894 matches
-
un fund uriaș, ca Venerele din epoca de piatră. Alta a fost măritată cu un comerciant de dulciuri care a părăsit-o. Ca specialistă în mineralogie, a făcut parte din numeroase echipe care s-au deplasat spre sud în jumătatea secetoasă a anului. Când s-a întors dintr-o expediție, l-a găsit pe bărbatul ei încurcat cu o vânzătoare. A treia e o fată bătrână. Urâtă, cu obrazul plin de pistrui mari, osoasă și greoaie ca un cal normand, dar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să-mi mai poarte noroc. Mi-a devenit ostilă. Aerul e, acum, atât de apăsător încît, dincolo de zidul unde au încremenit, imobili, oțetarii, se află, parcă, un deșert. Până și nopțile sunt bolnave. Nu mi-am imaginat că descriind sezonul secetos din Asybaris voi ajunge să-l suport. Am uitat de când n-a mai căzut o picătură de ploaie. De fapt, tot ce doresc e să văd, într-o zi, această vară transformată în amintire. 52. Rugat să-i descrie insula
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
adunară cîțiva, veni și supraveghetorul sectorului, care Îi Împrăștie după ce reținu pe trei din ei, care-l duseră pînă la o baracă, iar În după-miaza aceleiași zile fu Înmormîntat. O movilă de pămînt ce se șterse și ea În vîntul secetos al ținutului. Au trecut ani, mulți, foarte mulți, și mi-aduc aminte și acum de el, străjuind Începutul acelei tinereți cînd am urcat, pentru prima dată, treptele tribunalului județean. 17. 1953. Anul morții lui Stalin. În dimineața acelei zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
micile, din ce În ce mai stăruitoarele striațiuni din prelungirea ochilor, ca un evantai spre tîmple, se apără cum poate de valurile acestui timp care bate pentru ea (și pentru femeile, și ele În vîrstă, cu care se compară, ale acelor sindrofii), din ce În ce mai vizibil secetos. Domnului Pavel nu-i pasă, el e asemeni stîlpului de telegraf din fața porții, cu care se compară cîteodată, rîzÎnd, uscat și drept, avînd grijă de verticalitatea ținutei, foarte micile, mai vizibile, mai nu, crăpături ale suprafeței neavînd nici o importantă, „important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
insurecție. PARTEA A PATRA 33 Antonius Primus își opri calul lângă un copac. — Mai avem câteva mile, și am ajuns. Din vârful colinei, privi peisajul din fața sa. În lumina puternică de sfârșit de august - fusese o vară foarte călduroasă și secetoasă, în anul acela funest al războiului civil -, zări zidurile orașului Poetovium, cel mai frumos din Pannonia, ridicat pe malul de mizănoapte al Dravei. Râul străbătea marea câmpie, îndreptându-se spre Dunăre; galbenul întunecat al câmpurilor de floarea-soarelui alterna cu verdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fără să știe că nu de acolo va veni buclucul. — E o plantă tropicală, spuse. Apa de robinet nu-i face bine. Atunci s-o scoateți afară când plouă, insistă femeia, neluându-și ochii de la ghiveci. — A fost o vară secetoasă, spuse Jenică, privind pe fereastră, de parcă ar fi așteptat un ajutor de afară. A plouat rar și doar noaptea. Ploi dintr-alea de vară, într-o dungă și repezi. Până să vii, se opreau... Dar cum îi spune la planta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
am înțeles de ce ne-a arătat tata harta. Granițele Chinei aveau să se schimbe în curând. Până la vremea când tata și-a aflat sfârșitul, în timpul ultimilor câțiva ani ai împăratului Tao Kuang, răscoalele țărănești se agravaseră. În toiul unei veri secetoase, tata n-a mai venit acasă luni în șir. Mama își făcea griji pentru siguranța lui, căci aflase vești dintr-o provincie învecinată despre țărani furioși care dăduseră foc reședinței guvernatorului lor. Tata trăia în biroul său și încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
notar ultimele dorințe. Maria a dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, și cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă și panoramă”. Și-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă", pentru ca drumeții să își potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
să pătrundă pe cursul lor numai când debitul de apă era suficient de mare. Datorită iezăturilor, morilor, „măliturilor”, cârmacii trebuiau să execute adevărate probe de bună orientare. În afară de aceasta, în lunile de iarnă pentru plutărit, și în lunile de vară secetoase pentru caice, nici Prutul nici Siretul nu erau navigabile, fie datorită debitului scăzut de apă, fie înghețului. Chiar Dunărea, în dreptul locului unde se varsă Siretul, îngheța în timpul iernii aproximativ 37 de zile. În prima jumătate a secolului al XIX-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Extractivele neazotate sunt alcătuite în proporție precumpănitoare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 3-40C și că plantele rezistă la înghețurile de primăvară până la -60C, semănatul este recomandabil să se facă primăvara foarte timpuriu. O însămânțare timpurie este 32 necesară, mai ales, în regiunile de stepă ale țării, unde primăvara este de regulă secetoasă și solul se usucă repede din cauza vânturilor puternice. Epoca optimă de semănat are o influență deosebită asupra germinației seminței (NATALIA VASILIU, 1958) (tabelul 17). Experiențe cu epoci diferite de însămânțare s-au efectuat și la Staținea Moara Domnească de către A
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ca aceasta este fovorabilă culturii năutului. Din punct de vedere climatic, condițiile din Câmpia Jijiei și a Bahluiului, corespund cerințelor speciei Cicer arietinum L., cunoscându-se că arealul hidrotermic cel mai propice culturii năutului este delimitat de elementele climatului moderat secetos, 3000 0C și 250 mm precipitații și moderat umed 20000C și 450 mm precipitații, valori înregistrate în perioada de vegetație. Solurile de la noi din țară, acolo unde este zonată cultura năutului, sunt destul de favorabile pentru ca planta să nu fie afectată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
un arbust dintr-o specie foarte rară. Era asemănător emphobului și avea ca și acesta spertigrame. Caleotrecratina ce creștea lîngă acesta se particulariza prin frunzele sale bicolore, roșii în anotimpul cald și verzi iarna. Ea aprecia în mod deosebit clima secetoasă. Elev de clasa a IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu se numesc pe sine prezicători. De exemplu, o persoană din județul Suceava, care practică în fiecare an "calendarul foilor de ceapă", spunea că "este un obicei moștenit din strămoși și care arată clar cum este timpul, lunile ploioase și secetoase. Nu este nici un păcat aici, ne ajută în agricultură..." (A.S., Suceava, 68 ani). Dintre acești practicieni rurali ai divinației există azi o serie care și-au făcut din aceasta un fel de profesie. Se numesc vrăjitori, vraci, descântători și, extrem de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dacă în fiecare din cele șapte zile ale celebrării sau doar într-o singură zi). Apa nu era obișnuită, ci provenea din izvorul Siloe în Cedron și dusă în templu prin Poarta apei. Ritualul, care avea loc la sfârșitul anotimpului secetos de vară (’êtănîm, numele cananean al lunii, înseamnă și „izvoare permanente”, în sensul că nu seacă în funcție de anotimp), avea scopul de a „chema” ploile cât mai degrabă; acesta e de altfel un motiv cunoscut în istoria religiilor și în folclor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
al lui Dionysos. Calendarul popular se cristalizează în perioada postromană, creștinismul pătrunzând în Dacia în sec. IV e. n. Descifrând semnele vremurilor răsăriturile și apusurile soarelui, succesiunea zilelor și a nopților, a verilor și a iernilor, a timpului ploios cu cel secetos , mentalitatea tradițională a transformat calendarul într-un instrument de mediere între om și natură.44 În concepția arhaică, la baza calendarului popular se află "timpurile bune" și "timpurile rele", marcate de sărbători. Astfel, ziua era simbolul luminii, al căldurii, fertilității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintre ani: în seara spre Sf. Vasile, se iau 12 felii de ceapă, se pune sare în fiecare felie, se "botează" fiecare felie, după numele lunilor, iar a doua zi dimineață se poate ști dacă luna va fi ploioasă sau secetoasă, după apa pe care a lăsat-o sarea în feliile de ceapă dacă a lăsat prea multă apă, luna va fi ploioasă, dacă sarea nu s-a topit deloc, va fi secetă, iar dacă e pe jumătate umedă, luna va
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la Sânziene, când, potrivit tradiției, se spune că se îneacă cu un bob de orz și nu mai poate cânta. În unele zone, "amuțitul cucului" vestește vremea cositului, iar dacă amuțește înainte de Sânziene se spune că vara va fi foarte secetoasă. Simbolizând nașterea și moartea unui anotimp, cucul a devenit o pasăre oracol care urzește norocul omului, iar prin cântecul său vestește sănătatea, căsătoria sau moartea.253 c. Imaginea-cronotop Pasărea antropomorfă, omniprezentă în literatura populară, își are obârșia în legendele în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer, ca nouri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cele mai bogate din lume.” Cel mai important rîu al zonei este Motrul, care izvorăște din culmea Cernei, din munții Mehedințiului, străbate județele Mehedinți și Gorj și se varsă În rîul Jiu. RÎul Motru nu seacă total nici În perioadele secetoase acest aspect avînd aspecte pozitive pentru agricultură. Fauna este una bogată și este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
geografice, clima județului Iași are un caracter continental destul de pronunțat, integrându-se condițiilor climatice ale Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate; iarna, zona județului este acoperită de mase de aer reci dinspre nord-est și nord. Valoarea medie anuală a temperaturii în perioada 1901- 1990 fiind de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. În județul Iași nu există lacuri naturale. Rețeaua hidrografică a județului Iași acoperă o suprafață totală de 13.080 de hectare și aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Prut (centrul și estul județului), Siret (vestul județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în pârâul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația este situată în sectorul de climă continentală. Iernile sunt reci, dominate de masele de aer ale anticiclonului euroasiatic cu circulație nordică și nord-estică, cu viscole puternice. Verile sunt calde și dominate de perioade secetoase, precipitațiile cad sub forma de averse în timpul verii. Temperatura medie anuală: 8-9°C. Mediile lunii cele mai calde: 18-20°C iar ale lunii cele mai reci -2°C, -4°C; rezultă o amplitudine de 22°C-24°C. Datele medii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un lac de acumulare. Suprafețele stuficole din jurul eleșteului Florea din apropierea localității Vlădeni sunt o mărturie a întinsei zone inundabile pe care o forma cândva Jijia în această regiune. Clima este temperat-continentală cu ierni reci și uscate, respectiv veri calde și secetoase. Temperatura medie multianuală este de 9°C, iar cantitatea de precipitații anuale variază între 450-650 mm. Solurile sunt argiloase, supuse eroziunii, iar în depresiunea Jijiei se întâlnesc și suprafețe mari de terenuri sărăturate. Vegetația instalată treptat în jurul eleșteelor și iazurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
orizontul. Norul devine o hidră, hidra se metamorfozează În neguri otrăvitoare, vifor de urgie, după care negurile, viforul pier În pustiu... Imagini, toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor. O agresivitate ce se scurge ca apa În nisipurile secetoase... În aceeași tehnică sînt compuse și poemele din Ostașii noștri: o retorică mai obosită, bazată aproape În exclusivitate pe antiteză și personificare. Simbolurile sînt, acum, de natură strict geologică. Carpatul Înfruntă (de data aceasta În cadrul unui dialog) pe vecinul său
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]