KorAP: Find »[drukola/base=scăzut & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...847 >

21,170 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

securitate. Copiii care au continuat să aibă probleme importante de atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au format un atașament securinzant și 1/3 dintre copiii RO au prezentat un atașament atipic, nesecurizant mai puțin comun pentru celelalte categorii de copii; copiii RO cu un model de atașament insecurizant au prezintă în general un QI mai scăzut, mai multe probleme comportamentale, părinții au raportat un status socio-economic inferior celor care au dezvoltat un model de atașament securizant; copiii RO au fost mai predispuși sa manifeste un comportament de atașament nediferențiat în raport cu adulții necunoscuți (s-au dovedit a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
județelor: Sibiu, Brașov, Argeș, Covasna, Harghita și Bihor, acoperind patru arii culturale diferite 287. Județele Sibiu și Brașov se înscriu în aceeași arie culturală. La nivelul județului Sibiu, numărul de cazuri de adopție înregistrate în perioada studiată a fost foarte scăzut (8 cazuri), motiv pentru care am optat pentru introducerea în studiu și a județului Brașov. O situație similară a fost și pentru aria culturală Harghita Covasna. La nivelul celor șase județe am realizat o analiză exhaustivă a documentelor din dosarele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria celor cu nevoi speciale, să aibă un nivel educațional scăzut, mai exact școală profesională sau mai puțin și să aibă vârsta peste 45 de ani. De asemenea este mult mai probabil să fie căsătoriți, cu copii și să nu prezinte probleme medicale care să le împiedice procrearea. Tabelul 4.14

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
13,3 (6) 6,7 (3) ↓ d. Dificultăți de învățare 15,6 (7) 8,9 (4) ↓ Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar (cel puțin una dintre problemele următoare) 65,1 (30) 9,3 (4) ↓ a. Greutate scăzută 42,2 (19) 2,2 (1) ↓ b. Înălțime mică 28,9 (13) 2,2 (1) ↓ c. Rahitism 33,3 (15) 4,4 (2) ↓ d. Anemie 24,4 (11) 2,2 (1) ↓ e. Imunitate scăzută 31,1 (14) 4,4 (2

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
30) 9,3 (4) ↓ a. Greutate scăzută 42,2 (19) 2,2 (1) ↓ b. Înălțime mică 28,9 (13) 2,2 (1) ↓ c. Rahitism 33,3 (15) 4,4 (2) ↓ d. Anemie 24,4 (11) 2,2 (1) ↓ e. Imunitate scăzută 31,1 (14) 4,4 (2) ↓ f. Tulburări de nutriție 26,7 (12) 2,2 (1) ↓ Total (cel puțin una dintre problemele enumerate, indiferent de categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65,1%), prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul studiului 320 1 2 3 4 5 6 1. Greutate scăzută 1 ,795** ,755** ,228

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul studiului 320 1 2 3 4 5 6 1. Greutate scăzută 1 ,795** ,755** ,228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
3 4 5 6 1. Greutate scăzută 1 ,795** ,755** ,228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ale mecanismului imunitar. În schimb, copiii care au fost adoptați din centrele de plasament, sunt mult mai predispuși să manifeste tulburări comportamentale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, dar și întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și imunitate scăzută. Copiii care au beneficiat de forme multiple de protecție par a prezenta riscul cel mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale. Două ar putea fi explicațiile: 1. Copiii care au beneficiat de asistență maternală au ajuns ulterior în centre ca

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de protecție și inconsecvența în climatul educațional și afectogen. În afară de acestea, faptul că, un copil a beneficiat de măsuri multiple de protecție tinde să-l predispună la întârzieri cognitive și ale limbajului. De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de natură comportamentală și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de natură comportamentală și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
3,11 ,89 1,00 4,00 Preoți 2,70 1,09 1,00 4,00 Încrederea în persoanele apropiate este de nivel mediu, înregistrându-se o diferență nesemnificativă între încrederea investită în membrii familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile corecte oferite de specialiști părinților adoptatori, tratamente efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi în copiii adoptați din dorința de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile corecte oferite de specialiști părinților adoptatori, tratamente efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi în copiii adoptați din dorința de a rezolva și elimina aceste probleme de sănătate. O

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vârstă peste trei ani, cu probleme de sănătate psiho-fizică, care au beneficiat de protecție în centre de plasament o perioadă mai lungă de timp, copii de etnie rromă. Adoptatorii în aceste situații sunt mai degrabă persoane cu un nivel educațional scăzut (școală profesională sau mai puțin), care nu prezintă probleme de sănătate care să le împiedice procrearea, căsătoriți cu copii și cu o experiență maritală îndelungată. Sunt importante de constat însă diferențele semnificative între profilurile părinților și ale copiilor adoptați în funcție de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
întârzieri în dezvoltarea locomotorie; b. întârzieri în dezvoltarea limbajului; c. întârzieri în dezvoltarea mintală; d. dificultăți de învățare 0,797 Întârzieri în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Index sumativ construit din 6 itemi: a. greutate scăzută, b. înălțime mică, c. rahitism, d. anemie, e. imunitate scăzută, f. tulburări de nutriție. 0,740 Conduita copilului În raport cu mama adoptivă Index sumativ construit din 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
întârzieri în dezvoltarea mintală; d. dificultăți de învățare 0,797 Întârzieri în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Index sumativ construit din 6 itemi: a. greutate scăzută, b. înălțime mică, c. rahitism, d. anemie, e. imunitate scăzută, f. tulburări de nutriție. 0,740 Conduita copilului În raport cu mama adoptivă Index sumativ construit din 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă construită pe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă construită pe baza codurilor ISCO88; variabilele iau următoarele valori: 1 ocupații din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514

economic a fenomenului crucial care afectează producția modernă: invadarea acesteia de către tehnică și expulzarea vieții. Chiar și atunci când, totuși, producția tinde să se identifice cu dispozitivele tehnice și, astfel, cu tehnica însăși, menținerea în interiorul său a unui rol tot mai scăzut al muncii vii nu înseamnă nimic altceva decât următorul lucru: ca și în cazul științei pure, transformarea lumii presupune un prim acces la procesele obiective care sunt în mod identic cele ale naturii și ale tehnicii și posibilitatea principială de

by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]