4,646 matches
-
limba română prin neo-latinizare făcea progrese ireversibile, limbajul heliadesc se vocaliza, înlătura termenii non-latini ca pe o zgură inestetică, aspirînd la Empireul esențelor pure, ce nu putea fi decît de origine latină. sDe la primele sale încercări poetice, Heliade a schițat și o filozofie proprie a creației. Pentru el, în timp ce poezia reprezenta registrul superior, forma supremă de întruchipare a cuvîntului, proza i s-a părut legată de realitatea banală. De aceea, a înălțat discursul poetic, opunîndu-l programatic limbajului curent,care avea
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
degrabă implicit. Un alt Bolintineanu nu e numaidecât despre Bolintineanu și nici numaidecât despre natura poeziei (cum sună subtitlul), ci despre însăși critica de poezie. Mihai Dinu renunță, aici, la tentația de a scrie un tratat în favoarea aceleia de a schița un îndreptar. Unul tacit, într-adevăr, dar un îndreptar. Se cuvine deschisă o paranteză. Este încă activă la noi părerea conform căreia critica de poezie ar ocupa, în spațiul larg al criticii literare, o poziție privilegiată și, mai mult decât
Critica de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5556_a_6881]
-
o mână oferă indicații echipei demedici, în cealaltă, sprijinită pe un genunchi, se află o țigară aprinsă Postura politică de care beneficiază Kim Jong-un îi permite însă acestuia să facă orice gest își dorește, niciunul dintre medicii prezenți de față neschițând vreun gest. Fotografia liderului de la Phenian cu țigara aprinsă survine în contextul a instaurat legea marțială în Coreea de Nord, ordonând armatei sale să fie "gata de război" cu "inamicul" occidental, iar statul comunist se pregătește de al treilea test nuclear, mai
Kim Jong-un, dictatorul de la Phenian, surprins cu țigara aprinsă, pe patul de spital by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56919_a_58244]
-
XX. Sartre a cochetat cu amândouă. Și a scris contra lui Aron câteva pamflete oribile. La Aron se referă, vai, faimosul rechizitoriu : „Un anticomunist este un câine”. Stilul nu este, în acest caz, omul, ci gândirea lui totalitară. Aron îi schițează, la rândul lui, în Memorii, un portret lui Sartre. Demn și senin. Încercând să înțeleagă. Fără concesii de principiu, dar sine ira et studio. Polemică, nu pamflet, reflectând o gândire profund democratică. Nu se poate să nu remarci, în aceste
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Elisabeta a II-a a Marii Britanii avea discursul pregătit pentru eventuala declanșare a unui Al Treilea Război Mondial. Documentul, care datează din 1983, aparține arhivelor guvernului de la Londra și a fost declasificat împreună cu alte acte secrete. Discursul Reginei a fost schițat în primăvara lui 1983. În acel an, președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, se îndoia de intențiile ”imperiului malefic”, Uniunea Sovietică, și desfășura proiectile nucleare în Europa. Această nebunie de război se răspândește iar în lume și brava noastră țară trebuie să
Discursul prin care regina Elisabeta ar fi anunțat al treilea Război Mondial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55633_a_56958]
-
mediocră), câteva lecții de viață marca Champions League, cu Cristiano Ronaldo în zi de grație și cu o Barcelonă insistentă la modul echilibrat. Cele mai frumoase, însă, rămân cele despre formidabilul Ilie Balaci, căruia memoria afectivă a lui Cristea-Enache îi schițează un portret memorabil. Simpatia e fermă, datând încă din vremea Craiovei Maxima, și nici măcar rivalitatea cu Hagi n-o poate diminua: „Balaci și Hagi au fost alături în câteva meciuri ale Naționalei, mai ales amicale. În România - RDG, august 1983
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
unei poezii implicite pe care absența cuvântului o generează. Recuzând sonorul, Fondane încearcă să mențină filmul ca artă pură, ca un limbaj universal, sesizând sonorul ca un factor disolutiv care va naționaliza limbajul filmului, ceea ce s-a și petrecut. Criticul schițează chiar o estetică a filmului sonor în De la mut la vorbitor. Grandoarea și decăderea cinematografului. Dana Duma reface pentru noi acest traseu al devenirii lui Fondane ca cineast, prin trecerea de la scenariu la regie, incluzând acele episoade revelatoare care-l
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
În interbelic a menținut un echilibru literar, Blaga, Pillat, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic și alții nu pot fi trecuți chiar așa ușor cu vederea. Credeți că trebuie revizuită atitudinea față de tradiție? La primele d-tale întrebări, dragă Paul Aretzu, am schițat deja un răspuns. Ne aflăm într-adevăr sub semnul unui filoneism, al unei pasiuni pentru tot ce este nou, ca o consecință a unui dezechilibru spiritual care se oprește la paleative. Căci noul actual, disperat, nu e un remediu al
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
un om "tulburător de periculos" și că merge pe principiul "Mick Philpott vrea, Mick Philpott ia", scrie Daily Mail. Mairead Philpott și Paul Mosley au fost condamnați la 17 ani de închisoare pentru complicitate. Ea a plâns, el nu a schițat nimic- niciun gest, nicio lacrimă. Judecătoarea a subliniat că deși Mick Philpott nu a intenționat să-și omoare copiii, i-ar fi supus unui calvar terifiant. "I-ar fi trezit în miezul nopții, în mijlocul casei în flăcări, și i-ar
Și-a ucis șase copii prin incendiere. Când a auzit sentința, a râs by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56502_a_57827]
-
prezent sînt interzise mii de cărți în lume și în continuare sînt exilați scriitori sau declarați persona non grata (vezi cazul Günter Grass). Ambiția lui Werner Fuld a fost de a descrie o tipologie exactă a cenzurii livrești, ajungînd să schițeze trei categorii de proscriere a tipăriturilor: interdicția pe bază de ultragiu adus bunelor moravuri (Werther-ul lui Goethe, Lolita lui Nabokov, Florile răului de Baudelaire sau American Psycho de Bret Easton), interdicția religioasă (autori intrați sub stigmatul unei contrîngeri religioase, de la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4516_a_5841]
-
opera sa ori locul pe care îl merită, și poate nu-l are încă în lume, dar mai ales la noi. Nu știu însă dacă s-a făcut un profil al personajului și de aceea am să încerc să îl schițez din cele ce se cunosc: întâmplări artistice, biografice și mărturii ale celor care i-au stat în preajmă. Ceea ce am înțeles din acest parcurs, trăit întotdeauna la intensitate maximă, este faptul că, încă din adolescență, probabil și sub influența mentorului
O schiță de portret by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4521_a_5846]
-
au făcut să înțeleg faptul că personajul Iancu își cristalizase propriul său crez, știa că are ceva de împlinit, iar întreaga sa existență și-a trăit-o ca „misionar” al acestuia. Dacă la Zürich și Paris și-a definit proiectul schițat în adolescență, întors în România a pus temelia unui edificiu a cărui construcție o va realiza trei decenii mai târziu la Ein Hod. În 1939, împreună cu Milița Petrașcu a organizat o expoziție care avea să fie ultima sa manifestare artistică
O schiță de portret by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4521_a_5846]
-
emoția vie pe care le-o dă de-a dreptul. Dar de îndată ce contactul direct încetează, doctrina se risipește în franjuri abstracte, căci nimeni nu-i poate reproduce gîndurile, de unde și timbrul sibilinic al afirmațiilor din carte. Să încercăm totuși să schițăm viziunea lui Celibidache. Pentru dirijorul născut la Roman în 1912, muzica nu poate fi înțeleasă și nici nu poate fi interpretată. Cine pretinde că înțelege muzica e un impostor, întrucît orice melodie e un fluid misterios, care nu poate să
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
adică acela aflat sub puterea lunii, avea ascendentul în rac și a fost ucis pe lună plină, cu un hanger cu plăsele de argint, deasupra apei, pe un pod, având în mână un inel cu un smarald pe care erau schițate „cele trei grații” (i.e. planetele favorabile - Soarele, Venus și Jupiter), alături de gradul 7 al zodiei Balanței (p. 18). Blazonul său, scara de deasupra fluviului Arno (p. 16), poartă, de asemenea, signatura lunară. Ficino dezvăluie prietenilor săi că va avea loc
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
demersuri culturale cheamă la reformă și revoluție. Enciclopedia vizează revoluția mecanicistă și reforma iluministă a gândirii filosofice, făcând reducția eschatologicului la terestru și realizând inserția prezentului într-un viitor ideal accesibil oricui, în timp ce Filocalia cheamă la o revoluție transcendentală și schițează un traseu de transfigurare a teluricului, racordând prezentul la o axă de universalitate construită și instalată în trecut. Două constructe culturale, atât de diferite ca etiologie, dar care totuși își propun o destinație asemănătoare; iluminarea omului, desăvârșirea intelectului. Primul dintre
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
legionari de după asasinarea lui I. G. Duca sau la cele ale elitelor antifasciste din lagărul de la Târgu-Jiu. Pornind de la mărturii (para)literare de tot felul, documente de arhivă, publicații de epocă, scrieri uitate sau puțin frecventate ș.a.m.d., autorul schițează - în siajul lucrării lui Michel Foucault despre „nașterea închisorii” - o întreagă istorie culturală a detenției în spațiul românesc, doldora de informație și pigmentată anecdotic. Dar și o imagine a mecanismelor societății, a modernizării sale politico-instituționale, a evoluției sistemelor legislative și
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
principială a curentelor de stînga. Volumul e un țipăt strident, cu apăsată tentă polemică, Johnson fiind mai mult gazetar decît istoric, postură care de altminteri îl prinde de minune, grație vervei cu care intră în pielea unui comentator iritat. Ca să schițeze tabloul pericolelor ce pîndesc Occidentul, Johnson introduce două postulate. Primul postulat e un criteriu de recunoaștere a civilizației: avem civilizație acolo unde căutarea adevărului se face în condiții de libertate. Al doilea postulat introduce o regulă de supraviețuire: ca o
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
infernal prin încălcarea regulilor, societatea în întregul ei e anomică. Semenul de pe stradă nu mai e nici civis (cetățean) și nici socius (tovarăș), ci hostis (inamic). Ca portretul să fie complet, imaginea de sine a românilor e de lazaret: „Portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită să fie detaliat: 1.dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2. tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3. tendința de a se crede mai deștept
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
dreptate - volumul, în ansamblul său, drept un „«jurnal de idei» conectat la realitatea imediată”: „A consemnat (Gh. Crăciun, n.m.) intenția sa de a scrie «o carte de idei» într-o agendă cu coperte bordo unde, începând din 16 iulie, a schițat minuțios proiectul volumului despre «viciile lumii postmoderne». «Caietul bordo» l-a însoțit în timpul spitalizării din ianuarie 2007 (de altfel, ultima însemnare datează din 15 ianuarie 2007).” Un „«jurnal de idei» conectat la realitatea imediată, trăgându-și, de altfel, substanța din
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
interpretări și exegeze, intruziuni în firea omului și a operei, închegând astfel o imagine ce poate fi contrazisă de o alta, pe seama consultării aceluiași material documentar. Revenind la Creangă, pe seama căruia se poate experimenta cu succes teoria pe care o schițam despre ontologia imaginii, vom spune că, fascinat la Iași de lumea teatrului, din cauza frecventării căruia a și fost eliminat din rândul clerului ortodox, humuleșteanul a fost interesat să-și promoveze o anumită imagine despre sine și s-a slujit în
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
secolul al XIX-lea, cănd ocultiști de vază ai momentului, precum Fabre d’Olivet sau Saint-Yves d’Alveydre, vor resuscita în Occident venerarea pioasa a magului get. Renumele lui Zamolxis era deci la apogeu în 1509, anul în care Agrippa schițează cuprinsul tratatului sau în trei cărți Despre filosofia oculta, consacrându-i pe Zamolxis și pe Zoroastru că cei dintâi autorii ai filosofiei oculte. Este anul în care Rafael Sanzio pregătește la Romă schițele monumentalei sale fresce cunoscută azi sub numele
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
de lemn îngustă și lungă, tip fișier, păstra plicurile sosite recent. Cele vechi umpleau sacii depozitați în podul casei, unde accesul îi revenea în exclusivitate. Într-o ramă simplă, sprijinindu-se de perete, la capătul mesei te întâmpina portretul amfitrioanei, schițat în cărbune de pictorul Sabin Popp și datat 1925. Deși comunicativă, gazda vorbea cu prudență, examinându-și discret, printre fraze, interlocutorul. Când îmi află dorința de a reconstitui climatul cultural al locului și că în acest demers pun mare preț
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
texte confesive pe care le-am citit vreodată. Tocmai pentru că sunt atât de copleșitoare și interzic comentariul, am să pun în lumină un alt aspect: și anume, poziția oficiantului literar responsabil. Într-o veritabilă profesiune de credință. Dan C. Mihăilescu schițează un portret indirect al criticului de azi și sugerează ce ar trebui el să facă într-o lume dominată de „blogărime”: „...mulți-puținii ruginiți de vârsta mea nu au atenția ultrarapid distribuită a suricatelor, așa că au nevoie de - iartă-mi expresia
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
Avenida Reina Victoria, nr. 13, Madrid, España]. Note Originalul acestei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1 S-au publicat două cărți - Pamfil Șeicaru - Scrisori din emigrație. [Ediție îngrijită de Rodica Șerbănescu și Nicolae Copoiu. Schiță de portret de Vasile C. Dumitrescu]. București, Editura Europress, 1992, 128 pagini și Pamfil Șeicaru - Epistolar. Scrisori din exil 1968-1978. In anexă: documente din arhiva S.R.I. Ediție alcătuită de Mircea Coloșenco. Text stabilit de Sergiu Coloșenco. București, Editura Elion, 2001
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
pronunțasem și eu toate astea cumva precaut, cu distincție și eleganță, de parcă m-aș fi recuzat cu un suspin irezistibil de la o masă obișnuită, cu colegii. Ofițerul întinse un braț către mine, la fel de distant, sugerînd să rămîn pe loc, apoi schiță un semn înspre mașină. Se deschise o portieră. Cel dinăuntru n-apucă să pună piciorul jos. Dinspre pădure detună prima împușcătură. Următoarele două șlefuiră în scîntei șoseaua. Ofițerul ridică mîinile și-mi indică din cap pădurea, strigîndu-mi pe un ton
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]