1,161 matches
-
adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă." 9. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 10. "Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: Cînd veți intra în țara pe care v-o dau, și cînd veți secera semănăturile, să aduceți preotului un snop, ca pîrgă a secerișului vostru. 11. El să legene snopul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte și într-alta, a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
preotului. 21. În aceeași zi, să vestiți sărbătoarea, și să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veți locui. 22. Cînd veți secera semănăturile din țara voastră, să lași nesecerat un colț din cîmpul tău, și să nu strîngi ce rămîne de pe urma secerătorilor. Să lași săracului și străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru." 23. Domnul a vorbit lui Moise, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
strîngi roadele. 4. Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pămînt, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul, și să nu-ți tai via. 5. Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute de la seceriș, și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt. 6. Ceea ce va ieși de la sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare din voi să se întoarcă în familia lui. 11. Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănați, să nu secerați ce vor aduce ogoarele de la ele, și să nu culegeți via netăiată. 12. Căci este anul de veselie: să-l priviți ca ceva sfînt. Să mîncați ce vă vor da ogoarele voastre. 13. În anul acesta de veselie, fiecare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
va purta sarcina lui însuși. 6. Cine primește învățătură în Cuvînt, să facă parte din toate bunurile lui și celui ce-l învață. 7. Nu vă înșelați: "Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit." Ce seamănă omul, aceea va și secera. 8. Cine seamănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viața veșnică. 9. Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
în Cuvînt, să facă parte din toate bunurile lui și celui ce-l învață. 7. Nu vă înșelați: "Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit." Ce seamănă omul, aceea va și secera. 8. Cine seamănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viața veșnică. 9. Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. 10. Așadar, cît avem prilej, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
ce-l învață. 7. Nu vă înșelați: "Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit." Ce seamănă omul, aceea va și secera. 8. Cine seamănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viața veșnică. 9. Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. 10. Așadar, cît avem prilej, să facem bine la toți, și mai ales fraților în credință. 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
aceea va și secera. 8. Cine seamănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viața veșnică. 9. Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. 10. Așadar, cît avem prilej, să facem bine la toți, și mai ales fraților în credință. 11. Uitați-vă cu ce slove mari v-am scris, cu însăși mîna mea. 12. Toți cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
oară În urmă, Înainte de a fugi În goana calului, văzuse cum veteranul Tercio Viejo de Cartagena - din rândurile căruia făceau parte tatăl meu și Alatriste - Încerca să părăsească demn câmpul de bătălie semănat cu cadavre, prin mulțimea dușmanilor care Îl secerau cu focuri de archebuză, muschetă și artilerie. Erau acolo morți, oameni În agonie și fugari cât vedeai cu ochii, povestea Vicuña. Și În plin dezastru, sub soarele orbitor care scăpăra pe dunele de nisip, luptând cu vântul puternic și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
oprește și nu le întreba nimeni nimic bătrâna mai în urmă, pășind cu șovăială pe luciul de gheață al mozaicului, temându-se să nu cadă. Cerboaica se opri în stradă s-o aștepte. Chiar ai de gând să mergi la secerat? o-ntrebă când veni. M-am gândit as-noapte că nu-i rău să avem și noi ceva de adunat. Poate se isprăvește cu războiul și ne lasă la casa noastră. Or să se-ntoarcă ai noștri, și ce-o să mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
față și-și făcu vânt să se răcorească. Insolația! O să capete insolație! Și-atunci mogâldeața cenușie apăru din nou. Mamă! strigă. Vedenia o auzi. Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mamă! strigă. Vedenia o auzi. Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om? Își încordă ochii și-l văzu. Uite-l! Doamne, fată, aista... nu-i el? Bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că nenorocitul acela poate să moară din clipă în clipă, dacă n-a și murit, cu tot sângele scurs în țărână. Ce ghinion pe ele să nimerească în calea lui și ce idee să-i vină bătrânei, să iasă la secerat! Ca și când cu acel puțin grâu sau fără el nu era totuna? Făcu un pas spre Tudor. I se păru că se împiedică în umbra fugarului prăbușită la picioarele ei. Se agăță șovăitoare de el, închizând ochii, pătrunsă de căldura trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
eram neagră toată, abia mă mai țineam pe picioare. Așa-m ajuns și-așa-m început lucrul. N-a fost încă nimic până n-a ridicat ochii și nu l-a văzut Cerboaica venind. Venea ca la moarte, și eu seceram aplecată cu moartea-n mine, și când mi-a răsărit și mie în lumina ochilor, am crezut că-i frate-tu Alexandru, scăpat din lagăr. C-am primit odată cu lucrurile lui, printre zdrențele rămase de la el, scrisoarea pe care-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
umilită, castrată, racolată și malformată (chit că - paradoxal - și alintată!) serie intelectuală a culturii române în comunism, la tragică paritate doar cu lumea interbelică post ’47? Și cum să nu te obsedeze insomniac destinul care ne-a legat întru eșec secerându-i în plină forță creatoare pe Ion Stratan, la 50 de ani, pe Radu G. Țeposu la 45, pe Mariana Marin la 47, pe Mircea Nedelciu la 49, pe Mircea Scarlat la 36, care i-a sufocat în renăscut avânt
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
scrie pe ușile grele ale marilor lăcașuri. Așa, am stat aproape un ceas, citind ce scria pe Poarta germană, istorică, Luther... Dragi Păsări, (cuvânta Sfântul) Prea bunele noastre surori, "Dumnezeu vă ține în viață, fără ca voi să semănați și să secerați vreodată, El vă dă și izvoarele și pâraiele unde să vă potoliți setea, vă dă și coline și munți, în care vă adăpostiți și arbori înalți în care să vă faceți cuiburile, și pentru că nu știți să coaseți, nici să
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
a fost bună. Producțiunea agricolă e legată de anume condiții de timp. Un obiect industrial se poate produce și vara și iarna, și noaptea și ziua, oricând și oriunde. Cine însă nu ară la vreme, nu prășește la vreme, nu seceră la vreme, acela nu recoltează nimic și degeaba și-a băgat capitalul în producțiune. Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă cu ruina sigură a producțiunii, deci cu ruina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tămâie vor râde de tine daca le vei da sfatul să muncească, să întrebuințeze într-un mod util echivalentul de putere mecanică pe care îl produce organismul lor viu. Țăranul întrebuințează acest echivalent mecanic pentru a ara, a semăna, a secera; adică pentru a da materiei o formă nouă, aceea a grânelor, de o utilitate incontestabilă. Ce fac însă ceilalți cu acel echivalent, la ce întrebuințează mecanismul fizicului lor prețios? Spre a produce lucruri de utilitate? Ferească Dumnezeu. Unii, nefăcând nimic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
invederat pentru toată lumea; populația Banatului trăia - afară poate de-o seamă de țărani bogați - de la mână la gură. Puțini câștigau de cu vară mai mult decum le trebuia iarna. La vremea secerii ne și lipsește pâinea. Cel întîi grâu ce secerăm se preface literalmente în pâine, celălalt e vândut de pe câmp, fiind încă în spice, sau se duce numaidecât în piață - pentru a împăca pe perceptor. Sarcinele ce-i se impun populațiunii de aci sunt neauzite și sute de mii de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să execute însă? Poporul e mai iritat decât oricând și în adânca sa ignoranță identifică pe perceptor cu neîngăduitorul creditor, cu statul. Firește. Cel ce ia grâul de pe ogorul țăranului și-l silește a-și vinde marfa câteva săptămâni după secere, când e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului vaca, care-i hrănește copiii, pentru a o da pe nimic celui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar tot mai cereau altele și altele deși, dacă i-ai fi-ntrebat, n-ar fi știut să-ți spună ce-aveau de gând să facă cu ele. Stegulețele erau de două feluri: roșii și tricolore. Cele roșii aveau pe ele secera și ciocanul într-o cunună de spice, iar celelalte stema țării pe culoarea galbenă. Erau dintr-o hârtie foarte poroasă, miroseau a clei și chimicale și se sfâșiau extrem de ușor, așa că puține erau întregi. Bățul lor era de lemn de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sânilor atârnând ca niște pungi dezumflate, cu oasele șoldurilor dezvelite ca două aripi de ghips. Se clătinau cu toții acum în vântul nenorocirii ca niște paie uscate, cu măciulii ca de mac în vârf. Roadele erau coapte și venise vremea de secerat. Și se-arătară curând, harnici, secerătorii: candizi și blonzi, cârlionțați, cu aureole în jurul chipurilor ca de copii, cu largi robe-ncrețite și aripi ca de lăstun. Intrară-n lanul ce le venea pân-la piept și începură masacrul. Cu secerele lor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Kasser nu mai avea mult de trăit. Bătrânul împărat plecase însă din psiac a doua zi după înfruntarea cu Zuul. Alaana își luase în serios rolul de Maestru, muncind din greu ca să restabilească sănătatea mintală a quinților, care căzuseră ca secerați în urma atacului sălbatic prin care Xtyn nu făcuse altceva decât să le cruțe viața. Cei patru își reveniseră cu greu, dar spuseseră că doresc să vegheze la puținele zile care-i mai rămăseseră ultimului reprezentant al dinastiei Boszt. Discutase foarte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]