1,137 matches
-
-o pe cea dintâi. Cât a dorit-o și cât se simțise de umilit până ce a căpătat-o! I se părea că numai el n-are și se credea nenorocit și dezonorat. Se arunca unde era primejdia mai mare, unde secera moartea mai cumplit, fără frică, cu gândul numai la ea... Apoi, când i-a agățat-o pe piept colonelul, în fața trupei, i-a plâns inima de fericire. De-abia atunci a început să se creadă vrednic de-a trăi... În
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
post, continuậnd săpăturile. În scurt timp, tranșeele au fost gata, iar eu, în calitate de comandant de pluton, avusesem pretenție să verific prima eficacitatea lor. Un soldat mi-a instalat acolo o mitralieră și m-a învățat cum să trag și am secerat grăbită capetele cậtorva pui de mesteceni, imaginậndu-mi fericită că sunt ruși veniți să ocupe Frența mea. Eram hotărậtă s-o apăr cu orice preț, fericită chiar să cad acolo, la datorie, decật să-mi răpească cineva bucuria și plăcerea de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
am cunoscut direct fața hidoasă, dar întotdeauna mam pregătit pentru război, informậndu-mă în permanență, pentru că aveam certitudinea că războaiele moderne vor fi războaie ale Serviciilor Secrete și nicidecum ale armatorilor. Cine “pune” de un tsunami în golf cậștigă războiul, chiar dacă seceră mii de vieți omenești. Oricum populația Terrei a crescut nepermis de mult... Sunt destui pregătiți ca s-o diminueze. Ce rațiuni pot decide însă cine să moară și cine să trăiască? Dacă eu l-aș pierde pe Yon, cu noaptea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
minții tale raze, Lumina ta de aur, lumina ce-nviază? {EminescuOpIV 471} O! toată țara asta ai dat altor popoare Încât altar să-ți facă poporul tău loc n-are. Arând un câmp de pietre în crudele-i sudori, El seceră spinișul din lucru-i fără spori, Privirea lui e cruntă și lacrima venin, Blăstăm e vorba-i seacă, sufletul lui suspin. Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine stinge, Doamne, viața națiunei mele, Decât ca soartea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sprijinul tău? 6. Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta? 7. Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8. După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și seamănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9. Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10. Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sunt zdrobiți! 11. Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12. Un cuvînt s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
prihană și-mi va vedea neprihănirea. 7. De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă, de mi-a urmat inima ochii, de s-a lipit vreo întinăciune de mîinile mele, 8. atunci eu să semăn și altul să secere și odraslele mele să fie dezrădăcinate! 9. Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10. atunci nevastă-mea să macine pentru altul și s-o necinstească alții! 11. Căci aceasta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
cu lucrarea sa Quaestiones aliquot de usuris, din 1598. În mijlocul torentului, între noua și vechea doctrină, a rămas Hugo Grotius. Și oricum, ne spune Böhm-Bawerk, «evenimentul decisiv a avut loc puțin înainte de 1640. În acea perioadă, ca și cum ar fi fost secerate dintr-o lovitură barierele rezervorului secular, s-au publicat foarte multe scrieri care susțineau liber apologia cămătăriei; iar publicațiile nu s-a oprit până când principiul legitimității cametei - cel puțin în Țările de Jos - nu a învins». Dintre aceste numeroase scrieri
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
dus nicăieri și nici n-a venit cineva pe la el. Dar pe-atunci nu-mi păsa de soarta acestui june nici cât de scaunele de sub masa lui. Diminețile mergeam la câmp, la vreo 15 kilometri, într-un loc unde se secera grâul. Mă plantau lângă un morman de boabe de grâu și trebuia să dau câte un bon fiecărui tractorist care-și descărca acolo remorca. Făceam, adică, pe pontatorul. Cum eram îmbrăcat "orășenește", țăranii își băteau joc de mine în stilul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
le strigă ostașilor să se adăpostească în șanțuri că se trăgea cu gloanțe, uitând de el. “Da’ pe dumneavoastră nu vă pot lovi?!“, replică prompt un soldat. Ceva mai târziu, caporalul Sterian se ridicase în picioare, în șanț fiind. Căzu secerat de o rafală de mitralieră. Părăsi poziția, după ce atacase și-i scosese pe adversari de pe poziții, trecând printr-un îndrăcit baraj de artilerie. Instinctul îl învăță să evite schijele proiectilelor de artilerie. Într-un mic răgaz îi instrui pe soldați
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
acolo, el fusese probabil, uitat pe poziție! Trebuia să decidă. Nu avea de ales, trebuia să plece, să-și găsească unitatea. Imediat după ce dădu ordinele de retragere, un tir înverșunat de artilerie se dezlănțui asupra companiei lui. Un om căzu secerat de gloanțe. Apucă să le strige soldaților să fie atenți, găsindu-se în câmp deschis într-un lan de grâu. Deodată simți la piciorul stâng ceva rece. ,, Puteam scăpă de război fără să fiu rănit? Pare-se că nu; bine
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lunii pare să amplifice pustietatea și singurătatea cîmpului golit de viață. Dar luna e În formă de seceră și acest lucru introduce un fior celest și un alt orizont al așteptărilor. Recoltarea nu s-a sfîrșit chiar dacă porumbul a fost secerat. Ce alte vieți sînt oare la rînd? Cuvîntul seceră are, În fonetica lui, o sonoritate sacadată, de multă vreme asociată cu mitralierea. Tăcerea scenei este parcă o nerostită amenințare. Dar nu trebuie să ne grăbim și să ne oprim la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de viață. Dar luna e În formă de seceră și acest lucru introduce un fior celest și un alt orizont al așteptărilor. Recoltarea nu s-a sfîrșit chiar dacă porumbul a fost secerat. Ce alte vieți sînt oare la rînd? Cuvîntul seceră are, În fonetica lui, o sonoritate sacadată, de multă vreme asociată cu mitralierea. Tăcerea scenei este parcă o nerostită amenințare. Dar nu trebuie să ne grăbim și să ne oprim la această primă interpretare, poate că deasupra Înseamnă chiar peste
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sonoritate sacadată, de multă vreme asociată cu mitralierea. Tăcerea scenei este parcă o nerostită amenințare. Dar nu trebuie să ne grăbim și să ne oprim la această primă interpretare, poate că deasupra Înseamnă chiar peste și luna este aici chiar secera ostenită dar mulțumită de lucrul dovedit, odihnindu-se pe grămada de coceni. Și atunci, și pentru noi, singurul fior va fi acela răcoros al lucrului dus pînă la capăt. De Împăcare liniștită. Haiku-ul nu este o poezie plată, linearitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cum se cuvine, nu trăiesc cinstit și nu au credință îndestulătoare, unii ca aceia seamănă grâu, dar culeg spini. Ne putem da seama despre acest lucru în chip deosebit când ne gândim la eretici, care de fapt cinstesc Scripturile, dar seceră spini și nu din Scripturi, ci din propriul lor fel de a înțelege lucrurile”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia XI, cap. III, în PSB, vol. 6, p. 395) „... Răul cel mai mare constă în a nu cunoaște chipul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Lipsind eu într-un week-end de acasă - locuia, cum am spus, la mine pentru câteva săptămâni -, nu mică mi-a fost mirarea când, la întoarcere, odată intrat în vestibul, apoi în prima cameră, m-au întâmpinat, întinse pe jos, ca secerate de o uriașă furtună, ușile apartamentului. Fuseseră toate demontate, iar Petru, cu un aer absorbit și conștiincios, ungea cu vaselină arămie, pe care o scotea ceremonios dintr-o cutie de tablă cu ajutorul unei așchii de lemn, balamalele astfel eliberate. Îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Lipsind eu într-un week-end de acasă - locuia, cum am spus, la mine pentru câteva săptămâni -, nu mică mi-a fost mirarea când, la întoarcere, odată intrat în vestibul, apoi în prima cameră, m-au întâmpinat, întinse pe jos, ca secerate de o uriașă furtună, ușile apartamentului. Fuseseră toate demontate, iar Petru, cu un aer absorbit și conștiincios, ungea cu vaselină arămie, pe care o scotea ceremonios dintr-o cutie de tablă cu ajutorul unei așchii de lemn, balamalele astfel eliberate. Îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
froment), sl. zlak „cereală”, vgr. chloe „verdeață, iarbă”. Compararea limbilor poate ajuta la descoperirea structurii etimologice a cuvântului. Astfel secară se raportează la lat. secale, de la seco „a tăia, a recolta, a strânge furaj” (rom. a seca „a ucide”, secure, secere); albaneza are pe de o parte pe thekër „secară”, iar pe de altă parte pe korr „a secera, a cosi”, pe korrje „seceriș, recoltă de cereale”, de unde rezultă structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Astfel secară se raportează la lat. secale, de la seco „a tăia, a recolta, a strânge furaj” (rom. a seca „a ucide”, secure, secere); albaneza are pe de o parte pe thekër „secară”, iar pe de altă parte pe korr „a secera, a cosi”, pe korrje „seceriș, recoltă de cereale”, de unde rezultă structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor albaneze korr, korrje, româna are cules, a culege, de unde posibilitatea de a identifica structura cu-lege, partea a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de ani s-au petrecut evenimente tulburătoare ca năvălirile barbare, marile epidemii, cutremure devastatoare urmate de foamete, dar și instaurarea unei noi credințe, a creștinismului. Amenințarea cu moartea determinată de epidemiile ce au avut loc în primele trei secole, care secerau mii de vieți indiferent de vârstă și condiție socială, starea de prostrație ce a caracterizat omenirea în această perioadă, a lăsat curs liber tuturor credințelor și superstițiilor slăbind încrederea în medici. în această perioadă se constată o înflorire a magiei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cancerul, boli ale fiecărui organ și ale sistemelor, în forme acute sau cronice, fac loc și noilor maladii ca de exemplu febra galbenă, pe care o studiază complex Hughes, așa cum am amintit și care la un moment dat, în Philadelphia, seceră 10% din populație. Aici apare primul spital abia în 1751. în Europa această epidemie intră prin porturile iberice (1723) și îngrozește prin ravagii și extensie. Lumea nu scăpase de frica ciumei, care numai în Italia, în câțiva ani din prima
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
față de medici. Morbiditatea și mortalitatea infantilă scad. Numărul celor vindecați crește. Se ameliorează condițiile de viață, iar vârsta medie începe să crească. În Franța sec. XVIII un copil din patru murea. Bolile, foamea, precara igienă individuală și publică, accidentele climatice, secerau vieți. Ameliorarea igienei urbane, canalizarea apelor reziduale, îmbunătățirea și diversificarea alimentației, intrarea în rol a spitalelor care nu mai sunt lăsate pe seama exclusivă a călugărilor, înmulțirea și dotarea acestora, schimbă radical situația. Cultura cartofului în Franța se intensifică datorită lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
măsura capacității de invenție mimetică a stilului lui Caragiale și a talentului său de a caracteriza în maniera idilico-sentimentală specifică sămănătorismului: Fata mamii Ilinchii era bălană, plăviță, cu părul galben-auriu ca spicul grâului copt, răscopt, tocmai cum e bun de secerat, cum e pâinea a bună de mâncat și-i place puiului golaș de pitpalac să-l ciugulească și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Se alesese praful de directiva privind orele de muncă. Încruntându-se, Își frecă rădăcina nasului, Încercând să oprească durerea din ce În ce mai puternică. Când deschise din nou ochii, privea la alt nume cunoscut: Martin Strichen, Howesbank Avenue, numărul 25. Omul care putea secera nenorociți de avocați alunecoși dintr-o singură lovitură. Iar Sandy Alunecosul avusese tupeu să afirme că era vina Poliției că fusese eliberat Cleaver... Un mic zâmbet scăpără pe fața lui Logan când Își imagină momentul impactului, Bang. Fix În nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
habar nu ai, că el a fost În război, tu - nu, și-ți arată pulpa, „aici m-a lovit o schijă”, și pe urmă Își arată degetul mic, „aici m-am tăiat cu secera când eram copil, că trebuia să secerăm și să facem pâine, și uite aici, uite aici la călcâi, asta o am de când am sărit cu parașuta”, te minte, evident, „și de-abia s-a deschis, de am căzut ca un sac, noroc că era noroi pe dealurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]