4,338 matches
-
cu intensitatea omului îndrăgostit de frumos, cu lumina care transpare din universul unei inimi care știe nu numai să primească, dar mai ales care știe să dăruiască prin toate fibrele ființei sale metafore de o frumusețe rară, atipică. Eram o scoarță de trunchi, aerul tău de lemn mă respira la prima oră. Poeta se desprinde, parcă, din lumea aceasta mercantilă, dură, lipsită de emotivitate spre a se avânta cu toate aripile dorului în zborul iubirii fără limită temporală sau spațială. Zborul
POVESTE DE TOAMNĂ, DE SUFLET ȘI DE DOR de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375624_a_376953]
-
care... de Liliana Ghiță Boian azi vreau să fiu doar femeia care trece grăbită pe strada udă sub umbrela aducerilor aminte ferindu-se de picăturile de ploaie ale dezamăgirilor cotidiene vreau astăzi să fiu femeia care atinge subtil și delicat scoarța unui anotimp uitat în calendarul tristeții femeia care urcă și coboară treptele scării imposibilelor iubiri pe care numai ea le poate înțelege pe care doar ea se cațără temerară știind că dincolo de nimic este nimeni totuși ea urcă cu rucsacul
VREAU ASTĂZI SĂ FIU FEMEIA CARE... de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375632_a_376961]
-
al condeielor, colegilor care-și publică rândurile în generosul spațiu oferit de Revistă și, nu în ultimul rând, cititorilor care-mi sunt prieteni nevăzuți și un real imbold pentru noi născociri de suflet... <<Se prelinse ca o pisică prin bortă, scoarța copacului închizându-se în urmă-i, alungând și ultimul fir din lumina fierbinte a zilei... Se bucură de-așa întâmplare pentru nevolnicii săi ochi. Făcuți asemenea celor de om, n-aveau rost adevărat decât dincoace, doar aci atingând cu puterea
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Îi plăcuse, luându-l să fie al său! Scor-bu-ră! Scor-bu-ră! zgudui cele două lumi vorba repetată. Și când rostise fără să știe ce-nseamnă cuvântul, amintirea vălătucilor de aer dintre el și om îl împresurase cu miresme de apă-fier-tare, de scoarță putredă de copac, de pământ aspru, fărâmicios, umed... Și atât îi plăcuse, încât l-adusese acasă ca pe-o adevărată și minunată pradă! Fiindcă dintre toți paznicii avuți de Copacul Lumii el se dovedise a fi cel mai vrednic, nu
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
apele Nistrului, apele Bugului și ale Niprului se vărsau în Dunăre. Iar Dunărea șerpuia departe, spre răsărit, iar insulașerpilor era de fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
apele Nistrului, apele Bugului și ale Niprului se vărsau în Dunăre. Iar Dunărea șerpuia departe, spre răsărit, iar insulașerpilor era de fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba ceva, vreme de mai mult de o jumătate de veac, aceasta nu e muzica folclorică oltenească. S-a tot resemănat pe scoarța gazonată de paradă a Olteniei, dar nu s-a putut smulge sau veșteji floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu floare după floare de catifea urcând spre
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
este folosit, în locul noțiunii de infinit, care nu are nici un sens pentru pici), în maximum patru luni, planeta va fi acoperită de pungi, soarele va dispărea, se vor topi ghețarii, valuri de un kilometru înălțime vor mătura totul în cale, scoarța terestră se crapă, erup toți vulcanii, iar mai spre seară vine și un asteroid uriaș care pune cireașa pe tort. La sfârșitul prezentării, pe muzică de Chopin imaginea unui pământ pustiu peste care se rostogolesc pungi de plastic de diferite
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
din Nicosia, care a găzduit pentru al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
comă de pe urma ghioagelor armatei de represiune din Valea Jiului, primul lucru pe care l-a zărit cu ochii însângerați a fost crucea de pe turla bisericii „Sfânta Ana” de la Colțea. Atunci a fost săgetat actorul de gândul ce încolțea în taină sub scoarța sufletului său, așteptând clipa de a izbucni la lumina soarelui! Scăpat cu viață din bestialitatea ortacilor mânați de ură, din neștiința și abatere voită și manipulativă de la adevăr avea să ia o hotărâre care a mirat o lume. A părăsit
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
Emanuil Gojdu). ...Și în prezent avem „nebuni frumoși” - încearcă să ne convingă autoarea, în articolul „Nevoia de...« Flăcări în tandem»”, vorbind despre copii și poeți, „pentru că ei au cele mai curate suflete și pentru că... «Sunt trup/ De jur împrejurul gurii,/ Ca o scoarță terestră,/ Crăpată de sete.// Sunt trup/ De jur împrejurul indexului,/ Ce deșiră începutul,/ Lăsând să răsară stelele.// Sunt trup/ De jur împrejurul genunchiului,/ Ce stă să mai aștepte,/ Întruparea unei iertări.// Sunt trup/ De jur împrejurul urletului/ Legat de stâlpul inimii,/ Care-l înalță până la cer
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
din Nicosia, care a găzduit pentru al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
din Nicosia, care a găzduit pentru al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești.Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos.Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești.Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos.Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
sistem interior al individului, la care poate participa, în totalitate, conștiența sa. Să nu te aștepți de la aceștia la dramul de omenie, teama aceea că vor fi prinși îi metamorfozează din neștiutori în doritori, maladie ce se întinde pe toată scoarța lor cerebrală. În lobul occipital al căutătorului de știință, cercetarea ondulează puternic fiecare pliu al materiei cenușii cu fiecare informație primită într-o justificare elevată a gândirii, și se adaugă sineului ca o montură, contribuind la dorința de a ști
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
cu brațele ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete, răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete, răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
iar, cu brațele ei goale,ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete,răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartăîmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță,lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși,să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși.Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timppân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimpal schimbului de răsărituri și apusuri stelare,să pot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
brațele ei goale,ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete,răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartăîmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță,lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși,să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși.Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timppân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimpal schimbului de răsărituri și apusuri stelare,să pot prelua atribuțiile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
roz aprins. Și-i zâmbea toată din mijlocul potecii. Creatura era de statura unui copil de zece ani. Îl nedumerea la ea nespus contrastul dintre mâinile micuțe, cu piele de un alb mătăsos și fața de un galben-verzui, zbârcită ca scoarța unui copac bătrân. Mintea lui nu-i găsi rost țeposului stog ce-i trona deasupra frunții, culorile schimbătoare pulsând în neorânduială și făcându-l iar să-și piardă răsuflarea. Închide ochii! Închide-i, altfel cazi pradă leșinului... Așa mi s-
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
păpușari codoși și demenți, care după ce te cumpără și te vând cu bani grei, te fac troacă de porci. Și ți-o trag amândoi până ce îți scot toți neuronii din cap. Și când nu mai există substanță cerebrală, apare în scoarța ta cenușie o gaură neagră în cap. Și uite așa îți moare neuronul și rămâi numai cu găuri negre în cap și leșinata toată viața... Și apoi îți plângi singură de milă că nu ști cui să te împarți, că
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
sau “pachețelul” acela de suflet lipsa, vine înaintea lui chirurgul cu bisturiul cu laser și ne taie neuronul. Și apoi când te-ntorci la el să-ți mai coase odată celulă, că te dor toate astrocitele care leagă neuronii în scoarța cerebrală, te trimite la psihologul de serviciu, zău așa! Zise nedumerita tânăra blondă. - Lăsați chirurgul și psihologul de serviciu în pace, ca ăștia nu știu decât să taie în carne vie și să facă frecții la piciorul de lemn. Vă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]