1,135 matches
-
Teatrul Național din București (TNB) (astăzi numit Teatrul Național “Ion Luca Caragiale”) - un reper național, cultural și architectural, a fost proiectat și realizat între anii 1963-1977 de un colectiv de la I.P. Proiect București, condus de prof. arh. Horia Maicu (conform scriptelor oficiale ale vremii, perpetuate până în prezent), prof. arh. Romeo Belea (șef de proiect complex) și prof. arh. Nicolae Cucu, având drept consultanți pe mării maeștri ai teatrului românesc Sica Alexandrescu, Liviu Ciulei și Horea Popescu. Structura de rezistență a fost
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
și 60 de piese. Cel mai apropiat strămoș de actualul joc de table a fost găsit în orașul iranian Jiroft unde s-a descoperit o masă de joc cu trei rânduri a câte 12 puncte, identică cu jocul roman „duodecim scripta”. În Roma antică se juca un joc intitulat "Ludus duodecim scriptorum" („Jocul celor 12 linii” sau „Jocul celor 12 semne”) care avea loc tot pe o tablă cu trei rânduri a câte 12 puncte, iar piesele erau mutate pe toate
Table () [Corola-website/Science/316852_a_318181]
-
pe acest teritoriu ar fi locuit sași pentru că pe locul unde se află astăzi edificiul școlii ar fi fost un cimitir, după cum rezultă din aflarea osemintelor omenești, iar numirea cea mai veche a fost Blasendorf (denumirea săsească). După datele și scriptele găsite la Parohia Blăjenii de Jos, clădirea fostei biserici cu hramul "Sfinții Arhangheli" a fost sfințită de Dionisie Novacovici, episcopul Budei, în anul 1768 după data menționată pe un Sfânt Artimis. Românii de pe aceste meleaguri au fost în general iobagi
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
mare. O mare parte dintre locuitori provin din afara Germaniei, o foarte mare parte a acestora aparținând coloniei americane care este una din cele mai mari colonii din exteriorul Statelor Unite ale Americii. Cetățenii acestei colonii din cartierul Rohrbach nu sunt însă trecuți în scriptele de evidență a populației, ei au un statut special. La sfârșitul lui Septembrie 2012 Heidelbergul număra, fără soldații și angajații forțelor militare americane și fără famiilile acestora în conformitate cu statistica oficiala, 150.241 persoane. Următorul tabel arată pupulația din Heidelberg în
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
publicist-comentator la cotidianul „Realitatea Românească” (secția Cultură); redactor la ziarul „Azi” (suplimentul cultural „Fețele culturii”); redactor-șef adj. la săptămânalul „Ecran Magazin”; redactor de rubrică la revista lunară a Ministerului Culturii și Cultelor, „Universul cărții”; redactor de carte la Editura Scripta și redactor de carte la Editura Nemira. Debutul literar are loc în anul 1978, cu un grupaj de versuri publicate în revista „Luceafărul”, iar cel editorial în anul 1988, prin concurs, concomitent în vol. „Prier” (Editura Cartea Românească, București, redactor
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
acestui film, actorului Sebastian Papaiani i s-a lipit eticheta de Păcală și nu i s-au oferit decât roluri în filme de comedie. Pentru iacest rol, actorul a primit suma de 26.000 de lei ca onorariu, deși în scripte fugura că a primit 40.000 de lei. Regizorul a considerat că „«Păcală» este fără îndoială un film emblematic ca gândire socio-culturală și artistică. Este un film considerat clasic, care reunește chintesența inteligenței și umorului românesc”, acest film reprezentând în
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
din România, fondat în 1999. Apare în Cluj-Napoca și este un ziar de orientare centru-dreapta, care este distribuit național. Cotidianul a fost demarat inițial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR, prin editura SC Scripta SA din Oradea - aflată în proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de acțiuni al publicației fiind însă preluat în anul 2000 de către un grup de investitori apropiați partidului Fidesz din Ungaria, prin firma Hungarom Media Kft din Budapesta. Editorul "Kronika
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
publicitatea, Dunărea de jos, Nr. 89, iulie 2009, Galați; 40. Păunescu, Coriolan, Conceptul și teoria negocierii, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Comunicatio, 2007, Galați; 41. Păunescu, Coriolan,Un dicționar incomplet nu aspiră la eternitate -marginalii la dicționarul scriitorilor din Radio, Scripta manent, de Titus Vâjeu, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2007, Galați. 42. Păunescu, Coriolan, Intâile semne ale comunicării, ,Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2008, Galați; 43. Păunesc,u, Coriolan Din viață și din cărți: O lucrare ce ne
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
ne trebuie răgaz să chibzuim.> Firește, este rândul lui Torouțiu să se explice: <D-le profesor, cu tot respectul, vă rog să credeți că e departe de mine gândul să vă ofensez, dar știți bine, ca și mine: verba volant, scripta manent. În cazuri de asumări de mari răspunderi, eu așa gândesc că trebuie procedat. Rog să fiu bine Înțeles.> „G. Murnu a tăcut, iar Simion Mehedinți s-a sculat Încet de pe scaun, oleacă țeapăn și cu palma făcută căuș, când
Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
cu câteva mii de locuitori au apărut în Neolitic, în timp ce primele orașe ce adăposteau câteva zeci de mii au fost Memphis și Uruk, în sec.XXXI I.C. ("Historical urban community sizes"). Momentele istorice sunt marcate separat de perioada preistorica, cănd "scripte ale trecutului încep să fie păstrate pentru generațiile viitoare""; o dată cu dezvoltarea scrisului. Dacă nașterea civilizației este suprapusa cu dezvoltarea scrisului de la proto-scris,în Calcolitic, (perioadă de tranziție dintre Neoliticși Epoca Bronzului, de-a lungul mileniului IV I.C)., este prima
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
pe corifeii mișcării. Școala Ardeleană este construcția istorică a unor personalități puternice. Inochentie Micu-Klein, Petru Pavel Aaron, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții sunt personajele unor reevaluări efectuate prin prisma textelor lor. Exemplul tipic este volumul Petru Maior, Scripta minora (1997), experiment editorial reușit, unde cărturarul își construiește singur biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip ars literaria la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii despre cultura personală. Dând la lumină, cu un soi de febrilitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
București, 1980; Simion Bărnuțiu, Discursul de la Blaj și scrieri de la 1848, pref. Ion Rațiu, Cluj-Napoca, 1990, Istoria filosofiei, I-II, București, 2000-2003 (în colaborare); Samuil Micu, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, I-II, pref. edit., București, 1995; Petru Maior, Scripta minora (Ars literaria. Animadversiones. Epistolarium. Ultimae), pref. și tr. edit., București, 1997; Inochentie Micu-Klein, Arhieraticon, introd. edit., București, 2000; Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, pref. Camil Mureșan, postfețe Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
, publicație care apare la Târgoviște, anual, din 1969; a mai avut titlurile „Studia Valachica” (1970), „Acta Valachica” (1971), „Scripta Valachica” (1972), „Cronica Valachica”, (1973), „Documenta Valachica” (1974), „Biblioteca Valachica” (1975), „Archiva Valachica” (1976). Este editată de Muzeul Județean Dâmbovița (ulterior Complexul Național Muzeal Curtea Domnească). Redactori responsabili: Gabriel Mihăescu (1969-1972), Cleopatra Ionescu (1973), Radu Gioglovan (1974-1976), Mihai Oproiu (1977-1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
prin orice alte elemente. În actele de livrare ce se întocmesc la furnizor, precum și în documentele de transport, se vor indică obligatoriu două elemente de determinare cantitativa, în funcție de natură mărfii și de unitatea de măsură în care se contabilizează în scriptele expeditorului, ca de pildă greutate-volum, tip-dimensiuni, număr de bucăți-metraj, precum și cîntarul folosit, sistemul de cîntărire, orice alte elemente care ar putea influența greutatea în momentul cîntăririi că: starea uscată sau umedă a mărfii, condițiile atmosferice, cît și persoana care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106187_a_107516]
-
din 14 august 2013. Articolul 182 Lămuririle cerute la institutul de emisiune În cazurile privitoare la infracțiunea de falsificare de monedă ori de alte valori, organul de urmărire penală sau instanța poate cere lămuriri institutului de emisiune. Articolul 183 Prezentarea scriptelor de comparație (1) În cauzele privind infracțiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune să fie prezentate scripte de comparație. ... (2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
organul de urmărire penală sau instanța poate cere lămuriri institutului de emisiune. Articolul 183 Prezentarea scriptelor de comparație (1) În cauzele privind infracțiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune să fie prezentate scripte de comparație. ... (2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate a le elibera. ... (3) Dacă scriptele se găsesc la o persoană, organul de urmărire penală sau instanța îi pune în vedere să le prezinte. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
instanța poate cere lămuriri institutului de emisiune. Articolul 183 Prezentarea scriptelor de comparație (1) În cauzele privind infracțiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune să fie prezentate scripte de comparație. ... (2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate a le elibera. ... (3) Dacă scriptele se găsesc la o persoană, organul de urmărire penală sau instanța îi pune în vedere să le prezinte. (4) Scriptele se introduc într-un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
privind infracțiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune să fie prezentate scripte de comparație. ... (2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate a le elibera. ... (3) Dacă scriptele se găsesc la o persoană, organul de urmărire penală sau instanța îi pune în vedere să le prezinte. (4) Scriptele se introduc într-un plic sigilat care se vizează de organul de urmărire penală sau de președintele completului de judecată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
de comparație. ... (2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate a le elibera. ... (3) Dacă scriptele se găsesc la o persoană, organul de urmărire penală sau instanța îi pune în vedere să le prezinte. (4) Scriptele se introduc într-un plic sigilat care se vizează de organul de urmărire penală sau de președintele completului de judecată și se semnează de acela care le prezintă. ... (5) Organul de urmărire penală ori instanța poate solicita suspectului sau inculpatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
pe fiecare pagină, iar în caz de anulare parțială, numai pe paginile care conțin falsul. ... (3) Înscrisul declarat fals rămâne la dosarul cauzei. ... (4) În cazul în care este necesar ca despre înscrisul declarat fals să se facă mențiune în scriptele unei instituții publice, i se trimite acesteia o copie de pe hotărâre. ... (5) În situația în care, din orice motive, înscrisul falsificat nu se află, în original, la dosar, instanța va trimite o copie de pe hotărâre instituțiilor publice care dețin o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
draci, se fură orice, oriunde, oricînd, se fură la fel cum se respira pentru a... supraviețui. Se fură vapoare, se fură cabluri electrice, telefonice, sine de cale ferată, fibre optice, capace de fonta, se fură din buzunare, se fură din scripte, sînt jefuiți oamenii (și chiar uciși!) în case, în taxiuri, în tren, la piata (vezi sarabanda prețurilor, în numele unei "piețe libere" care nu există, fiindcă adevărații "întreprinzători" sînt rromii, hărnici - nevoie mare - la strîngerea taxelor "de protecție"... Delincventa juvenila răspîndită
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
nervi: „Mișelul! Vorbirile lui însemna lovituri de cuțit pentru Zoe!“. Eu jubilam alături de mișel, spre disperarea lui Negruzzi. Frosa cea bălaie, născocită de Bolintineanu prin 1855, încearcă o faptă mai temerară: se sărută frățește pe gură cu Manoil (care, în scripte, nu figura deloc ca fratele ei) și leșină, înainte de-a „muri de plăcere“. O adevărată metaforă a iubirii; rămânea doar să completezi scena, întrebându-te ce-o omorâse în halul ăsta? Șapte ani mai târziu, la 1862, boieroaicele Zoe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la finele anului 1876 cată a se releva următoarele: 8 milioane din acest pretins deficit n-au existat niciodată ca deficit. Această arătare au devenit un adevăr irefragabil în urma sentenței Curții cu Compturi și este astăzi o adevărată plastografare de scripte publice când se pretinde că acest deficit există. Dacă însă ar fi existând în realitate, el nu s-a putut naște decât din cheltuielele făcute peste bugete, de partidul astăzi la putere. Deci, scăzîndu-se 8 milioane din cele 31 milioane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
grijă îndărăt, astfel că în realitate nu se espun nici unui rizic. În alte cazuri e destul dacă s-aduce polița unei case de bancă, sau chiar casa de bancă care subscrie ea însăși se mărginește la o simplă pasare în scripte, care se contrapasează a doua zi. Și nici e cu putință ca să fie altfel, pentru că niciodată Franța n-ar putea. cu toate enormele ei economii, să subscrie sumele și mai enorme ce i se cer. Precum vedeți cea mai mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la CPH DOX, Copenhaga, Danemarca, 2011, Marele Premiu și Trofeul UCIN, București, 2012. Director de imagine al lungmetrajelor de ficțiune: Rămânerea (1991) și Drumul câinilor (1992) Regizor al lungmetrajului de ficțiune: Întâlniri încrucișate (2008). Cărți publicate • Magie în Cișmigiu, Editura Scripta, București, 1993, (volum pentru copii) • Cele zece porunci, Editura Scripta, București, 1994, (volum pentru adolescenți) • Basmul inițiatic în cinematograful postbelic, Editura Herris, București, 2005. Se poate greși prin pasivitate Când a apărut pasiunea deosebită pentru film? În ultimii doi ani
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]