10,267 matches
-
ce-ar fi să fugim în pădure ?” Dezamăgit crunt de foștii prieteni francezi de stânga, Panait Istrati scrie în 1933 eseul ” Omul care nu aderă la nimic”, un pamflet împotriva scriitorilor care preferă să devină activiști politici pentru bani și satisfacerea vanității personale. ”Sunt obișnuit să fiu tratat cu asprime. Nu au auzit tovarășii Madeleinei Paz, strigîndu-se urbi et orbi, de la reîntoarcerea mea din Rusia, că sunt un „agent al Siguranței” și un „vîndut burgheziei”, în timp ce eram alungat din Egipt și
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
înaintarea pe drumul ales, ele sunt ba admirate de unii, ba ignorate de cei mai mulți atunci când respectivele mijloace ajung să se concretizeze în faimă, bani, influență și putere. Dar dintre toate aceste mult jinduite bunuri, care - ne spune Epicur - ajută la satisfacerea celor trei categorii de trebuințe omenești ( a)cele firești și necesare - hrana, îmbrăcămintea și adăpostul, b)cele firești dar nenecesare - trebuința sexuală, c)cele care sunt și nefirești și nenecesare - trebuințele de lux, fală și strălucire), puterea - fie că-i
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
aduc mereu ceva nou,ele îți oferă aceleași lucruri,ținându-te pe loc. Varietatea păcatelor suferă totuși de omare monotonie,pe când identitatea cunoștiinței și a virtuții este de o noutate continuă.De aceea ,departe de a înainta la infinit prin satisfacerea poftelor,te întorci mereu în loc,sau în aceleași locuri,rămânând într-o monotonie de superficială varietate și de repetare a câtorva”leit-motive”,care nu reprezintă nici un progres real,sau adevărată schimbare. Este o nesăturare infinită în monotonie. Este o infinitate
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
STATUL DE DREPT Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ajungem acum să vorbim despre cum se răspunde sau cine trebuie să răspundă la asemenea sensibilități găsind cele mai nimerite căi de satisfacere a lor. Că aceste căi sunt mai multe, iar găsirea lor condiționează foarte mult credibilitatea și pe plan intern și pe plan internațional, am consemnat în cele dezvoltate mai înainte: Democrația este o stare de existență menită să satisfacă modul
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
devenit o marfă, ne îndreptăm spre distrugere . Mihai este personajul care ilustrează decăderea, el care își va înființa o firmă prosperă își cheltuie banii pe aventuri nocturne și se poartă urât cu angajații săi. Pentru el contează doar câștigul și satisfacerea plăcerilor animalice. A ajuns în această stare întrucât nu a urmat preceptele religioase. Maria și Rafael, în contrapartidă, se vor împlini asculând de cele 10 porunci și practicând iubirea de semeni. Rafael este profesor de matematică și scrie și el
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]
-
nefericiții marinari o beau în lipsa apei dulci; dar cu cât o beau mai mult cu atât gâtlejul lor arde fără a le stâmpăra setea. Cu cât aleargă mai mult după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund. Oricât ai pune în ea, tot goală rămâne.” a spus un înțelept - Nicolae Velimirovici.” Fiul risipitor simte nevoia
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
culturale și politice. Esența acestei problematici este însuși înțelesul termenului libertate.Pentru omul timpului modern, libertatea înseamnă eliberare din constrângerile practice ale timpului și spațiului și eliminarea limitărilor mecanice ale posibilităților disponibile.De multe ori se confundă libertatea individuală cu satisfacerea dorințelor personale și această confuzie este o parte indisolubilă a fenomenului fragmentării culturii și comunității.Desigul, schimbul liber de informații între oameni cu interese specifice comune nu constituie un model de libertate creată de tehnologia de propagare a informației.Această
INFORMAŢIA ARMA INVINCIBILĂ A DEMOCRAŢIEI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356276_a_357605]
-
pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii umane. În concepția lui Kant, în ce anume "își plasează fiecare fericirea, depinde de fiecare
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită"satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul antic cât și cel contemporan concepe fericirea în esență ca o asemenea stare subiectivă, în măsura în care oamenii pot și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită"satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul antic cât și cel contemporan concepe fericirea în esență ca o asemenea stare subiectivă, în măsura în care oamenii pot și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad rem, spunem de la început, că Bacovia, încă de la primele sale versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea la Bacovia "se adaugă"intențiilor și
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
Magna Moralia"). Tocmai acest argumentum ad absurdum duce spre două tipuri de hedonism: orientarea cirenică și orientarea epicureică. La Bacovia găsim cele două tipuri. Orientarea cirenică se manifestă la poet prin anumite impulsuri și cerințe individuale ce sunt legate în satisfacerea lor, de sentimentul plăcerii. "Singur, singur, singur.../ Vreme de beție -/ I-auzi cum mai plouă./ Ce melancolie!/ Singur, singur, singur... ("Rar"). La fel ca și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial, care poate fi dorit și gustat ca frumos, ci în esența eului poetului, în modul lui adevărat de a fi. Deși hedonismul se găsește la antipodul filosofiei rațiunii, el vrea să impună înflorirea și satisfacerea individului ca scop în interiorul unei realități nu tocmai armonizate. În "Marș funebru", Bacovia, eliberat de sugestii literare și motive estetice, ascultă melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest hedonism a fost
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
pare a fi de complicată!" Nu simțea nevoia relației sexuale ca fiind pornită din trup. Pentru ea, toate treceau prin creier. Se oferea soțului pentru că știa că acesta are nevoie și, mai ales, pentru a nu căuta altă femeie înspre satisfacerea acestei nevoi. Rare au fost situațiile în care ea a dorit să facă dragoste dintr-o pornire interioară pe care nu a cercetat-o. Dar nu a cerut. S-a abținut ori a reușit să-l provoace fără ca el să
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
cea a accesului la imaginarul colectiv al lumii. Odată ce accesul este posibil de înfăptuit, manipularea imaginarului și implicit al realului devine o certitudine. În felul acesta paradigma informatizării globale nu mai rămâne un mediu neutru, în care se urmărește doar satisfacerea nevoilor materiale legitime pentru om, ci permite instrumentalizarea și manipularea imaginarului, la un nivel imperceptibil în sfera conștientului și tocmai de accea cu atât mai periculos. Cu alte cuvinte paradigma impusă de revoluția informatizării și care permite actualul fenomen al
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
Nu mai era nevoie de mine... La baie, după atâția ani de căsnicie, Mircea nu-și permite să-mi invadeze intimitatea. El a încercat să mă folosească și acolo. Deci, mă respectă ori, pentru el, sunt doar un instrument pentru satisfacerea plăcerilor? Așa că, trebuie să recunosc. Am greșit. Nu asta mi-e calea...” - Ce faci, nu cobori? Visezi cu ochii deschiși, se pare, a pătruns vocea suspicioasă a lui Emil, atingându-i neplăcut urechile. Păi, să știi că dacă nu ar
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
în sens comercial, a condus aceste televiziuni să facă un deserviciu grav culturii române și în special spiritului moral al neamului nostru. Parcă voit, emisiunile de pe micile ecrane doresc ratarea destinului istoric al românilor, cum spunea Cioran, “se exprimă în satisfacerea cu un rol mediocru, cu o respirație lipsită de amploare și un ritm lent “. După evenimentele din 1989, orgoliile s-au aprins la maximum și în rândul creatorilor de artă, interesele au căpătat contururi precise, stimulate de economia de piață
TELEVIZIUNILE ROMÂNEŞTI UN RĂU NECESAR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356917_a_358246]
-
grupul precursorilor existențialismului alăturându-l lui Nietzsche în elaborarea formulei , ajunsă, de acum, celebră ”dumnezeu a murit”. Seducția “conștiinței nefericite”la făcut pe Herbert Marcuse să-i atribuie o înțelegere paradoxală ,că istoria permenentei ciocniri între” logosul dominării” și „logosul satisfacerii”,între dorință și rațiune,coliziune însoțită de sentimentul morții și anxietății este o emanație hegeliană proiectată pe un ecran freudian.(Herbert Marcuse,Eros and Civiliyation,A Philosophical Inquiry into Freud, New York,Vintage Books,1955, p.102-107). Mai realist decât gânditorii
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii umane. În concepția lui Kant, în ce anume "își plasează fiecare fericirea, depinde de fiecare
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită" satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul antic cât și cel contemporan concepe fericirea în esență ca o asemenea stare subiectivă, în măsura în care oamenii pot și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită" satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul antic cât și cel contemporan concepe fericirea în esență ca o asemenea stare subiectivă, în măsura în care oamenii pot și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad rem, spunem de la început, că Bacovia, încă de la primele sale versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea la Bacovia "se adaugă" intențiilor și
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
Magna Moralia"). Tocmai acest argumentum ad absurdum duce spre două tipuri de hedonism: orientarea cirenică și orientarea epicureică. La Bacovia găsim cele două tipuri. Orientarea cirenică se manifestă la poet prin anumite impulsuri și cerințe individuale ce sunt legate în satisfacerea lor, de sentimentul plăcerii. "Singur, singur, singur.../ Vreme de beție -/ I-auzi cum mai plouă./ Ce melancolie!/ Singur, singur, singur... ("Rar"). La fel ca și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial, care poate fi dorit și gustat ca frumos, ci în esența eului poetului, în modul lui adevărat de a fi. Deși hedonismul se găsește la antipodul filosofiei rațiunii, el vrea să impună înflorirea și satisfacerea individului ca scop în interiorul unei realități nu tocmai armonizate. În "Marș funebru", Bacovia, eliberat de sugestii literare și motive estetice, ascultă melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest hedonism a fost
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]