860 matches
-
garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), șoim de iarnă ("Falco columbarius
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
șree". Când cântă, pasărea înfoiază penele din jurui gâtului și coboară ciocul în jos; în același timp strânge penele crestei, care apar ca un al doilea cioc îndreptat în sus. Împerecherea are loc pe sol, fără manifestări nupțiale. Cuibărește în scorburi de arbori sau găuri de stâncă, în ziduri dărăpănate, în cavități din sol, în grămezi de pietre, stive de lemne, uneori și în cutii construite special pentru păsări (cuiburi artificiale). Cuibul este simplu, fără așternut special, este slab conturat și
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
artificiale). Cuibul este simplu, fără așternut special, este slab conturat și căptușit sărăcăcios cu plante, pene, lână, cârpe etc. Are miros neplăcut datorită excrementelor semilichide ce se adună aici în perioada creșterii puilor. Femela depune pe fundul de rumeguș al scorburii 5-8 ouă, începând de la sfârșitul lui aprilie până la începutul lui mai. Ouăle sunt eliptice, netede, mate, uneori punctate cu pori evidenți, colorate cenușii, gălbui, oliv sau verzui spre cafeniu. Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
septembrie și chiar în octombrie. Migrarea are loc în grupuri mici, zburând la înălțime joasă, cu fâlfâirea caracteristică a aripilor, ca la fluture. Când primăvara revin la vechile locuri în care au cuibărit cu un an înainte, pupezele caută aceeași scorbură sau aceeași crăpătură în mal ori în grădinile gospodăriilor. Pupăza figurează pe lista IUCN ca specie cu risc scăzut. Această specie este larg răspândită și comună la nivel local în multe arii, dar a suferit pierderi evidente, mai ales la
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
un trunchi vertical. Zborul păsării este în linie dreaptă cu bătăi repezi din aripi, dar din cauza aripilor scurte, pasărea nu face parte din categoria zburătoarelor bune. Are un cuib sferic-oval depus de regulă pe sol, între rădăcinile copacilor sau în scorburi cu o gaură de acces, marcată de licheni și mușchi. Ponta este depusă prin lunile aprilie - mai fiind alcătuită din 5 - 6 ouă de culoare albă punctate cu pete ruginii. Femela clocește de două ori pe sezon. Este o pasăre
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
adesea retractile pe jumătate, sunt scurte, ascuțite și curbate. Jderii sunt animale grațioase, solitare, care sunt active atât ziua, cât și noaptea, inclusiv și în timpul iernii. Cu toate acestea, când vremea este nefavorabilă, jderii pot sta retrași în ascunzișurile din scorburi și sub trunchiuri 1-2 zile; uneori, ei migrează la altitudini mai coborâte din regiunile muntoase. Sunt mamifere arboricole, cea mai mare parte a timpului o petrec în arbori, dar coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
Vest, Asia Centrală ajungând spre est până în provincia chineză Xinjiang. În România dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
consemnată în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Țările Române, între anii 1653-1658. El susține că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce care l-ar fi îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac. Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Crețanul, cercetând mănăstirea la 29 iulie 1745 scria: „Un cioban cu numele
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
de la un rozător arboricol, dar fără succes. În cele din urmă, găsește o cornută uriașă, pe care o ia prin surprindere și îi stoarce o țâță în tărtăcuța pregătită cu grijă. Apoi bebelușul îi scapă și se vâră prin diverse scorburi, până când Jack reușește, în sfârșit, să-l prindă. Începe ploaia și un vânător de recompense robotic le iese în cale. Jack îl învinge sub privirile speriate ale micuțului. Bebelușul răcește și Jack îl adăpostește într-o peșteră și îi face
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]
-
Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
cca 89 de specii de pasari. Printre acestea predomina speciile arboricole-arbusticole, care își construiesc cuiburile în coronamentul arborilor (Fringilla coelebs, Oriolus oriolus, Carduelis chloris, Columba palumbus, Streptopelia țurțur, Streptopelia decaocto, Turdus merla și Turdus philomelos, Silvia atricapila etc.) sau în scorburi (Parus ater, Parus major, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, endrocopos syriacus, Muscicapa striata, Sitta europea etc.). Unele specii în condiții naturale trăiesc în stâncării (Phoenichurus ochruros Apus apus), iar în oraș ocupă nișele din clădiri. Un număr redus de specii (Phylloscopus
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
a năvălit cu o ceată de oșteni, l-a prins pe domnitor și i-a tăiat capul. Tradiția spune că după ce a fost ucis domnitorul, Ștefan cel Mare a fugit de oamenii lui Petru Aron și s-a ascuns în scorbura unui stejar din pădurea învecinată. Nu a fost găsit de oștenii uzurpatorului care-l urmăreau. Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Est. Păsările au picioare sindactile, ciocul puternic, drept alungit. Aripile sunt scurte și rotunjite coada și picioarele sunt de asemenea scurte. Capul este voluminos în comporație cu mărimea corpului. Penajul are un colorit frumos, verde, albastru sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau pe malurile apelor und sapă galerii pentru cuib. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat pe vânarea peștilor, pe care-i pândesc
Alcedinidae () [Corola-website/Science/317731_a_319060]
-
7 năpârliri. Durata de viață a opilionilor, de regulă, este de 2 ani. Opilionii populează toate continentele, cu excepția Antarcticii și a zonelor polare. Însă concentrația lor este mai mare la tropice. Opilionii preferă locuri ascunse, greu accesibile: frunziș, locuri pietrose, scorburi sau fisuri în scoarța copacilor. Sunt de asemenea specii iubitoare de umiditate. Pe teritoriul României cea mai răspândită specie este "Phalangium opilio".
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
19 - 32 cm. Ochii sunt amplasați lateral, ciocul este scurt, puternic, înconjurat de vibrize. Picioarele în comparație cu talia sunt scurte. Penajul este pestriț cu dungi de culoare mai deschisă. Păsările din această categorie sunt active noaptea sau seara, ele trăiesc în scorburi, sau ascunse în arbori. Duc o viață solitară, seara sau noaptea pornesc la vânătoare de insecte, păianjeni sau nevertebrate mici. Cuibăresc în scorburi, sau goluri săpate în maluri înalte. În cuibul căptușit cu frunze femela depune 3 - 5 ouă de
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
dungi de culoare mai deschisă. Păsările din această categorie sunt active noaptea sau seara, ele trăiesc în scorburi, sau ascunse în arbori. Duc o viață solitară, seara sau noaptea pornesc la vânătoare de insecte, păianjeni sau nevertebrate mici. Cuibăresc în scorburi, sau goluri săpate în maluri înalte. În cuibul căptușit cu frunze femela depune 3 - 5 ouă de culoare albă. Puii eclozionați sunt acoperiți de puf, nu se cunosc prea multe date despre reproducerea lor.
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
flacără și după aceea s-o pierzi, pentru că nu ai ce aprinde cu ea. Construiește o semi-piramidă din vreascuri. Lasă goluri pentru tiraj. Pune flacăra, torța sau lumânarea la partea de jos a grămezii, dinspre vânt, acolo unde este golul, scorbura din piramidă. Totodată, apără flacăra de vânt. În principiu, flacăra prinde și se întinde de la un vreasc la altul. Când folosești o amorsa de foc, boțul de jeratec se introduce în gaura de la baza grămezii de vreascuri, în mijlocul unor materiale
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
din partea nordică, precum și ramurile din celelalte brațe). După trei ani în care teiul a fost dat uitării, în anul 1953, serviciile de spații verzi ale Primăriei Iașiului au segmentat ramurile de schelet, cu brațe lungi de 3-4 metri, au curățat scorbura care se formase de la bifurcarea trunchiului și l-au dezinfectat cu soluție de piatră vânătă și de formalină. S-a turnat apoi o plombă din nisip cu var și foarte puțin ciment, legând trunchiul cu cercuri metalice și sprijinind toate
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gardă de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peșteră Scărișoara pe Valea Ordâncușa Corobana în limbajul local înseamnă scorbura, vizuina, adăpost natural. Asta și este, o scobitura în peretele de calcar al Cheilor Ordâncușei, de dimensiuni impresionante, lata de 38 m și adâncă de 30 m cu înălțime maximă de 14 m. În speologie acest tip de peșteră este
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
2006 în zona Fongoli, din Senegal a fost organizat un studiu, finanțat de Național Geographic Society. Cercetarea cuprinde 22 de cazuri de cimpanzei care au confecționat sulițe și le-au folosit că arme pentru a ucide mici animale surprinse în scorburile sau sub trunchiurile copacilor prăbușiți.
Suliță () [Corola-website/Science/320904_a_322233]
-
a fost secvențiat genomul. Șopârlele anolis sunt cel mai bun exemplu de radiație adaptativă și evoluție convergentă. Populațiile de șopârle de pe insulele izolate tind să ocupe medii noi de viață de obicei în vegetațiile forestiere (precum coroanele copacilor, trunchi sau scorburi). Aceste divergențe de habitat sunt provocate de schimbări morfologice. În plus, aceste obiceiuri se repetă pe numeroase insule, împreună cu animale din habitate similare care converg la forme morfologice diverse. Aceasta demonstrează că radiația adaptativă poate fi prevăzută bazându-ne după
Anolisul verde () [Corola-website/Science/321967_a_323296]
-
ul este cel mai important utilaj apicol ce are rol de adăpost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hrană, recoltă și container pentru transportul albinelor. În mediul natural albinele își clădesc cuiburile în scorburile din copaci, în crăpăturile din stânci, în peșteri sau în alte locuri ferite de vânt, ploaie sau arșița soarelui. În aceste locuri omul a descoperit bogăția strânsă de albine și a recoltat mierea distrugând familia. Odată cu noua îndeletnicire omul s-
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), vânturelul roșu
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]