126,475 matches
-
pătrunde decât în cazurile strict prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului, a existat și practica desemnării de către obștea sătească aservită a unui reprezentant propriu, numit vătăman, care lucra împreună cu dregătorul
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului, a existat și practica desemnării de către obștea sătească aservită a unui reprezentant propriu, numit vătăman, care lucra împreună cu dregătorul stăpânului. Ambii reprezentanți proveneau din rândul țăranilor dependenți, iar în schimbul activităților desfășurate în serviciul stăpânului, se bucurau
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
obștea sătească aservită a unui reprezentant propriu, numit vătăman, care lucra împreună cu dregătorul stăpânului. Ambii reprezentanți proveneau din rândul țăranilor dependenți, iar în schimbul activităților desfășurate în serviciul stăpânului, se bucurau de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești libere[2]. Totalitatea înțelesurilor arată o imagine mai complexă a ce era în trecut satul și anume o formă de organizare totală. George Baciu [1]Baciu, George, Hiru, Ion C., Domnești. Oameni de ieri și de azi., Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2004, p. 14. [2]Ibidem, pag. 47-51. Referință Bibliografică: SEMNIFICATII ALE SATULUI / George Baciu
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
în trecut satul și anume o formă de organizare totală. George Baciu [1]Baciu, George, Hiru, Ion C., Domnești. Oameni de ieri și de azi., Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2004, p. 14. [2]Ibidem, pag. 47-51. Referință Bibliografică: SEMNIFICATII ALE SATULUI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Duhovnicul rugător, propovăduitor și mărturisitor precum și Iconarul sufletelor noastre... Frânturi de gânduri și impresii acum, la împlinirea a zece ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică ... I. Introducere - câteva referințe biografice Născut pe 7 octombrie anul 1912, în Basarabia, satul Coconeștii Vechi, raionul Bălți, ca al treilea copil al unei familii de țărani credincioși, a primit la botez numele Serghei. La vârsta de 14 ani Serghei Boghiu a intrat ca frate la Schitul Rughi - Soroca, în toamna anului 1926. Doi
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste însușiri - și încă multe, pe care le vom descoperi pe parcurs - i-au fost dăruite scriitorului de către ursitoare, într-o zi de început de Cireșar, acolo, la locul nașterii sale, în satul cu oameni frumoși și drepți, Morunglav. Sunt însușiri-zestre pe care oltenașul le-a luat cu sine în lume, nu înainte de-a le fi adaptat, modelat, îmbunătățit, înmulțit și călit în creuzetul alchimiei sale sufletești. Însușiri care au înflorit artistic
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
preface-n grimasă, Spulberă-n gânduri chinuri de-angoasă. (Neguri) Poetul își alină, totuși, supărarea din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul atacă tarele actualității în imprecații sacerdotale: Despicând metafore cu dinții, Într-un gest perfid, tulburător, Renegăm origini și părinții, Ca să fim pe placul tuturor. Nu contează sângele de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
poate, în inima mea” - „Vina”, din volumul „Poeme de scris pe ziduri”). Mă gândesc la tulburătoarele poeme închinate iubirii de țară, ale lui Corneliu Vadim Tudor (care, de altfel, își are, în parte, originea aici, tatăl său născându-se în satul Cherlești, comuna Teslui-Olt; loc în care poetul a petrecut zile fericite de copilărie). Dar să ascultăm poezia lui Nicolaie Dincă: Nu pot, Patria mea, nu mai pot, Țară, Să mai tac și să rabd iar și iar; Nu pot să
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (între anii 1973-1974). Între anii 1974-1977 a fost lector, iar între anii 1977-1991 profesor titular la același institut. Din anul 1992 era profesor consultant și conducător de doctorat la
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
Sunt născut la 24 aprilie 1950, în satul Drăganu, din Comuna Valea Mare, de pe valea cea largă și luminoasă a Cernei, în sudul județului Vâlcea. Și locul nașterii și copilăria au jucat un rol extraordinar de important în formarea mea ca scriitor, în viața mea de ființă umană
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
harnice foc, că nu stătea o clipă, iute și bătăioasă, aprigă aș putea spune, și o mare povestitoare ... Tatăl meu care a fost asistent medical toată viața, era prin structura lui sufletească un filozof, un alt fel de Moromete al satului românesc, un Moromete glumeț, bun, generos. Era totodată un mare politician, un gânditor cu înclinații către fabianism. A făcut foarte mult bine la viața lui. Domnul m-a ajutat să-i moștenesc sufletul bun, și înclinația către cunoaștere, tinderea către
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
absolvit-o în anul 1973. Tatăl meu trebuie să-l fi moștenit pe tatăl lui, adică pe bunicul meu dinspre tată, pe Gheorghe Dumitrescu, care a rămas multe decenii ca un fel de mit, de legendă în memoria oamenilor din satul nostru, pentru că era un povestitor fabulos. Fără să exagerez cred că sunt scriitor de când eram copil. Târziu mi-am dat seama că perioada grădiniței a jucat un rol important în viața mea. Acolo, la grădiniță, am debutat ca povestitor, ca
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
să se îmbrace în fiecare zi. Dacă avea o calitate femeia lui, apoi această era una, îi plăcea să-l poarte spălat și călcat, că doar bărbatul e oglinda femeii iar ea, chiar dacă nu lucra nici la CAP-ul din sat, nici în fabrică, era harnică și își știa îndatoririle de nevastă. Se ferea de altfel și de gura sătenilor. Nu-i putea nimeni reproșa că-și poartă bărbatul dezordonat intentionat, fiindu-i teamă de diferența de ani dintre ei. Deși
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți explici felul în care și-a luat nevastă? La o hora a satului, i s-a întâmplat lui Dumitru, flăcau cam trecut cu vârsta, să simtă un fior ciudat, ca și cum o energie, încă necunoscută lui până atunci, îl curenta când o privea pe Raruca lui Dumitru Sasu, o fată peste măsură de frumoasă
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
tremura. Voind noi să ne mai spună De-acolo ce s-a-ntâmplat El ne-a zis c-o să mai vină Și în următorii ani. Și mergând el către poartă Îi urmarăm toți tacând, Iar el arătă cu mâna Către sat așa grăind: Eu la toți în asta seară Cu colindători am fost Și le-am spus minunea mare A nașterii lui Hristos. Publicat de Ioan Muntean Decembrie , 2016 în Colinde 2016 Referință Bibliografică: MOȘ CRĂCIUN / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
spate a mașinii și am putut să plâng în voie, înăbușit, fără să simtă sau să mă audă soțul care conducea și fiul care era în dreapta lui. În tot acest timp, care a durat două ore până să ajung în satul copilăriei mele, în capul meu și printre lacrimile mele se derulau imagini cu blânda mea mătușă, de când eram un copil; concediile petrecute la noi și cum îi plăcea ei să fie întâmpinată cu plăcintă cu brânză (făcută de mama din
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Proza_0.html [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
de iarnă”, „A sosit iarna”, „Omul de zăpadă”, „Fulg rătăcit” , „Ninge”: „Fulgi pufoși, de vată moale, / Se aștern pe deal, pe vale. Crește stratul de zăpadă. / Sorinel ar vrea să vadă: -Nu cumva s-au adunat / Și alți băieței din sat, / Îmbrăcați toți în cojoace, / Împreună să se joace?” În foarte multe dintre poeziile volumului „Simfonia naturii” sunt create imagini clare din natură, în funcție de sezonul la care se referă, constituind adevărate pasteluri. Autoarea Olimpia Sava ne poartă într-adevăr cu versurile
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
ale României noastre mici (RM), câteva și diverse obiective culturale, de exemplu la Săiți: data atestării satulu; că oaspeții sunt întâmpinați cu «Faietonul»; despre o gospodăria exemplară a unui meșter popular; că există un ansamblu de dans care au înveșnicit satul prin «Sârba săițiană» și prin gustoasele «saralii», ce m-a făcut să deschid DEX-ul de sinonime să înțeleg despre ce este vorba, dar s-a arătat o doamnă care a explicat, că de fapt e vorba de ruladă, mai
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
cules-o prezentatorul? Și ar fi fost mai interesant să afle lumea numele meșterului popular și numele doamnei bune, care coace așa frumoase rulade (învârtite)?. Cum se numește ansamblul de dansuri, conducătorul și alte informații interesante din viața cultural-istorică a satului?... După prezentarea s. Săiți se face o mică reclamă de genul: «Doar numai la Domulgeni se cunoaște secretul cârnațului de casă...», dar, bine, că noi, românii basarabeni suntem cu toții meșteri la cârnățuri și... Despre satul Chetrosu la fel, doar câteva
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
interesante din viața cultural-istorică a satului?... După prezentarea s. Săiți se face o mică reclamă de genul: «Doar numai la Domulgeni se cunoaște secretul cârnațului de casă...», dar, bine, că noi, românii basarabeni suntem cu toții meșteri la cârnățuri și... Despre satul Chetrosu la fel, doar câteva cuvinte din frumoasele cântece populare ale domnițelor care arată frumosul obicei înainte de a începe semănatul, dar care sunt numele acelor Ilene-Cosânzene care așa de frmos au cântat? Da, o mică cunoștință cubrutăria la care strict
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]