1,518 matches
-
este cel care permite înțelegerea formei noi pe care o ia o acordare la lume mai complexă. Un policulturalism cu forme mai vaste. Emergența unor moduri de viață și de gândire uimitoare. O accentuare a particularismelor înrădăcinate indiferente la universalismul schematic care prevalează în reprezentările monoteiste ale Occidentului. Fără să insistăm aici, se poate aminti că figura barocului poate fi un bun unghi de atac pentru a înțelege o astfel de polisemie la lucru. Iată, în sensul său strict, un stil
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
produsă de pancreasul exocrin și este secretată sub formă inactivă de tripsinogen; are activitate optimă la un pH între 7 8,8. Transformarea tripsinogenului în tripsină are loc în intestin, sub acțiunea enterokinazei, prin îndepă rtarea unui hexapeptid N-terminal. Schematic, această transformare poate fi redată astfel: OH tripsinogen enterokinaza autocatalitic tripsina + hexapeptid Prin îndepărtarea hexapeptidului din structura tripsinogenului se formează legături noi între centrul activ al enzimei, serină și histidină, fapt care explică activitatea tripsinei. Tripsina își exercită activitatea asupra
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
la viața culturală a regiunii, ne oferă suficiente exemple edificatoare vorbind atât de un dialog interior desfășurat în spațiul sud-estic și centro-răsăritean, cât și de acela purtat între Orientul și Occidentul european. Evident, lucrurile nu pot și nu trebuie văzute schematic; interferențele sunt multiple, prin urmare și tendințele conțin o varietate de sensuri. Ceea ce vreau să scot în evidență este fondul de idei care a generat asemănări. Legătura cu Europa (care în accepțiunea occidentală a veacului al XVII-lea se întindea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de la o regiune la alta. Oricum însă, forma statală de tip centralist francez câștigă teren, și Boemia, Austria, Ungaria, Serbia, Banatul, Transilvania sunt exemple cât se poate de edificatoare. Unele detalii sunt absolut necesare și o abordare paralelă, chiar și schematică, ne-ar învedera o realitate mai complexă. O voi face din interior, apelând la exemplele oferite de acele regiuni ce înmănunchează o sumedenie de convergențe la nivel ideatic, ce relevă comparații utile, pe de o parte cu Europa Centrală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al XIV-lea. Oricine a studiat istoria acelei epoci a fost cu siguranță frapat de stângăcia cu care cercetarea istorică modernă atribuie nașterii partidelor cauze politico-economice. Antagonismele economice puse la baza fenomenului nu sunt de cele mai multe ori decât niște construcții schematice, care nici cu cea mai mare bunăvoință nu se pot identifica în izvoare. Nimeni nu contestă că apariția acestor grupări partinice se datorează și unor cauze economice, dar, nemulțumiți de succesul de până acum al cauzelor economice, suntem înclinați să
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Vezi Egon Friedel, Aufklärung und Revolution: Aus Kulturgeschichte der Neuzeit, München, 1961. Leo Frobenius, Paideuma. Schiță a unei filosofii a culturii, traducere de Ion Roman, prefață de Ion Frunzetti, ed. cit., p. 147. Constantin Noica, „Modelul cultural European (III). Tabloul schematic al culturilor”, în România literară, nr. 28, 1986, p. 19. Roland Mortier, „Anouilh et Marivaux ou l’amour puni”, în Willfried Floeck, Dieter Steland, Horst Türk, Wolfenbüteler Forschungen. Formen innerliterarischer Rezeption, Herzog August Bibliothek Wofenbütten, 1987, vol. 34, p. 169
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
situația de azi nu corespunde rolului ei real în statul viitor. Este necesară o cercetare ce trebuie făcută privind următoarele chestiuni: Rolul ideal al Bisericii Cunoașterea exactă a situației actuale Modalități de punere în aplicare (în anexă este un studiu schematic a acestei chestiuni) B. ȘCOALA. Problemele ce preocupă diversele forme de învățământ PRIMARĂ elevii, învățământul în adevăr obligatoriu, sănătatea elevilor, îmbunătățirea programului de învățătură învățătorii, pregătirea și selectarea celor cu vocație, rolul conducător al învățătorilor, starea lor materială instituția, averea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în relație interdependentă. Dimensiunea ontologică a imaginației prevede și o interpretare dinspre opera de artă spre imaginație. Astfel, prin prisma artei funcția imaginației este de a stabili o conexiune între individ și cosmos. După Blake 16, sinele poate scăpa reprezentărilor schematice și emoțiilor superficiale prin folosirea unui trop specific imaginației: prosopopeia 17. Romantismul consideră, de asemenea, lumea imaginarului singura capabilă să evidențieze sensibilul și pasiunea, eul creativ putând căpăta realitate noumenală doar prin imaginație. La nivel estetic imaginația dobândește un nou
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
existența sa ireală (fantastică) presupune o stratificare specială de tip fenomenologic. Acest lucru nu elimină influența anumitor straturi în compoziția sa. În acest fel, cele patru tipuri de straturi impuse operei literare de către Ingarden (formațiile fonetice, unitățile de înțeles, aspectele schematice și obiectivitățile reprezentate) sunt, din punct de vedere estetic, lipsite de un înțeles complet al operei literare 11. Acest lucru implică ideea de "valoare" a operei literare care este redată prin intermediul capacității sale de a fi literară: nu toate scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
intuitive a obiectivităților reprezentate. Aspectele obiectivităților reprezentate devin un start de sine stătător care este înțeles de Lessing "ca metodă determinatoare și artistică de introducere a momentului intuitiv în opera literară, mergând spre esența imaginii poetice"28. Înțelegerea stratului aspectelor schematice necesită înțelegerea relației dintre lucrurile percepute și aspectele în care ele apar. La aceasta se adaugă particularitatea că există o afiliație strictă între paricularitatea percepută a obiectului și multitudinea de aspecte. Astfel, imediat ce experimentam anumite aspecte, o proprietate determinată a
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prezență în ea este suficientă și reprezintă o condiție indispensabilă pentru primul aspect al obiectului sau a proprietăților obiective ale lucrului. Momentele unui aspect concret sunt înțelese ca fiind variabile, în timp ce ceea ce poate fi experimentat este doar aspectul concret. Aspectele schematice, ce nu sunt nici concrete și nici transcendentale, aparțin structurii operei literare ca strat separat. Existența lor ține de experiența subiectivă a operei date. Obiectele reprezentate ilustrează obiectivități reale determinate. În mod teoretic, obiectele reprezentate aparțin aspectelor schematice. A "aparține
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
concret. Aspectele schematice, ce nu sunt nici concrete și nici transcendentale, aparțin structurii operei literare ca strat separat. Existența lor ține de experiența subiectivă a operei date. Obiectele reprezentate ilustrează obiectivități reale determinate. În mod teoretic, obiectele reprezentate aparțin aspectelor schematice. A "aparține" oferă doar o condiție între aspectele schematice posibile și corespondența cu obiectivitățile reprezentate. Prin urmare, rolul aspectelor schematice este dublu: primul, aspectele la îndemână ne permit să înțelegem intuitiv obiectele reprezentate în modurile predeterminate ale aparenței, al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nici transcendentale, aparțin structurii operei literare ca strat separat. Existența lor ține de experiența subiectivă a operei date. Obiectele reprezentate ilustrează obiectivități reale determinate. În mod teoretic, obiectele reprezentate aparțin aspectelor schematice. A "aparține" oferă doar o condiție între aspectele schematice posibile și corespondența cu obiectivitățile reprezentate. Prin urmare, rolul aspectelor schematice este dublu: primul, aspectele la îndemână ne permit să înțelegem intuitiv obiectele reprezentate în modurile predeterminate ale aparenței, al doilea, aspectele au propriile proprietăți și constituie propriile calități estetice
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ține de experiența subiectivă a operei date. Obiectele reprezentate ilustrează obiectivități reale determinate. În mod teoretic, obiectele reprezentate aparțin aspectelor schematice. A "aparține" oferă doar o condiție între aspectele schematice posibile și corespondența cu obiectivitățile reprezentate. Prin urmare, rolul aspectelor schematice este dublu: primul, aspectele la îndemână ne permit să înțelegem intuitiv obiectele reprezentate în modurile predeterminate ale aparenței, al doilea, aspectele au propriile proprietăți și constituie propriile calități estetice care se exprimă individual în cadrul polifoniei operei literare. 1.1.4
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lingvistică. Modul diferit al apariției poeziei, prin folosirea diverselor tehnici digitale sau prin folosirea anumitor acțiuni ca juxtapunerea, oferă înțelesul poetic în spațiul ambiguității și al ironiei. Ele pot avea ca scop și crearea unei plăceri estetice. Dacă în cadrul construcției schematice interioare poezia se prezintă ca o relație între tropii cuprinși, definiți și exprimați de limbaj, la nivelul experienței estetice, poezia se află în relație cu spiritul unde tropii ontologici se concretizează în sentimente și emoții. Existența duplicitară a poeziei, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literary forms that can be distinguished as genera. For Ingarden the ontological strata are: 1. The stratum of phonetic formations of sounds of words and their high causes order; 2. The stratum of units; 3. The stratum of the various schematic expressions; 4. The stratum of representing objectivity. The only problem is the stratum of the idea that requires an understanding of the role that the "idea" plays in the existence of a literary work. To divide the literary work in
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
apoi să dea sens și determinare relațională faptei. Am putea relua o paralelă care s-a întrebuințat, cea între evoluția societății și evoluția individului, pentru a puncta reperele (ipostazele temporale) ale dezvoltării conștiinței de sine și pentru a vizualiza harta schematică a mișcării spiritului. Reflexivitatea, în virtutea acestei similitudini, imită mecanismele sociale de reglaj și adaugă în plus libertatea unei interiorități interesate de secretul personal. De aceea educația vizează în produsul său latura cea mai demnă și mai înaltă (conform unei democratizări
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
demersurilor pe care acesta le conține la un rang de generalitate care capătă semnificație științifică, validând pe realitatea unui drum concret o procedare inductivă care nu este valabilă doar în teoria kantiană. Interioritatea devine rezervor și izvor nesecat de structuri schematice aplicabile cunoașterii, oferind principii și tehnică formală pentru construcțiile teoretice de care uzează conștiința obiectelor lumii și recepționând în manieră critică aportul exterior de informație cuantificabilă în limbaj conceptual. În contact cu valoarea teoretică, conștiința de sine descoperă în interioritate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
actualizări pragmatice, instituind un orizont de potențialitate regulativ care rezumă esențializant evoluția individuală și găsind pentru fiecare pas efectuat un fond comprehensiv și de semnificație chemat să îl dubleze, să îl circumscrie, să îl reprezinte în plan ideal. Asemenea tipologie schematică parcurge, în limitele domeniului său teoretic specific, întreg spectrul clasificativ care ocupă intervalul între suprema generalitate suprastructurală și configurațiile individuale, însumând trăsături care caracterizează niveluri diferite de considerare a fenomenelor conștiinței. Structurile pre-actante au legătură cu schema de personalitate întrucât
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
are forma Producția de energie ascensională pozitivă apare atunci când există o încălzire la suprafață astfel încât în apropierea solului se dezvoltă un gradient vertical al temperaturii corespunzător unei stratificări instabile și poate apărea spontan o circulație convectivă. Așa cum este prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un strat limită convectiv instabil
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aerul din apropierea suprafeței mării este mai rece decât temperatura apei la suprafață. De obicei, oceanele tropicale au straturi limită de acest tip. Într-un strat limită bine-amestecat viteza vântului și temperatura potențială sunt aproape independente de înălțime, așa cum se arată schematic în fig. 4.7 iar într-o primă aproximație se poate considera stratul ca fiind plan, cu profilul vitezei și al temperaturii potențiale constante cu înălțimea iar fluxurile turbulente cu variația liniară pe înălțime. Pentru simplitate, vom presupune că turbulența
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
delle più fertili collaborazioni culturali che la nostră storia ricordi. Mă le cose non sono andate così, come i filosofi e gli storici sanno bene. La successione dei fatti non è questa. La vicenda è più intricată, più profonda, meno schematica. E' necessario rievocare tutta la vicenda, documenti alla mano, anche perché essa, oltre i suoi contenuti culturali, è umanamente straordinaria. Questa rievocazione ci fă comprendere che la cultura e la vită și intersecano e și fondono al punto che vien
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
lucrurilor, cât și în cea subiectivă, a "spațiului dinlăuntru""28. Spațiul imaginal este un spațiu interior, ideal nu în ordinea vreunei axiologii a nivelurilor realului, ci în sensul esenței manifestării. Figura lumii este un standard, o imagine tip, banală pentru că schematică, redundantă, generală prin univocitate, ceea ce se vede în general. Or "a vedea dincolo de ceea ce se vede înseamnă tocmai a străbate densitatea acestei imagini, a descoperi îndărătul "figurii lumii" fața ascunsă a ei, a institui în lucruri un sens inedit, surprinzător
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
la condițiile extreme de mediu. Productivitatea biologică este maximă în timpul verii când insolația poate dura 24 ore, iar lumina aceasta permanentă face posibilă dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare care trăiesc în gheața din Oceanul Arctic, dezvoltându-se fie în spațiile create de porii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]