2,184 matches
-
per 7 molecule de actinăG, una singurădin acest sumum care interacționeazăîși asumărolul major în reglarea contracției. Lehman și colab. (1994) au furnizat dovada mecanismului steric al TM, în filamente subțiri Limulus (Fig. 31 și Fig. 32). Experimente ulterioare cu mușchi scheletic de broascăau confirmat modelul steric de activare a filamentelor subțiri ale mușchiului (Vibert ș.a., 1997). Recent, utilizând microscopul crioelectronic a putut fi rezolvată problema reconstrucția imaginii elicoidale a localizării tropomiozinei în filamentele subțiri reglatoare de troponină, atât în repaus, cât
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
diagramei care prezintă diferențe semnificative sunt indicate prin zone de alb (diferențe pozitive) și prin negru (diferențe negative). Perechile de peak-uri pozitive și negative sunt localizate conform pozițiilor catenei și demonstrazămișcarea acestora. II.4. Rolul Ca2+ în reglarea contracției musculaturii scheletice În 1883, Ringer a observat că, contracțiile inimii izolate de broascăînceteazăatunci când a fost eliminat CaCl2 din compoziția soluției de menținere. Fenomenul e reversibil. Cincizeci de ani mai târziu, Heilbrunn și Wiercinsky au demonstrat căinjectarea CaCl2 direct în fibrele nușchiului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
În 1883, Ringer a observat că, contracțiile inimii izolate de broascăînceteazăatunci când a fost eliminat CaCl2 din compoziția soluției de menținere. Fenomenul e reversibil. Cincizeci de ani mai târziu, Heilbrunn și Wiercinsky au demonstrat căinjectarea CaCl2 direct în fibrele nușchiului scheletic induce contracție și nici un alt cation nu provoacăacest efect. Au concluzionat că: „Ca ar putea fi un activator al mușchiului”. A.V. Hill, fondatorul fiziologiei musculare, a anticipat căactivatorul mușchiului trebuie săprovinădintr-o sursăinternă, dat fiind faptul cădepolarizarea membranei este rapid
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
provoacăacest efect. Au concluzionat că: „Ca ar putea fi un activator al mușchiului”. A.V. Hill, fondatorul fiziologiei musculare, a anticipat căactivatorul mușchiului trebuie săprovinădintr-o sursăinternă, dat fiind faptul cădepolarizarea membranei este rapid urmatăde răspuns mecanic, de ex., un mușchi scheletic poate fi activat în totalitate în mai puțin de câteva milisecunde. Difuzia unui activator de la suprafațăspre interiorul fibrei ar necesita o duratăde timp mult mai mare. În anul 1960 a fost demonstrat căreticulul sarcoplasmatic (SR) prezintă activitate Ca2+-ATPazică. Aceasta
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este negativăîn interior și pozitivăla exterior (partea stângăa figurii). La mușchiul scurtat (B), se observă inversarea polarității dupăstimulare și descărcare de Ca2+ din cisternele terminale ale RS către filamente (partea dreaptăa figurii). Sumarul evenimentelor ce au loc în timpul contracției mușchiului scheletic: - Excitație - Sarcolema este depolarizatăși se propagă potențialul de acțiune - Potențialul de acțiune este distribuit în interior prin tuburile T - Semnalul e transmis de la tuburile T la sacii de reticul sarcoplasmatic - Calciul este eliberat din reticulul sarcoplasmatic în sarcoplasmă - Contracția - Calciul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ipoteza conform căreia absența oxigenului în mitocondrie nu are și nu este legată de randamentul net al acidului lactic în timpul contracțiilor musculare repetitive în condiții normoxice. Ei cred că literatura de specialitate susține concluzia conform căreia stimularea badrenergică a mușchilor scheletici accelerează rata glicogenolizei, indiferent dacă mușchiul se contractă sau nu. Deci, la nivelul țesutului muscular izolat, factori cum ar fi modelul contracției, durata ei, disponibilitatea substratului, hipoxia și stimularea badrenergică, joacă roluri cheie în producerea acidului lactic. 111.4. Concentrația
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ca o reflectare a producerii celui muscular este o greșeală. Concentrația lactatului muscular și modificările ei rezultă din echilibrul dintre acumularea de acid lactic în sânge (datorită acumulării de acid lactic în mușchi) și eliminarea sa din sânge. Deși, mușchiul scheletic este sediul principal al producției de acid lactic (atât bazal cât și în timpul exercițiului fizic), intestinul, ficatul, și pielea ar fi capabile să elibereze lactat (Stainsby și Brooks - 1990). În mod tradițional, se consideră că ficatul este principalul loc de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
constituie o zonă exclusivă și nici măcar una majoră pentru eliminarea lactatului sanguin în timpul sau consecutiv exercițiului. Mușchiul cardiac, de exemplu, poate folosi lactatul ca un substrat (atât în timpul efortului cât și în condiții bazale) și s-a arătat că mușchiul scheletic este locul major de eliminare a lactatului în timpul și după exercițiul fizic. Dat fiind faptul că o concentrație de lactat sanguin reflectă atât producția și eliminarea lactatului în sânge, cât și capacitatea de eliminare și sinteză a lui din sânge
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
1984). La om, infuzia de adrenalină crește concentrația lactatului sanguin în condiții bazale (Clutter 1980; Rischter - 1988; Sjostrom - 1983; Staten 1987) și în timpul efortului (Gaesser - 1992; Jansen - 1986). La câine lactatul sanguin și muscular cresc în timpul stimulării electrice a mușchiului scheletic (Spriet - 1988; Stainsby 1984, 1985). Pe de altă parte, blocajul receptorilor badrenergici duce deseori la scăderea lactatului sanguin și muscular (Ahlborg - 1985; Richter 1988). Astfel, sistemul receptorilor badrenergici este considerat un efector major al lactatului sanguin în sânge în timpul exercițiului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
debitul sanguin hepatic. Acest debit scade în timp ce intensitatea exercițiului crește; o scădere favorizată eventual de către efectele vasomotorii ale adrenalinei. Ficatul nu este singurul loc implicat în dispariția lactatului plasmatic, mai multe țesuturi și organe cum ar fi inima și mușchiul scheletic, utilizează lactatul ca substrat și influențează în mod indirect lactatemia. Adrenalina poate spori formarea lactatului în alți mușchi decât cei în activitate. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare în interpretarea variațiilor lactatemiei. În mod evident concentrația plasmatică a catecolaminelor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de transport specific situat în membrana plasmică a numeroaselor celule a mamiferelor: eritrocitele (Deutike - 1982), celule hepatice (Fafournoux - 1985), celulele de barieră hematoencefalice (Alm și Tornquist - 1981), celulele musculare netede (Koch - 1981). Majoritatea studiilor referitoare la celulele musculare cardiace și scheletice striate au fost realizate plecându-se de la membrane musculare sau pe vezicule uriașe obținute prin tratamentul mușchiului cu colagenază. Utilizarea veziculelor permite studiul transferului lactatului în mod independent de metabolismul lactic celular și de variațiile de concentrație ale lactatului în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în mușchiul striat uman. S-ar părea că aceste membrane de vezicule își păstrează proprietățile de transport în timpul purificărilor (Juel - 1991). Nici un studiu despre transport nu a fost realizat pe celule musculare striate întregi, adică într-un context fiziologic. Mușchiul scheletic, datorită masei sale, și circulației sale este de departe cea mai importată sursă de lactat din organism. Totuși numeroase lucrări au arătat că mușchiul este capabil să extragă lactat din sânge și să îl consume (Jorfeldt - 1970, Stanley - 1986, Richter
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
din organism. Totuși numeroase lucrări au arătat că mușchiul este capabil să extragă lactat din sânge și să îl consume (Jorfeldt - 1970, Stanley - 1986, Richter - 1988, Gladen - 1991). Astfel lactatul din întreg organismul este ulterior reglat în și de către mușchiul scheletic care joacă rolul principal în reglarea metabolismului lactic și a transformărilor lactatului (Roth și Brooks 1990). Totuși, deoarece mușchiul este capabil în același timp să producă și să extragă lactat, eliberarea netă de lactat, adică cantitatea reală de lactat eliberată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Iată pe scurt principalele motive pentru care am considerat să includem printre celulele fundamentale ale organismului implicate în diabetul zaharat și celula musculară. 2. Structură (13, 14, 22) În funcție de particularitățile structurale ale miocitelor, se descriu trei tipuri de mușchi: striați scheletici, striați cardiaci și netezi. Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 40% din masa organismului, iar mușchii netezi și miocardul încă 10%. Oricare din aceste varietăți prezintă câteva caractere comune: (1) elementele structurale de bază (celulele) au formă alungită, de unde și denumirea de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
care am considerat să includem printre celulele fundamentale ale organismului implicate în diabetul zaharat și celula musculară. 2. Structură (13, 14, 22) În funcție de particularitățile structurale ale miocitelor, se descriu trei tipuri de mușchi: striați scheletici, striați cardiaci și netezi. Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 40% din masa organismului, iar mușchii netezi și miocardul încă 10%. Oricare din aceste varietăți prezintă câteva caractere comune: (1) elementele structurale de bază (celulele) au formă alungită, de unde și denumirea de fibre musculare; (2) din punct de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
numite miofilamente; (3) din punct de vedere biochimic, au în structură proteine specifice contractile și reglatoare; (4) din punct de vedere funcțional, toate au capacitatea de contracție. Fibra musculară reprezintă unitatea structurală și funcțională a mușchiului. 2.1. Fibra musculară scheletică (fms) 2.1.1. Macroscopic, fms are formă cilindrică, cu capete rotunjite (în secțiune longitudinală), cu diametre cuprinse între 10 și 80 μm și lungimi variate, de la câțiva milimetri la câțiva centrimetri, în general întinzându-se pe toată lungimea mușchiului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
Macroscopic, fms are formă cilindrică, cu capete rotunjite (în secțiune longitudinală), cu diametre cuprinse între 10 și 80 μm și lungimi variate, de la câțiva milimetri la câțiva centrimetri, în general întinzându-se pe toată lungimea mușchiului. Mai multe fibre musculare scheletice sunt reunite între ele prin teci de țesut conjunctiv (perimisium) formând fascicule. Fiecare fibră musculară este inervată separat, de către o singură terminație nervoasă, localizată în mijlocul fibrei musculare și este învelită de o altă teacă de țesut conjunctiv numită endomisium. Vascularizația
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
invaginații intracitoplasmatice numite tubi T și caveole. B. Nucleii, în număr mare (20-40/cm lungime), sunt dispuși la periferie, alungiți și puternic colorați (hetero-cromatici), indicând faptul că aparțin unei celule care nu se poate divide. C. Sarcoplasma, citoplasma celulei musculare scheletice, eozinofilă (colorată în roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
împărțită la mijloc de o linie întunecată, banda Z (Zwischenscheibe - linie între în germană), numită și linia Z. Se descrie și o bandă N, situată pe banda I, între banda Z și joncțiunea I-A. Unitatea morfo-funcțională a fibrei musculare scheletice este sarcomerul, delimitat între două benzi Z, cu dimensiuni în repaus de 2,5 μm. Sarcomerul este format dintr-o banda A întreagă și câte o jumătate de bandă I de-o parte și de alta a benzii A. O
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de o parte și de alta fiecare tub T și (2) „cisterne terminale”, care reprezintă porțiunile terminale ale tubilor L, de asemenea alipite de tubii T. Ansamblul tub T-sistem L constituie „triadele”. 2.1.3. Tipuri de mușchi striați scheletici În funcție de caracteristicile fiziologice, se descriu două grupe fundamentale de fibre musculare scheletice: A. Fibrele lente (tip I, cu contracție lentă, „slow-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru mai mic dar număr mai mare de capilare pe unitatea de greutate în raport cu fibrele rapide
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
terminale”, care reprezintă porțiunile terminale ale tubilor L, de asemenea alipite de tubii T. Ansamblul tub T-sistem L constituie „triadele”. 2.1.3. Tipuri de mușchi striați scheletici În funcție de caracteristicile fiziologice, se descriu două grupe fundamentale de fibre musculare scheletice: A. Fibrele lente (tip I, cu contracție lentă, „slow-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru mai mic dar număr mai mare de capilare pe unitatea de greutate în raport cu fibrele rapide; - bogate în sarcoplasmă, mioglobină, mitocondrii, enzime oxidative; - sărace în activitate miofibrilară ATP-azică
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
gap/nexus) și o zonă longitudinală (cu joncțiuni de tip desmozomi și gap). Fiecărei fibre musculare cardiace contractile i se descriu din punct de vedere structural următoarele componente: A. Sarcolema, cu o structură similară cu cea a fibrei musculare striate scheletice, cu mențiunea că sistemul T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are caracteristici asemănătoare cu cel al fibrei musculare netede: este unic și dispus central. C. Sarcoplasma are o structură similară cu cea a fibrei
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
mențiunea că sistemul T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are caracteristici asemănătoare cu cel al fibrei musculare netede: este unic și dispus central. C. Sarcoplasma are o structură similară cu cea a fibrei musculare scheletice. Materialul proteic contractil, prezent sub formă de miofilamente, este dispus în aceeași succesiune, cu discurile Z, I, A, H și M dar invariabil la nivelul benzii I, înlocuind banda Z este poziționată stria scalariformă. Reticolul sarcoplasmic prezintă unele diferențe față de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
sub formă de miofilamente, este dispus în aceeași succesiune, cu discurile Z, I, A, H și M dar invariabil la nivelul benzii I, înlocuind banda Z este poziționată stria scalariformă. Reticolul sarcoplasmic prezintă unele diferențe față de cel al mușchiului striat scheletic: - sistemul T este format din tubi cu diametre mai mari și este localizat la nivelul discului Z și nu la nivelul joncțiunii A-I; - sistemul L nu se termină cu două cisterne terminale, ci numai cu una; de aceea, sistemul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de aceea, sistemul triadă este înlocuit cu sistemul diadă (o cisternă și un tub T). Aparatul Golgi este mai puțin dezvoltat și este localizat în imediata vecinătate a nucleului. Mitocondriile sunt mai voluminoase și mai numeroase decât în celula musculară scheletică. Celulele musculare cardiace de la nivelul ventricolilor sunt asemănătoare cu cele atriale; în plus, unele dintre cele atriale au caracteristică prezența în microscopie electronică a granulelor electronodense ce reprezintă factorul natriuretic atrial, având astfel și funcție endocrină. 2.2.3. Miocardul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]