2,176 matches
-
zgomot”, „haos”! În final, decupez din Ziarul de Iași din 15 octombrie meniul servit aleșilor În seara zilei de 14, la Primărie: „...salată de legume cu piept de pui, salată grecească, salată cu piersici, brânză cu rodii și biscuiți de secară, pui În crustă de migdale, miniescalop Lombardia, piept de curcan marinat, mousse de rață afumată pe piersici, filă de vițel Mätternich, specialitate de brânzeturi fine cu smochine și caise, sparanghel În foietaj, somon fumă, pui cu ciuperci de pădure, păstrăv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și procurîndu-le profituri considerabile în perioadele de lipsuri foarte mari. Căci Europa secolului al XVI-lea rămîne amenințată de problema supraviețuirii. Producția de cereale rămîne în continuare baza alimentației: grîul este folosit pentru pîinea albă a celor mai bogați, ovăzul, secara, orzul pentru pîinea neagră a celor săraci. Lipsa de stabilitate a recoltelor condiționează supraviețuirea celor săraci și veniturile celor bogați, care supraveghează prețurile.Perioadele de foamete, chiar dacă sînt mai rare, nu au dispărut cu totul. Ele apar la zece sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
500 pentru portret. După-amiaza: Am făcut două ore cu bicicleta până aici. Am făcut totuși două opriri pentru completări: șapte ramuri de pin (am dat de ramuri de calitate proastă, rigide). Am căutat și flori, imposibil. Am cules spice de secară înnegrite. M-am întâlnit cu mașina de lapte, șoferul mi-a făcut prietenos cu mâna. N-am putut să-i răspund numai cu o mână. (Am fost nevoit să-mi leg mâna dreaptă cu o eșarfă, se bălăbănește în toate
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
se cuvine? Oricum, chiar dacă aș (re)intra într-un „ritm normal de producție”, de publicat aș publica puțin. Nu știu dacă hotărârea mea de a mă ține departe de poezie pentru o lungă vreme a condus ori nu la o secare de felul celei de care pomeniți. Aflat în Basarabia, am terminat un lung, foarte lung poem - cam de întinderea unui volum rezonabil. Într-un moment de profundă nemulțumire, l-am șters din memoria computerului. Am încercat, din când în când
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În comuna Stănișești, de lângă Burdusaci, unde aceștia locuiau. La 29 aprilie 1953, am ajuns În lagărul de muncă forțată de la Onești, unde comandant era căpitanul Timofte, un torționar de temut, ajutat de alți doi criminali și anume plutonierii Mihăilă și Secara. De la 19 aprilie 1953, până la 26 ianuarie 1954, am fost deținut În Închisoarea de la Gherla, unde director se află căpitanul Goiciu Petru, fost hamal În portul Galați, care bătea până ce omora pe deținuții care ajungeau În mâinile (labele) lui. Pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
De obicei toate perturbările metabolice sunt date de unii hormoni. Așa s-ar explica apariția bolii după pubertate. S-a mai constatat, la nivelul globului că zona maximă de incidență a SM corespunde cu zonele mari cultivatoare de grâu și secară, iar zonele medii a SM - cu cele cultivatoare de porumb și orez. Zonele cu incidența cea mai mică se suprapun peste zonele mari cultivatoare de mei. Această constatare a făcut pe unii autori să susțină că intoleranța genetică pentru gluten
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al XVIII-lea, substantivul exhaustion [εgzostj΄õ] (< lat. exhaus-tio, -onis) cu semnificațiile "metodă de analiză cu epuizarea tuturor ipotezelor posibile" și "faptul de a epuiza (un fluid)", iar, la sfîrșitul veacului următor, substantivul exhaure [εg΄z((] (< lat. exhaurire) cu semnificația "secare a apelor de infiltrație (din mine, din cariere etc.)". În acest mod, elementul de origi-ne engleză din franceză, exhaustif, s-a putut integra într-o familie amplă de cuvinte. Limbile romanice iberice, spaniola și portugheza, pose-dă și ele adjectivul exhaustivo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fundul unsuros al tigăii: Uite ce rămâne de citit!" Și, din același elan, aruncă ziarul în cutia de gunoi. Drace, oare Dasein-ul e cel ce inspiră astfel de conduite extreme? Negru. I se aduce prânzul. Icre negre și pâine de secară. Refuză să mănânce, vrea să crape. Surprinsă, tânăra infirmieră ia înapoi platoul: "În cazul ăsta, o să vă păstrăm icrele la congelator. O să le cereți când o să vă fie foame." Cléa, în halat alb, își face o scurtă apariție ca să înlocuiască
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Costișa și câteva neamuri. Grămezile de porumb despănușat creșteau văzând cu ochii, spre bucuria părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-am auzit bine sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
peste mult timp, moara noastră a devenit renumită în toată zona. Din satele vecine, Frătăuți, Măneuți, Gălănești, Baineț, Bilca, gospodarii veneau să macine cerealele, la Costișa. Din zori și până-n noapte, șiruri de căruțe încărcate cu saci de porumb, orz, secară și mai cu seamă grâu, intrau în ograda morii, care ajunse neîncăpătoare. Circula vestea din gură-n gură că "valțurile" morii sunt dintre cele mai bune. Făina de grâu obținută la ele este tare "faină", este "făina lux". Mi-amintesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oprea caii și-o invita în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având serviciu la primărie). Când eu și Oltea eram la liceu, mama, săptămânal ne aducea "la cufăr" mâncare. (O pâine mare, de secară, crescută în coșărcuțe, slănină, cârnați, tobă, unt, caș). Ne spunea să avem câte o gustare, în fiecare zi, căci masa la internat era... cum era. Mai ales că a fost și un an de secetă cumplită. Tradiția însă era alta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avea doar 100 de kilometri de autostradă, și aceasta mai mult cu numele). Tot jocului cu apa (dar În sens invers) i au aparținut și secarea bălților Dunării (pentru extinderea culturilor agricole) și chiar un proiect (din fericire, nefinalizat) de secare parțială a Deltei Dunării! Despre ecologie, cu siguranță, Ceaușescu nu auzise. Comunismul a promovat ingineria. Programul său transformist cerea cât mai mulți ingineri. Trebuiau construite uzine, blocuri de locuit, canale... Cam jumătate dintre absolvenții Învățământului superior sovietic erau ingineri. La
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și rusnaci pe care i-a dus în Moldova. De ce n-ași nota lucrurile frumoase? Un drum pe subt mesteceni vechi. Nu poți însă să lași la o parte pe cele grave: femei strângând iarba și buruieni din ogoarele de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară; însera; țară; samăn, samă, semănător, sămânță, semi, secară, secure, searbăd, sarbăd. o). a susține, a menține; a apărea și a apare, a dispărea și dispare p). ied, iapă, eu, ea, el, este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem, chiamă. q). fii, fiică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt cuprinse în eterna și necontenit înnoita lege a evoluției. 4 Iunie 927, la ora 5 dim. suntem aproape de Buda-P(esta). Locuri joase, ușoare cline tărăgănate, sălcii și arinișuri, ici colo bălți în preajma C.F. parcele foarte frumoase de grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară plin de colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nostru decât prin îngrijire, civilizație, clădiri monumentale. Nimic din provizoratul dela noi. Doar instalațiile pasagere ale grădinilor de zarzavat, pompe cu cai, care funcționează până între zidurile Buda-Pestei. Trecere nesimțită și rapidă între Ungaria și Cehoslovacia. Aceleași câmpuri bogate de secară și grâu, pline de cupele roșii ale macilor sălbatici. Orizontul închis de zimțuri de plantații. Sate: grămădiri de acoperișuri roșii de țiglă. Salcâmi înfloriți pe marginea drumului de fier. Țărani la prășit plecați din șale pe sapa cu coadă scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Că nimenea nu știe,/ De unde iarba paște/ Și apă că bea” (Peceneaga - Tulcea). Intrarea cerbului în planul uman afectează progresiv rodul, de la extremitate, unde se află culturile de cereale, până în inima gospodăriei, în grădină: „Seară de cu seară,/ Prin verde secară;/ Noaptea miez de noapte,/ Tot prin grâne coapte;/ Mai înspre ziori,/ Prin grădini cu flori;/ Dis-de-dimineață,/ Pe rouă, pe ceață,/ Pe mândra-i verdeață” (Voineasa - Vâlcea). Apropierea de nucleul vieții cotidiene vine odată cu răsăritul, invazia fiind progresivă și iminentă. Efectul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
română veche a cuvântului bou. Aici conotația htoniană este augmentată și completează implicația psihopompă: „Muge-și, muge-și Boul Negru!/ Oileroi, da leroi Doamne!/ Dacă muge, fală-și face,/ Fală-și face când se paște/ De cu seară-n cea secară,/ Peste noapte-n grâne coapte,/ La ziori grădini cu flori,/ Nime-n lume nu mi-l vede,/ Numa' Ion bun bărbat” (Mlăceni - Vâlcea). În urmărirea rituală, adevărata confruntare se dă între forțele magice ale bourului, ca exponent al energiilor precosmice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
preoți și învățător ce are comuna Sirețel județul Suceava! Într-un an vara ne-a trimis N.Stoleriu pe mine, Gh.Gavrilescu și Gh. Hlihor, să luăm dreptul de crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
respirăm. Și ce punem în locul experienței estetice nemijlocite? O aspirație pozitivistă, un schematism scientizant, ce ar consta într-o "metodă" cu impulsuri de acaparare a întregului câmp al exegezei, într-o trufașă operație de "explicare", desigur "științifică", a operei, de secare a inefabilului, de suprimare a iraționalului. Să fim sinceri: o asemenea plivire sârguincioasă a criticii de factorii literari, de înstrăinare a ei în raport cu realul lecturii, ascunde o mefiență chiorâșă față de literatura însăși, o impotență, primitivă ori dobândită, nu importă, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
târgurile Huși, Bârlad, Dorohoi, Burdujeni, Roman, iar la începutul secolului al XIX-lea Fălciu, Adjud, Tg. Frumos. Agricultura. Ocupațiile agricole ale locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]