3,089 matches
-
ianuarie, februarie - lacul, datorită climei blânde din acestă perioadă din an. Am avut privilegiul să mai găsim apă în lac și o varietate destul de mare de păsări de toate speciile, pentru că în lunile de vară mediteraneană, iulie, august -, apa lacului seacă lăsând în urmă o crustă salină de câțiva centimetri; în evul mediu lacul era folosit în scopuri comerciale, ca sursă de sare, astăzi constituie doar o minunată atracție turistică pentru cei care ajung să viziteze Larnaca. Incursiune în tainele lumii
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MEDITAȚIE 2 Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului dezamăgirea mă seacă de sentimente cu mâinile întinse nu găsesc carnea pietrelor soarele îmi arată cum propria umbră îmi dă târcoale asfințitul se spânzură de marginile cerului vine noaptea și-i taie frânghiile în stele latră câinii lumii se apropie lupii. Referință Bibliografică
MEDITAŢIE 2 de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356375_a_357704]
-
în nemișcare. Îmi venea să-mi frec ochii ca să dau crezare că există cu adevărat ce văd acum, si nu este numai o închipuire de-a mea care s-a desprins din lanțul multora care imi populează adesea, creierul. Ne secase parcă al graiului izvor. Bolboroseam cuvinte așezate cine mai știe de când în capul nostu, si nu de puține ori interjecții care subliniau surpriză. “Mai, măi, măi! Știam că de obicei, ce vezi în fotografii nu se potrivește cu ce vezi
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
ziua toate-s fapt divers când scot ziarul și-l citesc ce dor mi-a fost ca unei mări de primul val uitat pe țărm corăbii duse-n depărtări de scoici sub talpă când le sfărm' doru-n piept adânc te seacă ca în arșiță-o fântână setea nu poate să-ți treacă cine-ți va întinde-o mână? pasăre în colivie tânjind a moarte către cer dorul o mai ține vie cum tot la fel și eu mai sper Referință Bibliografică
CE DOR MI- A FOST... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356387_a_357716]
-
Dar clipe mari de fericire Cine îmi va oferi? Săptămâni și luni, trec în zbor, Lasă-le să treacă, plece Chiar înconjurat de dor Eu voi rămâne rece Timpul se va scurge monoton Sau poate în tempo rapid Îmi va seca al dragostei izvor Va dispare ce-i splendid. Va curge râul liniștit Șerpuind ferice Eu voi fi mai necăjit Nu știu ce voi zice! Îmi voi împrumuta timid Masca mulțumirii, Mă voi încorseta în zid, Zidul amintirii. Peste tot ceea ce scriu Se
EVOLUŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356460_a_357789]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CERȘESC PÂINE ȘI VIN Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când m-am născut fluviu izvorul a secat nisipul l-am iertat când m-am născut iederă luceafărul a pălit mucegaiul a învăluit flacăra când mă voi naște aripi mă voi așeza la margine de drum semn că e timpul să scoți masca fii părinte cu fruntea chiciură
CERŞESC PÂINE ŞI VIN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355888_a_357217]
-
nucul și gutuiul sânt deja cam ofiliți, nu e nimeni prin ogradă să simtă că sânt iubiți. Lângă prispă-n grădiniță, Prea plăpândă, o zambilă a-nflorit și anu-acesta, îmi vine să-i plâng de milă. De-atâta singurătate a secat apa-n fântână, cumpăna a-nțepenit și se sprijină de lună. Parcă văd pe-a mea măicuță stând la masa cea rotundă și tăind cu o ață albă mămăliga aburindă Și pe noi, cei opt copii, râzând din orice nimicuri eram
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > RUGĂCIUNEA PĂCĂTOSULUI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De-aș fi apă, aș seca, De aș fi pom, m-aș usca. Floare pe câmp de aș fi Într-o zi m-aș ofili. Doamne, de-am păcate multe Fă-mă peste pământ punte, Cei ce din lume-or pleca I-oi duce la ușa
RUGĂCIUNEA PĂCĂTOSULUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356012_a_357341]
-
Virginia Popescu amiază pe câmp - în depărtare un cal păscându-și umbra Locul II - Corina Ion fusta țigăncii - dintr-o dată grădina mai înflorată Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Noapte senină - salcâmii își leagănă puii din cuiburi Mențiune - Henriette Berge Fântâna seacă - găleata ruginită plină cu flori Etapa 69 - 16 III 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Sunt duși cocorii - numai la vecina mea a venit barza Locul II- Mahmoud Djamal luna printre nori - pe chipul fetei voalul fluturat de vânt Locul III
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
ca un dor în mână Pe mormânt să ți se pună Și nici gerul nu e ger Cât oasele-i înfloresc Și se scutură și pier Într-altă țară și-n alt cer Sa dea Dumnezeu să dea Să ne sece Dunărea Și Marea Neagră să fie Un scuipat și o piftie Puturoasă și bătrâna Și munții Carpați țărână De-aruncat în patru vânturi Nici de pus pe patru scânduri Nici tu om ca să te bucuri Nici tu suflet să iubești De-
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
ale societății. În pas cu evoluția omenirii apar noi zone-problemă, pe care arta flamenco le oglindește și le demaschează prompt. Angajamentul artistic merge mână în mână cu cel politic. Cu alte cuvinte, nu avem de ce să ne temem că ar seca vreodată izvorul său de inspirație, conflictul de interese dintre bogați și săraci fiindu-i tema predestinată. Industria flamenco obligă în continuu la inovație artistică. Printre montările la scenă mai insolite se numără, de exemplu, un spectacol în care bărbații îmbracă
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
iubiți vlăstari ai tinereții. Ce ai făcut de acest blestem ți a devenit menirea? tu domnului cât i-ai greșit, în viata-ti pământeasca? De te-a trimis aici la noi să curmi tu fericirea, Viața din trupuri să o seci că toți să te urască? Tu sigur moarte, suflet n-ai de ești atât de crudă. și nu ți-e teamă de blestem și nu cunoști nici milă. La lacrimi și amarnic plâns, ți-a fost urechea surda. De când ocol
MOARTE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354969_a_356298]
-
interpretului înalte cote de virtuozitate, așa cum strălucit a dovedit Liviu Vasilică. [...] Pe la noi prin Teleorman/ Frumos cântă-un cuc bălan/ Pe-o cracă de măghiran/ Și cântă ca un dușman,/ De mă dă jos de pe cal./ Cântă `otu de mă seacă,/ Sare cuțitul din teacă.” Autoarea nu uită să aducă în atenția cititorului personalitățile locale din Țigăneștiul natal, celor care au avut un rol important în administrație, în menținerea spiritului comunității locale și propășirea culturii tradiționale de-a lungul timpului. Familia
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
avea dreptate !) De ce se dedau acești „neica nimeni, ia piciorul de pe mine” - cum scria Ion Gheorghe, la posteritatea lui Eminescu ? Din simplu motiv că ei nu ar fi în stare nici măcar să-i copieze Opera, pentru că le tremură mîna, le seacă fîntîna, și se masturbează, cu privirea trează, spartă în fragmente, de pizde inerte ! E voia mea și expresia așa trebuie să se eternizeze, fară a declanșa un noian de ofense ! Iată ce scrie acest Cărtărescu despre Eminescu: „În copilărie era
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
dezinteres e unul general pentru încremenita în proiect, paradigma României Mari, adică secesiunea Ținutului Secuiesc va fi perfect fezabilă ca nașterea fără dureri. Iar cu o gaură cât Kosovo-n Ardeal și cu o Basarabie progresând rapid în UE, se va seca Prutul dintr-o sorbire creându-se o Moldovă Mare și rămânând la nord de Dunăre o Românie Mică, ce nu va putea angaja intelectualii în Marea Recuperare decât prin resurecția vechiului Imperiu Româno-Bulgar al Asăneștilor, cu de atâtea ori amintita
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
în astă-seară... Vâț a scăpat un hohot printre dinți. ... și în toate celelalte până la vacanță. Ascultă, scumpule, io pun condiții aici, nu tu! Ai ceva contra? Nu am. Așa te vreau. Chipiul mi-l dai mie!... Vorbele lui m-au secat la inimă. Aproape că nu-mi venea să cred ceea ce îmi cerea. De tot? De tot! Vâț nu contenea din zâmbetul său provocator. Te asigur că fără patruzeci de electrozi nu scapi în seara asta. Patruzeci?! Era în stare nemernicul
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
Toate Articolele Autorului vatra copilăriei mele era din turtă dulce vă mai amintiți mersul de-a bușilea? ferestrele casei nu depășeau cireșii în floare bolțile ei erau învelite în măcieși roșietici prunii paznici de nădejde uneori fântânile se supărau și secau și atunci ne priveam chipul în ciobul de oglindă și le spuneam fără să mințim că dintre toate ale pământului ele sunt cele mai frumoase gura însetatului adevăr graiește și-apoi cărările, drumurile acelea netede care duc spre livezi, spre
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
bufonului nu mai aude cum își târăște viața solzii urlet i-au mutilat urechea își primește în frunte grabnic nebunia tristețea pierdută în adâncul palmelor a legat pași în fiecare minut de singurătate undeva amanetase și uitarea din amintiri au secat apele odată cu lacrimile copilăriei în artere plânge nisip ecou pustiului alunecat printre degete pictează din gând sângerarea cenușie pietrei ce îi crescuse în locul inimii fără durere risipite-n nesfârșirea de stâncă din sare amară se războiesc în gâtul mut temeri
MASCA ARLECHINULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356827_a_358156]
-
AMINTIRILE VIEȚII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bolnav sunt azi, ca niciodată... Mă dor amintirile vieții. Așa mi-i sete, dintr-o dată, Să beau din roua tinereții! Izvoarele-s acum secate; Descojiți copacii sunt și goi. Tăcute sălcii și-aplecate Plâng apocaliptic peste noi. Câmpia vieții parcă-i stearpă; Îmi pare totul că-i pustiu. Trist în neant cântă o harpă Iar cine-s eu... nici nu mai știu. Pe-albume
MĂ DOR AMINTIRILE VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356852_a_358181]
-
rîului, pe scurtătură, crengile copacilor se clătinau pe cer, pietrele i se rostogoleau sub tălpi, of, Estero, n-am revoluționat eu cunoașterea, fredona el, da' de iubire sînt matol, cum e rîulețul gol, n-are apă, nu se-adapă, a secat și s-a uscat ... și cu pantofii fleoșc-fleoșc prin valurile mărunte, care i se rostogoleau peste șireturi ... Pe pod trecea Adelina, poate nu se înșelase el cînd i se păruse că a văzut-o trecînd pe lîngă crîșmă, da' era
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
da', dacă începuse să le iubească Afrodita, pentru el căpătau însemnătate, asta era! Treceau zilele una după alta, oamenii se luau cu treburile, priveau cerul înnourat, era frig, bătea vîntul în rafale răutăcioase, dar nu ploua, era tot secetă și secau fîntînile, Licurișca și Thomas veneau și plecau, apăreau așa, din senin, stăteam de vorbă, voiau să le povestesc ce mai era prin văgăună, mă întrebau de ce am mai săpat, dacă nu puneam cartofii, eu aș fi vrut să-i întreb
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
cert ori de căte ori răul făcut întrece binele nu-mi fac reproșuri prea grele mă mustru doar atât cât să readuc balanța în echilibru pentru o vreme necazul te paște fără să-l chemi cum bucuriile dau năvală sau seacă pur și simplu sunt ca să cresc în mine uneori sunt dulce ca și o pâine alteori doar o ciupercă otrăvitoare alteori măr înflorit doar așa sa simt primăvara când mă umplu de seve uneori mă bucur de mine însămi alteori
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
Comemorari > SOSESC... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sosesc... Sosesc cocoarele și pleacă, De veste nici n-am prins, nu știm Că timpu-ncepe iar să treacă Peste păduri și Valea Seacă Cu chip de mim. Și-acum îmi aduc aminte Când alergam pe câmp haihui. Nu prea eram deloc cuminte. Cine nu recunoaște, minte! Pe drept vă spui. Examene și plictiseală Pe fondul meu cel optimist. Cine mai ține socoteală? Însă
SOSESC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356918_a_358247]
-
nu mă mai uimesc câte nu știu./ Amân, doar, moartea timpului neviu/ Ascuns în dosul visului sihastru,(Și iată cum, scriind-sonet).Pe de o parte, sonurile unei poezii a cotidianului, care pune în plin plan reacțiile eului în fața realității, relatarea seacă frisonată, pe ici, pe colo, cu metafore, într-o sintaxă limpede și economicoasă, pe de alta, scormonirea resurselor artistice ale limbajului.Poetul și-a construit universul în firidele cuvintelor și al vorbelor, personificându-le :” Arunc cuvântul/ între circumvoluțiunile presimțite/ ale
IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356957_a_358286]
-
dacă nu îi dai această libertate, și-o ia singură. Și pleacă. Dar eu din ea m-am născut și libertatea mea este una cu a dânsei. Trupul meu de bărbat îi completează trupul ei de nimfă. Iubirea ei mă seacă, însa este așa de dulce... Mă arunc în apele ei și dispar. Pur și simplu dispar, topit de valuri în sărutările ei. Iar atunci sunt pretutindeni în ea. În libertatea ei robită de iubire și de schimbare și de blestem
EL ... MAREA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357006_a_358335]