăgarï, "un scris extrem de dificil și complicat pentru străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1. Eminescu și-a însușit o caligrafie impecabilă a scrisului devanăgarï, "un scris extrem de dificil și complicat pentru străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine ortografia sanscrită; 3. transcrierea numelor proprii se realizează corect, sub aspect fonetic, păstrând pronunția originară (Argiuna, în loc de Ardschuna, ulterior Arguna lui Bopp); 4. în ilustrarea subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine ortografia sanscrită; 3. transcrierea numelor proprii se realizează corect, sub aspect fonetic, păstrând pronunția originară (Argiuna, în loc de Ardschuna, ulterior Arguna lui Bopp); 4. în ilustrarea subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru diferența de sonoritate a lui ñ (plâng și vând), renunțând la cele propuse de autorul gramaticii traduse; 5. Eminescu stăpânea principiile formării cuvintelor sanscrite, fapt dovedit în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru diferența de sonoritate a lui ñ (plâng și vând), renunțând la cele propuse de autorul gramaticii traduse; 5. Eminescu stăpânea principiile formării cuvintelor sanscrite, fapt dovedit în capitolul : Despre rădecini și prefixe. Împrejur; de ex., a merge împrejur; a șede împrejur. Această prepoziție servește ades numai la întărirea înțelesului unei rădecini esprimănd oarecum [împrejurimea] împrejmuirea omnilaterală a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
merge împrejur; a șede împrejur. Această prepoziție servește ades numai la întărirea înțelesului unei rădecini esprimănd oarecum [împrejurimea] împrejmuirea omnilaterală a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În unire cu adiective însemnează foarte (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)89. Continuăm enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În unire cu adiective însemnează foarte (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)89. Continuăm enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui Eminescu asupra vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui Eminescu asupra vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui Eminescu asupra vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea puțin" (Bhose: 2010 a, 24); 9. în textul lui Bopp apar referiri la mai multe tratate asupra limbii sanscrite, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea puțin" (Bhose: 2010 a, 24); 9. în textul lui Bopp apar referiri la mai multe tratate asupra limbii sanscrite, precum și la unele texte sanscrite, despre care Eminescu avea cunoștință, fără îndoială, fie ca lectură proprie, fie ca referință bibliografică. Într-un articol despre "Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea puțin" (Bhose: 2010 a, 24); 9. în textul lui Bopp apar referiri la mai multe tratate asupra limbii sanscrite, precum și la unele texte sanscrite, despre care Eminescu avea cunoștință, fără îndoială, fie ca lectură proprie, fie ca referință bibliografică. Într-un articol despre "Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul Ta twam asi (forma sanscrită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sanscrite, despre care Eminescu avea cunoștință, fără îndoială, fie ca lectură proprie, fie ca referință bibliografică. Într-un articol despre "Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul Ta twam asi (forma sanscrită corectă, Tat twam asi), pe care o punea pe seama intenției auctoriale de a înlocui demonstrativul neutru tad (tat) cu femininul să. Eminescologul indian, care ne-a lăsat constelație de lucrări în "cununi de stele", nu este atât de sigur asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că, textul rămânând nedefinitivat de autor, consoana poate să se fi pierdut din cauza unei inadvertențe, cu atât mai mult cu cât ediția Perpessicius a operelor lui Eminescu îndreaptă această greșeală. Oricum s-ar explica aproximarea intertextuală din titlul eminescian, Gramatica sanscrită are valoare nu numai ca atare, ci prezintă importanță și în exegeza operei eminesciene 90. Pasiunea lui Eminescu pentru sanscrită a pornit de la interesul său în filozofia indiană. Ni se pare că Eminescu a intuit o legătură între filozofie și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cât ediția Perpessicius a operelor lui Eminescu îndreaptă această greșeală. Oricum s-ar explica aproximarea intertextuală din titlul eminescian, Gramatica sanscrită are valoare nu numai ca atare, ci prezintă importanță și în exegeza operei eminesciene 90. Pasiunea lui Eminescu pentru sanscrită a pornit de la interesul său în filozofia indiană. Ni se pare că Eminescu a intuit o legătură între filozofie și științele exacte; de aceea s-a documentat în cele două materii pentru a ajunge la descifrarea enigmei începutului lumii (Bhose
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]