1,572 matches
-
toate ale lor, pe câmp și‐ n bătătură; Coroanele lor erau călcâiele crăpate. Olmazurile din palme nu le‐ascundeau de furi că nu le ajungea timpul cât aveau de săpat, mai dureau deci câteodată că așa‐s bătăturile aspre pe sapă dar mai moi la mângâiat. Mărgăritarele lor șirag se așezau sărate pe frunte și sărate pe față de se oglindeau uneori stelele serii și cel mai ades luceafărul de dimineață. Împărătesele nu‐și plângeau soții și feciorii când se petreceau într
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
zmei. Ca dascăli i‐ au fost vântul și cerul, și pământul Ea nu știa să scrie, dar avea sfânt cuvântul Ce l‐a deprins la școala atotcuprinzătoare, Hrănind lumea cu lacrimi, cu lapte și sudoare. De zestre a primit o sapă, o furcă, o coasă și se lupta cu viața și soarta‐i nemiloasă Tot răscolind pământul să‐i afle taina lui, Storcând mereu din struguri licoarea vinului. A lustruit pământul umblând pe el desculți, Făcându‐ l drept și darnic prin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
se arată, și‐ n perna ei de nori ș‐ascunde În pripă fața rușinată... Un popă‐ n grabnice tropare Te va petrece dimineață, și poate nimeni nu va plânge Plecarea asta din viață... De lângă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De‐ ar ști vorbi surata bună, Amar te‐ ar prohodi la groapă: O viață‐ntreag‐ am fost tovarăși, În ploi și‐ n arșiță de soare, 189 De truda palmei tale aspre Eu m‐ am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de copilă. și niciodată nu uită s‐ o vorbească pe maică‐ sa de rău - că 4 fete a avut și le‐a dat la școli mai înalte iar pe dânsa a ținut‐o la coada vacii, ca să‐i întoarcă cu sapa pământurile de la bietul tata, care a murit îndată după războiul din 1916‐1918! Să‐ i îngrijească de păsări, de animale într‐ o singură rochițică din stambă pe vară! ‐ Într‐un an fusese secetă mare. Nu se mai găsea nimic pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de metri, de-a lungul stăvilarului, iar în fiecare dintre aceste puncte de supraveghere erau postați militari, pentru a-i pune la treabă pe muncitori. Întrucât soldații nu stăteau acolo decât ca observatori pasivi, miile de oameni care-și mânuiau sapele și cărau pământul ca furnicile nu se simțeau deloc încurajați. Mai mult, termenul pe care-l impusese Hideyoshi era foarte aproape. Zi și noapte ajungeau la el mesaje urgente. Cei patruzeci de mii de ostași ai clanului Mori se despărțiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să vedem dacă sculerle sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie. Toate cele trebuincioase pentru săpat erau în cea mai desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai sunt în stare să sap?” “Asta nu-i treabă pentru sfinția ta. Lasă-mă pe mine!” i-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ioan de către un slujitor, iar altul ține tipsia; Înmormântarea Sfântului Ioan - în scenă este o construcție mare cu etaje, iar Sfântul Ioan este mort pe pământ; Prima aflare a capului Sfântului Ioan, într-un mormânt săpat de doi călugări cu sapele; A doua aflare a capului Sfântului Ioan - într-un mormânt înconjurat de mai multe persoane. Prin mulțimea personajelor, realismul și expresivitatea acestora, dar și prin bogăția cadrului arhitectonic, peisagistic și colorit variat aceste scene sunt dintre cele mai reușite din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
treti logofet” are necazuri cu iazoviții. De aceea Antioh Cantemir voievod trimite la 14 iulie 1700 (7208) vornicii de poartă la fața locului. Aceștia, după cercetare, fac anaforă către vodă, în care scriu: „Deci am pus de au cercat cu sapa și am aflat pari vechi pe unde au fost gardul lui Iane Hadîmbul și au făcut iazoviții altu gardu nou pe urma parilor celor vechi”. Parcă nu-i pentru prima oară când aud că iazoviții împresoară locurile vecinilor lor. Ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai democratic, recomandat călduros de marele om de stat Băsescu, în relația cu presa, bineînțeles. Dar poporul, poporul care înseamnă talpa, dacă nu opinca țării, cum a sărbătorit această zi de importanță națională, mă veți întreba. Păi românii, ajunși la sapă de lemn nu au sărbătorit, ci au mâncat, mai mult sau mai puțin pe săturate de ziua României, fiindcă s-a decretat pe ascuns o altă sărbătoare, măreața sărbătoare a fasolei cu ciolan, a sărmăluțelor și țuicii fierte, date în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Băsescului, zmeul trăscăului, și terminatorul flotei românești. O să mă contraziceți, spunându-mi că de fapt, aceste vremuri, sunt vremuri demne de plâns de milă și nicidecum distractive, dar vă rog să vă gândiți un pic bunii mei concetățeni, ajunși la sapă de lemn, ce face românul când încă nu i-a ajuns cum se cade, cuțitul la os? Cred că ați ghicit, face haz de necaz și se veselește nevoie mare, distrându-se pe rupte de răul altuia. Păi unde ați
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cetățenii, pentru a ieși din marea recesiune. Noi, am cumpărat o mare parte din datoriile lor, așa că, acum lucrează pentru noi”, spune profesorul. Mesajul poate părea pueril și naiv, privit de la înălțimea analiștilor noștri economici, care ne-au adus la sapă de lemn, dar pus în contextul internațional, capătă cu totul altă relevanță. Iar la noi, Băsescu vorbește în continuare de creștere economică în 2011... Noi ca anticomuniști convinși de Băsescu, refuzăm să acordăm atenție ratingurilor Dagong. Chiar domnii americani la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
prin satile pe moșiile mănăstirii... nu să supun să lucreză zilele... de boierescu, or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele sau chiar cosesc iarba „di pe moșie și o aducu în târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să mai citesc ceva, dar somnul a fost mai grăbit ca niciodată și m-a luat în brațele lui... Am dormit ca un prunc până gâlceava unui stol de vrăbii m-a trezit. Bătrânul tocmai atunci a lăsat din mâini sapa folosită la treburile din grădină... După ce s-a răcorit cu apă rece de la pârâu, a venit la mine cu chip luminos. Dacă ai scăpat din mrejele somnului, atunci n-avem alta de făcut decât s-o luăm cătinel către casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Comitetului de Control. — Din câte m-au informat cei de la poliție, n-o să ne ajute nici să ne ridicăm noul corp de clădire al administrației, comentă directorul. Mi s-a spus că o să le ia cel puțin trei zile ca să sape până la fundul puțului ăluia, iar după aceea vor fi nevoiți să foreze ca să spargă betonul și să scoată cadavrul. Asta înseamnă că vor trebui să mai scoată unul dintre piloni, iar noi suntem deja în întârziere, ba chiar destul de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o sfredelesc demnă cu privirea. Preț de o clipă, Jemima pur și simplu nu-și găsește cuvintele. — Toate ! zice Într-un final. Știi, aș putea să te dau În judecată pentru treaba asta. Și-aș putea să te aduc la sapă de lemn ! Îmi flutură În față o bucată de hârtie. Am aici o listă cu articole pe care le bănuiesc a fi fost purtate și de altcineva În afară de mine, pe parcursul ultimelor trei luni... — Ia mai termină cu hainele tale idioate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
îți înnegresc orizontul. Și știu! Și știi și tu! Simt că și-n sufletul tău, acum, cocorii s-au grăbit spre alte lumi și au lăsat răni deschise pe ogoare, pământul văduvit de roade, obrazul brazdei crăpat de durerea lamei sapei. Acum, când vânturile dezvăluie fața zbârcită a câmpului, retina mea visează pasul solemn al berzei așteptând la margine de orizont întoarcerea lor. Abia acum, când ciocanele toamnei bat arama subțire a frunzelor, urechea mea își aduce aminte de trilul privighetorii
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
Ispas. Ce e de așteptat? Nici până acum n-ai Învățat ce Înseamnă plan de măsuri? Plan de măsuri, Înțelegi, boule?! Plan de măsuri! Ăla intră În țară, acu’ intră pe aeroport și tu, animalule, n-ai pregătit nimic! La sapă, acolo e locul tău, nu la noi! Ieși, ’tu-ți curu’ mă-ti! Dosarul rămâne la mine! Și nu te miști din birou până la noi dispoziții! Prin ușa deschisă, o secundă intră zgomotul mașinii de scris, podeaua scârțâind sub cizme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
v-ați ocupat de urmărirea informativă a lui Manu Traian. Vreți să Îmi enumerați concluziile investigației și elementele pe care vă bazați? Trebuie să redactez raportul pentru tovarășul colonel... — Ce să e-nu-meri, javră? Să enumeri munca mea, da? Doi cu sapa, cinci cu mapa! Se duce de râpă instituția asta dacă eu, decorat de cinci ori, de la Teohari Georgescu la Tovarășul, În persoană, am ajuns să raportez la un spălat pe creieri ca tine! De ce nu te-ai dus tu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fuma. Aș mai fi vrut să povestesc despre bunici - bunica de la Ciocâlteni, bunicii de la Chiștelnița și cum m-am speriat eu de moara de vânt pe care o crezusem diavolul și cum m-am tăiat eu la picior Într-o sapă și la buză Într-o ceapă și cum. Și cum. Și cum. Și cum nu-mi plăceau toamnele - dar deloc-deloc nu-mi plăceau toamnele. Deloc-deloc. În schimb, Îmi plăcea fata popii, Valentina, cea mare, fiindcă picta frumos, a zugrăvit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pensia... A dracului pedeapsă, Milică-tată, închisoare pe viață. Ascultă-mă pe mine c-așa-i când i se urăște omului cu binele și i se urcă viermele la cap și-l roade să-i strice creierii. Carevasăzică, nu dăm cu sapa la colectiv ori la spații verzi, nici nu tragem de fiare în fabrică și nici de roabă nu împingem pe mai știi ce șantier, la Canal ori la Casa Poporului. Păi, gardieni, deh, pușcăriași, nu-mi dau seama ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
case se stinseră una câte una. Catârca a fost Înhămată la căruță, apoi, cu mult efort, deși cântărea foarte puțin, ginerele și cele două fiice Îl coborâră pe bunic, Îl liniștiră atunci când, cu glas stins, Întrebă dacă luaseră lopata și sapa, Da, am luat, fii liniștit, și imediat mama copilului urcă, Îl luă În brațe, spuse Adio, copilul meu, că n-o să te mai văd, deși asta nu era adevărat, pentru că și ea urma să meargă În căruță cu sora și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și deodată bărbatul spuse, Am ajuns, S-a sfârșit, Da. În urma lor un glas repetă, S-a sfârșit. Mama copilului Își adăpostea pentru ultima oară fiul mort În culcușul brațului său stâng, mâna ei dreaptă ținea pe umăr lopata și sapa pe care ceilalți le uitaseră. Să mai mergem un pic, până la frasinul acela, spuse cumnatul. În depărtare, pe o coastă, se distingeau luminile unei așezări. După călcătura catârcei Își dădeau seama că pământul devenise moale, trebuia să fie ușor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
seama că pământul devenise moale, trebuia să fie ușor de săpat. Acest loc mi se pare bun, spuse În sfârșit bărbatul, copacul ne va servi de semn pentru când vom veni să le aducem flori. Mama copilului lăsă să cadă sapa și lopata și, ușor, Își culcă fiul pe pământ. Apoi, cele două surori, cu mii de precauții ca să nu-l scape, luară În primire trupul tatălui și, fără să aștepte ajutorul bărbatului care deja se dădea jos de pe catârcă, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sora ei veni și-o Îmbrățișă, plângând și ea și spunând, A fost mai bine așa, a fost mai bine așa, viața acestor nefericiți nu mai era viață. Îngenuncheară amândouă pe pământ plângând morții care păcăliseră moartea. Bărbatul mânuia deja sapa, săpa, scotea cu lopata pământul desprins, și săpa din nou. În adâncime pământul era mai dur, mai compact, puțin pietros, abia după o jumătate de oră de muncă continuă groapa se făcuse suficient de mare. Nu aveau sicriu, nici giulgiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
bărbatul bătători și netezi pământul ca să nu se observe, În caz că trecea cineva pe acolo, că fusese cineva Îngropat. Puse o piatră la căpătâi și alta mai mică la picioare, apoi Împrăștie pe deasupra gropii ierburile pe care le tăiase Înainte cu sapa, alte plante, vii, vor lua În câteva zile locul acestora care, ofilite, moarte, retezate, vor intra În ciclul alimentar al aceluiași pământ din care răsăriseră. Bărbatul măsură cu pași mari distanța dintre pom și groapă, au fost doisprezece, apoi puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]