1,826 matches
-
Abrevierile grafice, siglele, simbolurile și cuvintele silabisite omofonic sunt variante provizorii ale originalelor și sunt concepute numai în scopul realizării momentane a conciziei lingvistice, nu al înlocuirii definitive a formelor întregi, chiar dacă unele pot ajunge în final la lexicalizare. Toate scurtările din categoriile menționate se pronunță sau pot fi pronunțate ca și cum unitățile întregi din care provin ar fi prezente în text. C. Următoarele tipuri de cuvinte scurtate sunt de la bun început unități lexicale de sine stătătoare și nu pot fi redate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
locului, adesea în limbajul familiar sau argotic, ca unități pe deplin lexicalizate, cu aspect de cuvânt, pentru a înlocui termenii "prea lungi" din care provin. Trunchierea analizată de regulă ca procedeu de formare a cuvintelor și identificată adesea, greșit, cu scurtarea sau cu condensarea se află printre caracteristicile argoului școlăresc și, în general, ale limbajului "teribilist" al tinerilor, inclusiv ale celui actual românesc, în care, "probabil și sub influența francezei și englezei, se răspândește procedeul trunchierii: bac (din bacalaureat), dirig (din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termine într-o vocală, dar la fel de frecvente sunt și exemplele trunchiate care au la finală o consoană. Deosebirea dintre sigle și cuvintele trunchiate ține uneori de structura lor și întotdeauna de pronunție, întrucât acestea din urmă fiind concepute anume pentru scurtarea formei nu numai grafice, ci și (sau mai ales) a celei sonore nu sunt citite niciodată ca și cum termenii întregi din care provin ar fi prezenți în text; în schimb, asemănările dintre cele două categorii sunt de natură funcțională: ambele pot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
loc la limita dintre cele două teme, iar secvența omisă, -cipède, nu este un cuvânt inteligibil, deci avem aici o trunchiere. La limita dintre trunchiere și condensare se află și cuvântul rom. grep < grep[frut] < engl. grapefruit. Dacă inițiatorul acestei scurtări nu a identificat secvența frut cu paronimul propriu-zis rom. fruct sau, eventual, nu a recunoscut prezența cuvântului fruit "fruct" în compusul englezesc originar, ci a recurs doar la reducerea întâmplătoare a corpului sonor în care se afla un grup consonantic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un grup consonantic greu pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat din engleză, în scopul simplificării pronunției sale, avem un caz clasic de trunchiere (căreia i se datorează varianta mai veche gref, v. Graur, ER, p. 152); dacă însă la baza scurtării a stat analiza etimologică, este vorba de o condensare indubitabilă. Unele cuvinte trunchiate, deși inițiate, de multe ori, la nivel argotic sau popular urban, concurează serios sau chiar au înlocuit termenii de la care s-au format: engl. bus, modem, pub
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tox[ic]. Creatorii lor au preferat, probabil, trunchierea unor cuvinte artificial juxtapuse decât siglarea sintagmei reale, al cărei rezultat ar fi fost nu doar mai greu de lecturat, ci și mai puțin inteligibil (sigla primei sintagme ar fi fost *ISEIC; scurtarea celei de-a doua este imposibilă în integralitatea ei). c) Combinarea sincopei produse în elementul sau elementele finale ale sintagmei cu suprimarea primului element al acesteia: engl. Frisco < [San] Fr[anc]isco; engl. teflon, fr. téflon < [poli]te[tra]fl
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
partielles Kurzwort sau partiell gekürzte Kurzwort) sunt formate prin reținerea integrală a unuia dintre elementele sintagmei sau compusului originar și trunchierea ori siglarea celuilalt sau a celorlalte elemente componente. Ele pot fi apreciate ca rezultate ale unor soluții parțiale de scurtare din categoria siglelor, cuvintelor trunchiate sau simbolurilor și păstrează, de regulă, neperturbate caracteristicile gramaticale și lexicale ale termenului complex de bază, având avantajul că sunt semianalizabile, ceea ce sporește considerabil capacitatea lor de a înlocui termenii din care provin. Cele mai multe exemple
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvinte formiconice" (germ. formikonische Wörter), create de la simbolurile alfabetice ale unor forme geometrice, de pildă engl. T-shirt "bluză în formă de T" sau germ. S-Kurve "curbă în (formă de) S", dar aceste formații ar fi putut inspira, ca modele, procedeul scurtării parțiale a cuvintelor compuse. Fenomenul se petrece mai rar în alte limbi (de ex. magh. Mafilm < Ma[gyar] Film[gyártó Vállalat] "Întreprinderea Ungară de Producție a Filmelor"; rus. Akademgorodok < akadem[ičeskij] gorodok "orășel academic (= universitar)"), inclusiv în limbile romanice, unde
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Rom[ânia] sau rom[ânesc] + artă; rovinietă < Ro[mânia] + vinietă). Cazuri particulare, care uneori fac trecerea spre cuvintele-valiză, sunt cele în care elementul trunchiat se combină cu un element de compunere redat integral, care desigur că este, și el, o scurtare a unui cuvânt mai lung: engl. electrocute "a electrocuta" < electro(cf. electric(al), electricity) + [exe]cute "a executa"; rom. Centrocoop (= Centrala Cooperativelor de Consum) < centro(cf. central, centrală) + coop[erativă]; Centrofarm (= Oficiul Central Farmaceutic) < centro+ farm[aceutic]. II. 7. Cuvintele-valiză
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că rezultatele acestor evoluții sunt, în general, neanalizabile sintactic, în timp ce cuvintele-valiză sunt, dimpotrivă, concepute tocmai în așa fel încât elementele din care provin să poată fi identificate cu ușurință. Totuși, unele asemenea formații hibride aparțin mai degrabă categoriei contaminațiilor decât scurtărilor, atunci când rezultatul are aproximativ aceeași lungime ca și elementele componente, iar acestea sunt mai mult sau mai puțin sinonime. Din punctul de vedere al formării cuvintelor, cuvintele-valiză pot fi considerate scurtări doar atunci când cumulează sensurile a două cuvinte autonome cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
asemenea formații hibride aparțin mai degrabă categoriei contaminațiilor decât scurtărilor, atunci când rezultatul are aproximativ aceeași lungime ca și elementele componente, iar acestea sunt mai mult sau mai puțin sinonime. Din punctul de vedere al formării cuvintelor, cuvintele-valiză pot fi considerate scurtări doar atunci când cumulează sensurile a două cuvinte autonome cu înțelesuri diferite, iar noua formație este mai scurtă decât cele două cuvinte de bază luate împreună. Cuvintele formate din formele, trunchiate sau nu, a două sinonime (ca engl. guesstimate < guess "a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
constă și deosebirea esențială dintre condensare și trunchierea sintagmelor și compuselor, care, în rest, se aseamănă în mare măsură (fiind adesea confundate 65), în timp ce abrevierile și siglele nu au nimic în comun cu condensarea, în afară de faptul că sunt tipuri de scurtări. Condensarea lexico-semantică este un procedeu folosit în toate timpurile și în diverse limbi pentru obținerea conciziei în exprimare, scurtarea cuvintelor lungi și a sintagmelor fiind, de această dată, dependentă de structura lexicală a acestora. Dăm aici doar câteva exemple, având
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fiind adesea confundate 65), în timp ce abrevierile și siglele nu au nimic în comun cu condensarea, în afară de faptul că sunt tipuri de scurtări. Condensarea lexico-semantică este un procedeu folosit în toate timpurile și în diverse limbi pentru obținerea conciziei în exprimare, scurtarea cuvintelor lungi și a sintagmelor fiind, de această dată, dependentă de structura lexicală a acestora. Dăm aici doar câteva exemple, având în vedere că discutarea și ilustrarea procedeului vor fi dezvoltate în capitolele următoare: dan., engl., fr., rom., sued. etc.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi în limbajul familiar general. De altfel, condensarea sintagmelor și compuselor este trecută uneori printre particularitățile limbajului colocvial, dar și ale stilurilor profesionale: "Sunt de menționat și multe cazuri de scurtare a unor compuse: mașină este utilizat frecvent în locul sintagmelor / compuselor mașină de tocat, mașină de spălat; fierul este utilizat în mod obișnuit pentru desemnarea fierului de călcat etc. (C. Maneca). Proporția în care se utilizează una sau alta dintre particularitățile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de tocat, mașină de spălat; fierul este utilizat în mod obișnuit pentru desemnarea fierului de călcat etc. (C. Maneca). Proporția în care se utilizează una sau alta dintre particularitățile semnalate este în funcție de domeniul pe care vorbitorii îl ilustrează: tendința de scurtare a cuvintelor compuse este manifestată cel mai des în limbajul tehnicienilor." (ELR, s.v. colocvial, stil ~). Cuvintele condensate, ca și cele trunchiate, "unele dintre ele apărute în limbajele speciale (elevi, studenți, militari), sunt folosite în limbajul colocvial" (ELR, s.v. trunchiere). Într-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bus, taxi etc.), putând înlocui definitiv termenii sintagmatici sau compuși originari (fr. taxi, vapeur, cf. rom. taxi, vapor). II. 9. Există, de asemenea, exemple de combinație a condensării cu trunchierea sintagmelor și compuselor, dar, foarte probabil, cele două tipuri de scurtare nu s-au produs simultan: fr. métro < fr. [chemin de fer] métro[politain] (în care mai întâi a avut loc condensarea și substantivarea la (le) métropolitain, apoi trunchierea acestuia); engl. taxicab < taxi[meter] cab[in] sau, după alte păreri, cab
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și substantivarea la (le) métropolitain, apoi trunchierea acestuia); engl. taxicab < taxi[meter] cab[in] sau, după alte păreri, cab[riolet] (în care trunchierea la cab a precedat condensarea). * Remarcăm, pe baza celor prezentate mai sus, că toate tipurile principale de scurtare pot fi aplicate compuselor și sintagmelor stabile, dar siglarea și condensarea sunt procedee întrebuințate exclusiv pentru acestea, în timp ce abrevierile grafice, cuvintele silabisite omofonic și trunchierile pot fi scurtări și ale unor cuvintele simple. Reiese, de asemenea, cu claritate că procedeul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Remarcăm, pe baza celor prezentate mai sus, că toate tipurile principale de scurtare pot fi aplicate compuselor și sintagmelor stabile, dar siglarea și condensarea sunt procedee întrebuințate exclusiv pentru acestea, în timp ce abrevierile grafice, cuvintele silabisite omofonic și trunchierile pot fi scurtări și ale unor cuvintele simple. Reiese, de asemenea, cu claritate că procedeul condensării constituie tipul de scurtare cel mai marcat de calitatea de a forma cuvinte noi, chiar dacă acestea funcționează inițial ca variante ale compuselor sau sintagmelor din care provin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și sintagmelor stabile, dar siglarea și condensarea sunt procedee întrebuințate exclusiv pentru acestea, în timp ce abrevierile grafice, cuvintele silabisite omofonic și trunchierile pot fi scurtări și ale unor cuvintele simple. Reiese, de asemenea, cu claritate că procedeul condensării constituie tipul de scurtare cel mai marcat de calitatea de a forma cuvinte noi, chiar dacă acestea funcționează inițial ca variante ale compuselor sau sintagmelor din care provin. Capitolul III CONDENSAREA CA FUZIUNE A CAPULUI CU DETERMINANTUL Cuvintele rezultate în urma scurtării prin condensare lexico-semantică au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensării constituie tipul de scurtare cel mai marcat de calitatea de a forma cuvinte noi, chiar dacă acestea funcționează inițial ca variante ale compuselor sau sintagmelor din care provin. Capitolul III CONDENSAREA CA FUZIUNE A CAPULUI CU DETERMINANTUL Cuvintele rezultate în urma scurtării prin condensare lexico-semantică au întotdeauna ca punct de plecare un grup sintactic, de cele mai multe ori stabil și de tip nominal, sau un cuvânt compus, adesea creat din constituenții unei sintagme de același tip. Limitele care despart compusele de sintagmele stabile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unui sens nou dintr-unul vechi și ar duce la polisemie, ci o inovație lexicală prin care se creează o formație inedită, care funcționează la început ca variantă a termenului complex din care provine, creată printr-un tip particular de scurtare a sintagmelor și compuselor, ca metodă de economie lingvistică. De aici rezultă că, înainte de a fi orice altceva, condensarea lexico-semantică este un procedeu de formare a cuvintelor. Dacă substantivul bun, de pildă, este rezultatul aplicării unui procedeu de formare, și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compunerea 85. Cei mai mulți enumeră ca metode de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne derivarea, compunerea și conversiunea (numită și schimbare a valorii sau categoriei [lexico-]gramaticale ori derivare improprie)86, la care alții adaugă, ca procedee secundare, trunchierea, numită și scurtare sau fragmentare (ilustrată adesea, fără distincție, și prin exemple de condensare, mai ales de tipul auto, moto, taxi), trecerea în altă clasă lexico-morfologică, de la substantive proprii la cele comune și invers 87 (pe care unii o consideră tot conversiune 88
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
moto, taxi), trecerea în altă clasă lexico-morfologică, de la substantive proprii la cele comune și invers 87 (pe care unii o consideră tot conversiune 88), contaminația, reduplicarea și procedeele "mixte" și / sau "laterale"89. Și ELR dă ca exemple de trunchiere (scurtare) (v. s.v.) pe care o consideră procedeu de formare "mai puțin important" cuvinte condensate ca balon < balonzaid (< germ. Ballonseide (Mantel)), grep < grepfrut, juxtă < juxtalinear, radio < radioreceptor și radiodifuziune, taxi < taximetru. Alți autori vorbesc însă în mod explicit despre "elipsa lexicală
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o idee destul de stranie, și anume că substantivul roșie s-ar fi format prin procedeul conversiunii, iar "elipsa" (= condensarea, n.n.) ar fi intervenit doar întâmplător și în subsidiar, fără a contribui nemijlocit și decisiv la crearea noului cuvânt. În schimb, scurtarea (trunchierea sau fragmentarea) este considerată procedeu secundar de formare (p. V), însă prin termenul trunchiere este desemnată și condensarea compuselor (cel puțin a celor tematice) într-unul dintre constituenții lor, după cum reiese din exemplul tele dat pentru procedeul trunchierii și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etimologic, nu este decât un cuvânt simplu sau derivat -, ceea ce permite condensarea sa, este germ. Cello < [Violon]cello (în care prima secvență a fost identificată, pe drept cuvânt, ca Violon) < it. violoncello (der. diminutival de la violone). Și acest tip de scurtare trebuie asimilat cazurilor de condensare, de vreme ce locul fragmentării nu este ales întâmplător, ci la contactul dintre două presupuse cuvinte, cu atât mai mult cu cât elementul reținut poate fi combinat cu alte cuvinte, formând compuse, de această dată reale: engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]