88,416 matches
-
confesiunile de un haz nebun, cu pretenții de filozofie a meseriei, ale unei stripteuse de mâna a treia, fostă muncitoare la Textile (în Textile și conserve) și cu totul altceva furia unei soții de fotbalist care tot aduce acasă tricouri schimbate la finalul meciurilor (în Tricouri). Cu atât mai gratuite și lipsite de efect sunt cele câteva proze cu trimiteri la scriitori (Ahura Christi, Nicolae Prepelicaru, Adriana Vitell ș.a.) sau cele în care manuscrisul și profesia de scriitor apar ca pretext
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
de TVR-iști înainte de ’89... Cu ce eforturi numai ei știau. Mai era o “sârbă”, un “călușari”, o “țâpuritură”, un grup folcloric din Bihor, Maramureș, Teleorman sau din Moldova... Vrând-nevrând te bucurai sincer, sperând că, poate, noul an avea să schimbe ceva-ceva. Deșertăciune multă vreme - știm bine. Ora 12 din noapte era o dezlănțuire terifiantă de culori și lumină... Venea apoi rândul artiștilor și actorilor. Ay, mamă, ce paradoaxe (vorba lui Haralampy), apropo de sistemul politic de-atunci și de umor
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
firul trecutului propriu, până la cele mai vechi amintiri. Evocă evenimente, experiențe pe care le-au trăit în planuri separate, în lumi paralele, neconvergente, s-ar fi zis, căci astfel îi apar cititorului până către sfârșitul romanului, când perspectiva oarecum se schimbă. Începe să se vadă că există legături între lumile celor doi, între evenimentele pe care ei mental le reconstituie, între experiențele lor omenești, legături purtătoare de sens. Dar să vedem mai de aproape ce e cu aceste personaje din ale
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
înapoierii, al lipsei de civilizație (în variantă comunistă) și al trecutului rușinos. În plus, activitatea de cercetare științifică s-a desființat, transformată într-o eternă “muncă pe teren”, parcă scoasă din “îndemnurile” cacofonice la policalificare lansate de Nicolae Ceaușescu: “Să schimbăm mentalitatea boierească care se mai manifestă. Cercetătorul nu este un observator, nu dă doar sfaturi muncitorului. El însuși trebuie să îngrijească culturile, să pună mîna și pe sapă, și pe ce este necesar, să lucreze personal.” (Cuvîntare la Consfătuirea de
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
evoluție tot mai sumbră. Circumstanța că, azi, N. Manolescu se vrea întrucîtva mai detașat de „polul” reprezentat de Europa liberă, apăsînd pe pedala „mediatorului”, ce are în vedere recuperări, concilieri, echilibrări, spre a atenua unele dramatice rupturi și surpări, nu schimbă esența situației. Autorul Istoriei critice a literaturii române rămîne pe același continent al „liberalismului metodei eseistice” ca și al opțiunii prodemocratice, chiar dacă celei din urmă îi șterge accentele acute, avînd drept țel consolidarea unei poziții „de centru”. Să fie vorba
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
Tompa a lucrat la multe dintre montările sale. Văd familiile Smith și Martin îmbrăcate ca niște imense păpuși de porțelan, cu gesturi ticăite ca ale mașinăriilor cu arc, ce trebuie învîrtite din cînd în cînd, cu nonșalanța cu care îsi schimbă și își amestecă partea de sus cu partea de jos a costumelor, complicînd, într-un fel, chiar și precizarea sexelor, dincolo de numele ce le-ar diferenția... Doamna Smith purtînd imenșii pantaloni ai Domnului Smith, iar acesta, crinolina soției. Și n-
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
cînd nu îmi mai folosesc, stau blînzi, cu botul pe labe. Burlacii sînt periculoși, iar introvertiții cei mai periculoși. Ghinionul este că mulți dintre șefi sînt introvertiți, ceea ce complică neplăcut situația. Poate că România să mai evolueze, să se mai schimbe introvertiții aștia, care au probleme existențiale. Viața în secolul 21 nu-și poate permite probleme existențiale, ăștia nu sînt în pas cu vremea” (p. 154). Experiența de viață (sexuală) și formidabilul spirit analitic o fac să împartă bărbații în trei
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
este o mică delicatesă. Lucia Anabela Hosta (folosesc numele fictiv din roman deși sunt convins că în spatele său se ascunde o persoană reală) este o femeie a dracului de deșteaptă, iar confesiunea sa din romanul După-amiază cu o nimfomană poate schimba spectaculos destinul de prozator al lui Eugen Șerbănescu. Eugen Șerbănescu, După-amiază cu o nimfomană, Editura Mașina de scris, București, 2003, 190 pag.
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
trecuse inexplicabil pe deasupra oricărei convenții cronologice. În acest context, inevitabil marcat de tristețe și de melancolii, o rememorare a privirii din momentul aniversar poate reîmprospăta, fie și sumar, un itinerariu uman și cultural de multe ori ieșit din comun. De schimbat, schimbăm doar timpul relatării. Așadar: De-a lungul acestor ani, care echivalează cu traversarea unei istorii ce a modificat de cîteva ori fața lumii, experiențele culturale și umane ale Ameliei Pavel s-au structurat în așa fel încît discursul lor
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
inexplicabil pe deasupra oricărei convenții cronologice. În acest context, inevitabil marcat de tristețe și de melancolii, o rememorare a privirii din momentul aniversar poate reîmprospăta, fie și sumar, un itinerariu uman și cultural de multe ori ieșit din comun. De schimbat, schimbăm doar timpul relatării. Așadar: De-a lungul acestor ani, care echivalează cu traversarea unei istorii ce a modificat de cîteva ori fața lumii, experiențele culturale și umane ale Ameliei Pavel s-au structurat în așa fel încît discursul lor literar
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
de cîteva ori fața lumii, experiențele culturale și umane ale Ameliei Pavel s-au structurat în așa fel încît discursul lor literar dobîndește o ordine aproape geometrică. Observînd un fenomen artistic de o extremă versatilitate, a cărui funcție s-a schimbat radical în raport cu evoluțiile istorice și cu interesele ideologice, mișcîndu-se cu egală dezinvoltură pe axa Răsărit-Apus și Nord-Sud, Amelia Pavel a reușit, în pofida circumstanțelor ostile și a presiunilor de tot felul, să-și păstreze întreagă o anumită curiozitate ingenuă și o
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
să le conștientizeze ca să-și poată îndeplini în liniște dorințele imediate. Dacă suntem un popor, căruia i-a fost dată o dată din plin tema distrugerii, nu ne rămâne altceva de făcut decât să intrăm pe un alt registru, de unde să schimbăm procedeul componistic. Ni se oferă formele tripartite, bitematice ale Europei Centrale și de Vest, care înglobează experiența contrapunctului riguros. Dar noi, în provincialismul nostru, nu putem trece de tema cu variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
din principalele zone folclorice ale țării. Grupuri sau grupulețe, moldoveni, bănățeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumusețea și prospețimea, sinceritatea și autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă și vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să mai schimbe din când în când câte-o frază-două din limbaj, deoarece cam aduce a epoca lemnului...), a condus cu mână de profesionist un spectacol de ținută și de atmosferă specific-națională. Interpreți valoroși - aproape indiferent de vârstă - au evoluat într-o superbă
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
din răstimpul primului război mondial). Pe cînd asupra contemporanilor adolescenței autorului se îndreaptă necontenit blamul: „Cei de la ’40 n-au avut cu privire la angajare un punct de vedere unitar”. Ceea ce omite Lucian Valea este menționarea diferenței de nivel epocal, a axiologiei schimbate în angrenarea sa de ansamblu, astfel încît factorul național nu mai apare exterior celui estetic, ci înglobat acestuia ca valoare specifică. Angajamentul în sine nu e relevant, atîta vreme cît se exercită pe un palier creator minor, ceea ce face ca
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
viața a trecut.” Dar oare istoria se repetă? Prin 1992, un prilej i se oferă lui Vadim să respingă cu indignare acuzațiile ce i se aduc: „el e de centru-stânga, citește din Dante și Michelangelo pe care nu-i va schimba cu cărticica șefului de cuib, nu-i antisemit (mai mari antisemiți, constată el, sunt în America, unde Bush...)”. Dar neobositul telesenator? „Că Păunescu îmi scrie «Dragă Doamnă Monica» nu e decât un accident pe parcurs. E drept, dezagreabil. Îl preferam
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
din cele cu zahăr și ulei pe cartelă. Vremuri frumoase, pentru unii dintre noi. Toți stăteam la aceleași cozi, mai aud zicînd pe cîte cineva care are nostalgia Epocii. Nu stăteam toți, dar e pierdere de vreme să încerci să schimbi asemenea convingeri. Cînd se apropie Ziua lui Ceaușescu, unii dintre cei care îl regretă îl invocă tînguios-amenințător, ca pe un sfînt dintr-un calendar cu o singură sărbătoare pe an, la 26 ianuarie. Duminica trecută mă duc să iau pîine
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
ar vota, zic că tot cu PSD ! Este de neînțeles cum de se pot lăsa atît de mulți amăgiți de transformarea adevărului în minciună chiar sub privirile lor. În mod normal, oricine ar trebui să știe că are puterea să schimbe ceva, să contribuie la îmbunătățirea situației, prin modificarea opțiunii de vot. Dar cum noi trăim într-o Românie atipică, ce este normal unora li se pare anormal...” * Pornind tot de la sondaje de opinie Adevărul din aceeași zi calculează că “Guvernul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
90 te luau de rever editori de care nu auziseși să-ți ceară o carte. Iarăși mai trec niște anișori. Editurile îți cer cărți, dar să fie romane, nu povestiri, nu poezie! Dacă îți permiți să întrebi cum plătesc, editorul schimbă subiectul, scurtează taclaua cu tine și îți promite că te mai caută. Deunăzi, îi telefonez la Bacău lui Sergiu Adam, să-l întreb cum se mai simte după infarct. Sergiu e un om de o seninătate uneori enervantă. Infarctul? “Un
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu pe scări, cu copilul în brațe, începe teroarea micului dejun, amenințările, pedepsele, laptele băut cu lingura, presiunea orei de mers la grădiniță, dezbrăcatul, îmbrăcatul, ștersul lacrimilor
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
nu spune. Am s-o fac eu în locul tău. Ai fost un băiețel și ai să rămâi un băiețel toată viața. Uită-te la tine, zise Feitelzohn. - Cum de-ai trecut dintr-o dată la baston? am întrebat eu pentru a schimba subiectul. - L-am furat. Mi l-a lăsat unul dintre americanii mei. De la o vreme, picioarele îmi dau de furcă. Merg pe un drum drept și, brusc, încep să alerge, ca și cum aș patina pe gheață sau aș coborî un deal
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
consideră, cam simplist, că întreaga populație dintr-o societate ar putea fi reprezentată printr-un cerc. Schwendter spune că, în timp ce mai demult existau grupuri mari de oameni împărțiți în funcție de orientarea lor (mișcarea muncitorească etc.), în ultima vreme lucrurile s-au schimbat, societatea nu mai e atît de segregată. Cei mai mulți dintre noi facem parte din același grup - sau cerc - de oameni, pe care Schwendter îl numește „majoritatea compactă”. Iar apoi avem „restul”, „marginea” cum se mai spune. Dar o astfel de descriere
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
mult sau mai puțin intime, legate de terțe persoane, iar dezvăluirea acestor conversații poate pune în situații foarte inconfortabile persoanele în cauză. O notație de tipul: „aflu de la X că Y a făcut o mare porcărie” are toate șansele să schimbe raporturile dintre X și Y, care ar fi putut să devină între timp dintre cele mai cordiale. Categoric, autorul unui jurnal are tot dreptul să facă public ceea ce gîndește el despre persoanele cu care intră în contact, dar mă întreb
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
fost să fie, bonom într-o autodenigrae integrată universului său moral-plastic, voit derizoriu. Prin pedalarea pe aparențele minimalizatoare, ține a se recomanda ca o antivedetă: „Această primăvară mă găsește/ împovărat de glorie și preocupat de gîndul/ că trebuie să-mi schimb roata de la bicicletă/ mă simt atît de bine sînt înconjurat/ de stima factorului poștal și de dragostea unei cititoare/ pe care am întîlnit-o la magazinul sătesc// insectele au ieșit din bezna lor milenară/ prunii sînt gata să înflorească/ în septembrie
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
Calea Victoriei, de pildă, nu îmbolnăvesc pe nimeni, sînt asumate ca un dat inevitabil (o bluză de vară, destul de urîtă, dar de firmă, 15 milioane de lei), chiar dacă produsul cumpărat azi nu mai poate fi purtat la anul, cînd moda se schimbă, în schimb cartea care, oricum, poate fi “purtată” și peste 100 de ani, nu merită 150 de mii. Și n-am să înțeleg de ce vinovată este cartea “scumpă” și nu salariile din cale-afară de “ieftine”. Cum-necum, după buzunar, poftă și
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
această ediție. NCM care altfel are groază de aglomerație și se ține deoparte de obligații mondene, scăpînd de inșii plictisitori cu o vorbă de duh și topindu-se în aglomerație. Data trecută cînd cu Tîrgul Bookarest, n-am apucat să schimbăm impresii. Mai exact n-am apucat să-l întreb cum i se mai pare România. Acum, nu știu ce-mi vine și-l întreb. Mai întîi schimbă vorba și se întoarce la cărți. A cumpărat cutare volum memorialistic - ce lectură
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]