1,415 matches
-
și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un studiu realizat de studenții Universității din București, secția de Comunicare și Relații Publice, se relevă că românii se consideră ospitalieri, ingenioși, harnici, ipocriți, leneși, ignoranți, săraci; românul tipic este bărbatul între 30 și 40 de ani, căsătorit, care mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos, prisos, a lipsi, a părăsi, călimară, pungă, traistă, spital, nostim, plicticos, ieftin, simandicos (cuvinte de origine neogreacă); dovleac, dud, salcâm, catâr, dulap, tavan, saltea, basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană); baros, călău, a paradi (cuvinte de origine țigănească); armată, bilanț, campion, casier, flaut, locotenent, mitralieră, piață, orgoliu, revistă, spaghete, speranță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bunătate (2); calorii (2); cină (2); crimă (2); durere (2); fiară (2); fier (2); friptă (2); grasă (2); grăsime (2); gust (2); lapte (2); legume (2); masă (2); miel (2); moarte (2); pîine (2); prînz (2); proteină (2); rece (2); sarmale (2); shaorma (2); tigaie (2); vegetarian (2); vițel (2); abator; afumată; alarme; alimentație; alimente; aripă; aripi; bătută; blanch; boală; borș; bou; bucată; caiet; cal; cancer; canibalism; capră; cartofi; cașcaval; ceafă de porc; la ceaun; cîrnaț; cîrnați; coaptă; Crăciun; cuptor; cuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă; căpșuni; casa veche; cașcaval; cereale; ciorbă; cireșe; cîștigă; copil; copilărie; covrig; Cristina; cuțit; delicioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221); vas (56); cratiță (55); spartă (40); ciorbă (39); lut (31); sarmale (30); tigaie (20); mare (16); supă (16); ceaun (18); capac (11); bucătărie (10); apă (9); goală (9); borș (6); ceramică (6); de lut (6); farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire; pace; panoramă; părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village; viteaz; vorbe/bîrfe (1); 793/227/84/143/0 sămînță: viață (38); floare (33); rod (31); roadă (27); soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
feri din calea destinului... Când mi-a venit sorocul, am răspuns „Prezentă!“ la chemarea bucătăriei. E o lege nescrisă a vieții, una pe care o deslușim treptat, odată cu trecerea timpului... Mă chestionau iubiții mei din liceu dacă știu să fac sarmale? Nici gând! Pe atunci întrebarea de bază era: „La tine sau la mine?“... Acum, cu experiența celor aproape 30 și ceva de ani de viață, am identificat tiparul după care evoluează specia noastră; trece vremea, schimbăm partenerii, cresc și pretențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pe cronicarul Miron Costin și pe mitropolitul Dosoftei. Deși era călugăr, abatele ne apare om de lume, fără a încălca jurământul monahal; simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele îi vine în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o impresie deosebită la Constantinopol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cenaclul Junimii. Citește Soacra cu trei nurori ăpublicată la 1 oct. 1875 în Convorbiri literare). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Țicău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca. Era în anii 9 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la București. Sub imboldul poetului, care-i citea și îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeuca genialele sale scrieri literare, care vor încânta toate generațiile de cititori români ăba
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
amintesc pentru că abia am terminat cu Înjurăturile pe ziua de astăzi. Parcă văd momentul: niște actori mai tineri, chemați de la București să recite din opera poetului, au Înghițit În sec. În acel context, știind că acasă am o oală cu sarmale, fasole pregătită de nevastă-mea (Dinescu, În privința asta, ar trebui să ia lecții de la ea), precum și carne și cârnați rămași de la Crăciun, i-am invitat la mine. Nu, n am uitat: vinul, cei ce mi-au trecut pragul casei, Îl
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
de așa-numita "mâncare etnică". Însuși termenul de "mâncare etnică" are conotații speciale. Potrivit antropologilor britanici, "mâncărurile etnice [...] sunt mâncăruri originare din țări non-europene177", ceea ce înseamnă că pizza și pastele italiene, prăjiturile și produsele de patiserie franțuzești, gulașul unguresc și sarmalele românești nu pot intra în această categorie. Astfel, "mâncarea etnică" este identificată cu bucătăria chinezească, japoneză și indiană, spre deosebire de mâncarea europeană, care este percepută ca "locală", "regională" sau "națională", în opoziție cu mâncarea non-europeană, percepută ca "internațională". Atenuarea relativă a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai Înainte, o dezgroapă cu atenție și după ce o scot, Încep să mănânce ce au adus. Ele „se Îmbrățișează și se mângâie, menind, vorbind despre persoana căreia Îi este destinată
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
brand de țară?", am fost crunt chestionat de cineva, altminteri cât se poate de mulțumit cu fotbalistul Mutu în postura de brand național, ca să nu mai spun de Nadia, Țiriac și Ilie Năstase. Ei da. Cărtărescu nu. Mai degrabă telemeaua, sarmalele și cârnații de Pleșcoi decât Eliade sau Patapievici. Revenind, ca să ne lămurim: sunt întru totul lăudabile și de sprijinit eforturile editorilor particulari și ale instituțiilor de stat care vizează captarea pieței europene. Totul trebuie făcut cu cap, în timp, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
auzeai la fereastră clinchetul clopoțeilor și glasurile lor rostind În vers colinde. Li se dădeau fructe, plăcinte și colaci. Cine avea mai multă dare de mână, le dădea și câte un ban de argint. Pe sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul cu Steaua sau cu Viflaimul avea loc și În ziua de Crăciun și a doua zi. Atunci mai veneau și mascații ĂIrozii) și Țurca. Casele erau acum curate, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mortul și nu al străinilor. Două sfeșnice cu lumânări străjuiau mortul În cele trei zile, timp În care acesta nu trebuia să rămână singur În odaie. În tot acest răstimp, vecinele veneau să pregătească praznicul. Făceau bureciță, tocmagi, colaci și sarmale. În ultima seară, la cina mortului, În odaia În care era sicriul se mânca și se bea. Dacă era vară se aduceau coroane Împletite cu flori de câmp pe crengi de brad alb. Mortul era invitat și el la cină
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Veronica a fost azi pe la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi? De Crăciun, te așteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate și mai ales sarmalele, cari ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne o comédie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că pot copia, e luat din
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cere fiului, pe atunci student la Viena, să se intereseze de boala sa la medicii austrieci. Se pare, totuși, că restricțiile medicale nu erau luate în considerare de pacientul Creangă, mai ales în ceea ce privește alimentația rațională: „cerea câte o oală de sarmale, câte un pui bine mujdeiat, câte-o tochitură bine afumată și sărată, câte un cofăiel de vin și apoi se punea pe mâncare și pe băutură, fiindcă numai cu atâta rămăsese, după părerea lui.” (42, p. 111) Dacă ar fi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și ce mult i-a plăcut ei. Mircea, în multe interviuri, a tot declarat că se cam jenează cu această carte, dar Teo era în extaz, tocmai datorită volumului cu pricina. Mi s-a părut că Mircea a primit premiul "Sarmale și manele", datorită celei care l-a prezentat atâta de emoționată și "emoționantă". Celelalte nominalizări cum ți-au părut? Liviu Antonesei: Acum, eu ce să spun? Mircea își plătește imprudența de a fi scris cartea aceea chiar mai mult decât
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
n-ar fi ceva de luat în gheare. După decesul bătrânei Ecaterina, tanti Aneta a dus-o ceva mai greu cu banii. Nu-i ajungea niciodată pensia. Când avea din ce, făcea câte o oală mare de 7 kg. cu sarmale sau cu friptură de porc. - Tanti Anetă, dar de ce faci mâncare așa de multă, când ești la masă numai mata? - Las-că mai vii mata, mai dau la câini, mai pică vreun suflet de creștin, lasă să fie acolo, să se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
auzit o ușoară suflare, un oftat, ca și cum cineva Își lua la revedere... A doua zi era parastasul, eu ocupându-mă de pregătirea acestuia. Parastasul de un an a căzut În Postul Paștelui și hotărâsem cu unchiul Zaharia ce să pregătesc: sarmale de post, fasole bătută, salată de primavară, plăcintă cu dovleac și bineînțeles colivă, toate la unchiul meu, acasă. Ca să câștig timp, plăcinta cu dovleac am făcut-o Înainte de a pleca de la mine (aveam un dovleac de la țară) și, ca niciodată
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
din apropiere, cu skiurile. După două ore, eram ca nou născuți. Nu se cunoștea oboseala. Îmbujorați la față, am așezat skiurile În garaj și am intrat În cabană, morți de foame. Am băut puțin whisky , am Încălzit ciorba de miel, sarmalele și friptura, pregătite și aduse cu noi, la cabană. Vinul roșu nu a lipsit de la masă. Fericirea se simțea pe fața noastră. După masă, am băut o cafea; alături, am servit câte o felie de cozonac și pască. S-a
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
auzi, du-te, vezi că te cheamă mamă-ta. - Măi, mamă, greu te mai dai trezitului, hai scoală că-i soarele sus, hai că avem de umblat. Mergi la fimeili din mahala și cheamă-le mai pe sară la făcut sarmale. Zi-i țaței Maria să vină olecuță mai devremi, să vadă de borș, iar pe Viorica cheam-o la frământat. Treci și pe la cumătru și zi-i să aducă niște rachiu pentru fimei și un caș. Hai, mamă, hai că amu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
apăru în ușa bucătării ca o umbră. Ochii ei erau stinși, iar fața de trandafir era pălită. Trupul i se împuținase, își strângea brâul mai tare, iar camașa stătea pe ea ca pe gard. Femeile s-au oprit de la învelit sarmale. Se uitau la Saveta fără să o recunoscă, se schimbase mult. Vorbea lumea prin sat că trece ca o nălucă, dar nu le venea să creadă. Acum vedeau cu ochii lor schimbarea. - Ce-i cu tine, Savetuco? se uită curioasă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]