7,863 matches
-
supusă, de închisă în ea și-n straiele ei transparente, sub care bate grav și egal o inimă aproape opacă. Nu-ți face griji. Am să-ți mai povestesc despre ea. Am să-ți mai povestesc și mâine... Îmi cer scuze. M-ați așteptat mult? Doar vreo douăzeci de minute... — Nu, deloc, acum am ajuns și eu. E incredibil cât de cretin pot să sun câteodată. E mai tânără decât mă așteptam. Pulover negru, lălâu. Exces de rimel. Păr tuns asimetric
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
identitate misterioasă. Bat, marital, cu pumnul în masă. Rememorez fulgurant plânsul ei cu sughițuri de acum câteva luni. Iat-o în culpă, scotocind într-o casă care nu e a ei, vulnerabilă, gata să se simtă prost, să-și ceară scuze. Hybris. Da, și eu pot fi intelectual... — Eu am să plec acum. Pleacă. Mai mică și mai tristă decât venise. Deschid albumul. Brusc. Așa cum deschizi o ușă din spatele căreia te aștepți să iasă un căpcăun. A ieșit. Zimțată pe la colțuri
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ușor plictisit, dar amabil, cu zâmbet profesional și bucata aia de poveste despre imposibilitatea păstrării segmentului fonator și da, o să montăm o sondă esofagiană după operație, da, e neapărată nevoie, altfel nu vă putem hrăni, am înțeles, mulțumesc, îmi cer scuze, nu vă aud, mulțumesc, am spus, mulțumesc... și erigmofonie, adică nu o să vorbiți foarte bine, posibil deloc, unii pacienți scot niște sunete un pic distorsionate, e o chestiune legată de aerul înghițit, care, la eliberare, are un sunet... e ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
catifea cu revere de mătase și butoni de smarald. Gătea numai pentru regi și lume luminată... ...ce-i aia lume luminată? Adică vedete, fraierule! Ștabi. ...te-am rugat să ai grijă cum vorbești cu fratele tău! Te rog, cere-ți scuze! Iartă-mă. Zi mai departe! Astea nu sunt scuze. Iartă-mă, David. ...te rog! Aoleu, te rog, iartă-mă, David! E bine? Aproximativ. ... așa, și... ...da’ o redingotă ce e? Nu, că nu ești adevărat... Explică-i tu, te rog
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Gătea numai pentru regi și lume luminată... ...ce-i aia lume luminată? Adică vedete, fraierule! Ștabi. ...te-am rugat să ai grijă cum vorbești cu fratele tău! Te rog, cere-ți scuze! Iartă-mă. Zi mai departe! Astea nu sunt scuze. Iartă-mă, David. ...te rog! Aoleu, te rog, iartă-mă, David! E bine? Aproximativ. ... așa, și... ...da’ o redingotă ce e? Nu, că nu ești adevărat... Explică-i tu, te rog. E o haină. Haină? Da, haină. Ce haină? O
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
casa din Intrarea Vâlcului. Casa mătușii ciudate. De unde știi că e bine mersi? — Știu. Trec pe la ea, de două ori pe săptămână. — Poftim? — Poftim ce? Te deranjează că n-ai umblat în toate ser ta rele mele intime? ... — Îmi cer scuze. A fost o grosolănie din partea mea. Nu asta am vrut să spun. Îmi pare rău. — E-n regulă, nu-ți face griji... și ai, oricum, dreptate, ți-am umblat în lucruri... — ...nu... nu despre asta e vorba. A fost demult
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pe care le percepuse, în cîteva rînduri, în spatele lui, nu fuseseră altceva decît semne ale prezenței lui Dakota. Pășise cu stîngul. Unui lup matur nu i s-ar întîmpla niciodată să fie urmărit și să nu știe. Nu avea nici o scuză. Și realiză, într-o clipă, că misiunea la care s-a angajat nu va fi ușoară; că soarta lui, oricare ar fi fost aceea, se scria, începînd de acum, pentru a doua oară; că, de data aceasta, avea de dat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
găsește nici un bilet. Atunci înalță capul, își rotește ochii larg, fără a privi pe cineva anume, și spune cu un zâmbet de circumstanță: „Măi, oameni buni! Cine are un bilet pentru mine?”. Deci, comentează Lulu Chiracu, nu obișnuita interpelare, cu scuza de rigoare, a pasagerului de alături, ci aroganța „tribunului” care se adresează întregii mulțimi. „Precis” îl cunoaște (de la Radio, de pe scena Casei de cultură a sindicatelor, de la Televiziune, de la defilările din 1 mai, 23 august...), așa că acum îi oferă, generos
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și-o consideră adevărata natură, o „binefăcătoare relație între oameni”, expresia cea mai concretă a unicei religii acceptabile: „religia personalității”. „Lupt numai cu cine mă respectă și îl respect!” - iată o frază devenită în gura lui refren, sunând ca o scuză orgolioasă ori, mai curând, ca o concesie. Așa cum și în această seară a lăsat să se vadă că ne face o favoare însoțindu-ne în plimbarea spre liziera de nuci de pe platoul din sus de Casa de apă. - Ei, să
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
adat asigurări doar asupra ultimului aspect. Apoi, doar după câteva ore, mulțimea, defilând prin fața Ambasadei Angliei, a început să arunce cu pietre, spargând geamurile. Atunci, împăratul a trimis un ofițer la colegul meu Sir Edward Goschen pentru a-și prezenta scuzele. Nu m-am îndoit niciodată de faptul că și dl. von Jagow a fost profund afectat de acest incident. Guvernul cel mai "ascultat" dintre cele care au existat vreodată, s-a arătat neputincios în stăvilirea pasiunii populare; poporul era vrăjit
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
era ușor aplecat asupra ei. - Se pare că v-a furat somnul și v-a adus la capăt de drum. Cred că ați ratat stația la care trebuia să coborâți. - Am adormit? O, Doamne... se pare că da. Îmi cer scuze! spuse Karina vizibil jenată. Se uită prin autobuz să vadă dacă nu se amuza nimeni de situația penibilă în care se afla. Spre ușurarea ei în autovehicul era doar conducătorul auto care părea a fi înțelegător și nu se distra
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
autobuz să vadă dacă nu se amuza nimeni de situația penibilă în care se afla. Spre ușurarea ei în autovehicul era doar conducătorul auto care părea a fi înțelegător și nu se distra pe seama ei. - Nu trebuie să vă cereți scuze, nu aveți de ce. Și eu aș trage câte un pui de somn în timp ce conduc dacă asta nu ar pune în pericol siguranța călătorilor. Cred că ar fi bine să vă întoarceți în oraș cu colegul meu care pleacă într-un
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
avu efectul unui cuțit înfipt în inimă pentru Karina. Gelozie? Ea nu era geloasă. Atunci de ce o durea chiar și gândul că ar putea exista și alte femei? - Ce zici dacă-mi dai o mână de ajutor în loc de „îmi cer scuze că nu v-am văzut și v-am trântit la pământ!”? se adresă puștiului care o ascultase atent neînțelegând însă nimic din tot ce spusese Karina enervată și pe un ton ridicat. - Da, cu tine vorbesc! Nu tu mi-ai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
sfaturi, dar se abținu să râdă. - Se pare că mâncarea nu e prietena noastră cea mai bună. Mă voi gândi la sfatul tău, dar să știi că uneori îmi place pericolul. Mulțumesc! - Eu am plecat. Vă rog să mă... - Fără scuze. Ți le-ai cerut deja. - Pot să vă îmbrățișez? spuse timid copilul care parcă uitase că se grăbea. - Sigur, dar...de ce? răspunse Karina mirată și încântată în același timp de cerința inedită a puștiului cu ochi mari, de un albastru
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și-și mai reveni. Etajul 7. Coborî. O agitație bruscă la deschiderea ușilor liftului o sperie pentru o clipă. Își reveni repede și se îndreptă spre un birou liber unde o secretară tocmai încheiase o convorbire telefonică. - Bună ziua! Îmi cer scuze că vă deranjez. Vă rog, îmi puteți spune unde se dă interviul pentru ocuparea postului de secretară? întrebă Karina timidă, fiindu-i teamă parcă să nu deranjeze cu ceva. Secretara o trecu prin filtrul razelor sale x din cap până în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
lui Dumnezeu că nimic nu fusese real. - Domnișoară, am ajuns la destinație. Sau vreți să mergem în altă parte? Taximetristul îi întrerupse șirul gândurilor. Mașina staționa deja. Când ajunsese atât de repede, iar ea nu își dăduse seama? - Îmi cer scuze! Cobor aici. Karina plăti cursa și coborî din mașină. Abia aștepta să ajungă în patul ei și să doarmă. Avea atâta nevoie de odihnă, de energie. Respinse apelul Anei pe telefon și-i trimise un mesaj scurt: „Nu pot vorbi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Niciodată separat. Și totuși, acele măsuri nu ar fi afectat și iubirea, nu doar suferința? După câteva zile bune în care nu îndrăznise să deschidă cutia magică în care se ascundeau mesajele de la el, poștașul sună la ușă. - Îmi cer scuze că vă deranjez, dar am încercat să pun în cutia poștală scrisoarea pe care ați primit-o, însă nu am reușit pentru că este mult prea plină. Se pare că nu v-ați mai ridicat corespondența în ultimul timp. M-am
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
avut inițiativa, tu doar te-ai conformat cerințelor ei? - Nu, spun asta ca să-ți amintesc de unde a pornit discuția noastră. Eu te-am vrut, te-am avut, chiar și așa cum a fost. Dar tu nu faci altceva decât să cauți scuze pentru faptul că nu știi sau nu vrei să oferi, să dăruiești. - Adică să mă dăruiesc ție. - Da, nu despre asta e vorba în iubire? Să te dăruiești trup și suflet celui pe care îl iubești? - Mda... adică tu te-
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ceea ce-și dorea cel mai mult să audă. Poate că modalitatea pe care o folosise pentru a-i transmite sentimentele lui era greșită, nu cuvintele în sine erau vinovate de faptul că nu le simțise intensitatea. „- Poate că niște scuze ar fi fost mai indicate și ar fi avut efect. - Nu sunt omul care să recunoască că a greșit, mai ales în fața unei femei. - Orgoliul tău a reușit să-mi ucidă sentimentele. Am devenit mai rece decât eram înainte să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
frică să nu te rănesc. - Ai făcut-o de atâtea ori încât am devenit imună. - Așteptările tale te-au rănit, nu eu. - Comportamentul tău m-a rănit mult mai mult decât așteptările mele. - Să nu te aștepți să-mi cer scuze. - Nu mă aștept, știu că nu o vei face. Ar fi umilitor pentru unul ca tine. Deși, poate chiar ele ar fi cheia inimii mele. - Tocmai ce spuneam, aștepți mereu ca eu să fac ceva pentru noi. - Când am făcut
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
uitați pe unde mergeți, doamnă? Dacă nu vă pasă de viața dumneavoastră, mie de ce mi-ar păsa? Karina căzuse în stradă de pe bordura pe care se cocoțase. Se uita dezorientată în jur. Ce căuta acolo? Unde era el? Își ceru scuze ca prin vis și se urcă din nou pe bordură. - Poate că ar fi mai bine să mergeți pe trotuar, e mai sigur acolo. La cât sunteți de palidă mai aveți puțin și leșinați în stradă. Ascultă îndemnul șoferului. Acesta
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
XV Săracul Apolodoro, după zile de sărutări și mușcături ale pernei în noapte, se calmează și deja pare că nu-i mai pasă că l-a lăsat Clarita, în fața căreia se complace așa, mai mult în interior, ca să aibă o scuză pentru demisia sa din viață, secreta lui dorință. De ce, la ce mai servește, eșuând ca povestitor și ca logodnic? Ar părea că această nevoie de a muri a ghidat Destinul, Determinismul, pentru ca Clarita să îl lase. Era nevoie de o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
comite o gravă împietate. Ordinul zeului generează dramatismul, căci Oreste se vede prins între datoria religioasă și legea naturii, care-l îndeamnă să-și ierte mama. Dacă destinul și zeii împing pe om la crimă, aceasta nu poate sluji ca scuză suficientă și nu poate aduce iertare ființei umane. Furiile care-l urmăresc pe vinovat simbolizează remușcarea lui pentru uciderea mamei, remușcare ce constituie sancțiunea sa cea mai aspră, e o suferință care-l purifică, îl înalță și, în cele din
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mari nu e de a fi doar contemplate. Este de a na?te alte opere mari sau m?car de a modela omenescul din tine. Iar de nu, func?ia operelor mari este de a te face s? -Îi cere scuze că exi?ți” (C. Noica) ?i pentru c?, mai ales prin crea?ia lui Eminescu, „neamul românesc ?i a că?tigat dreptul la nemurire", cunoa?terea acesteia nu poate decât s? lumineze acel Îngust „petic de cer" ce-?i este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ar fi mai bine să fie numai unul? JENI: Aha! Să fie numai unul? Dar ceilalți? Ceilalți ce să mănînce? Vă rog să mă iertați, domnule ministru, dar trebuie să vă spun că uneori atitudinea dumneavoastră mă revoltă. MlNISTRUL: Lasă scuzele, dragă. Ai și tu dreptul la revoltă, ca oricare cetățean. JENI: Mulțumesc. Așadar egoismul dumneavoastră e uneori revoltător. Dar dumneavoastră, miniștrii, de ce sînteți mai mulți? Atît de mulți? Actorii de ce nu joacă singuri? Trebuie să trăim cu toții, domnule. Fotbaliștii, gîndiți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]