1,533 matches
-
românilor de sub suzeranitatea sa și să atragă și pe cei de peste Carpați. Supravegherea și comanda asupra oștirii, care avea să fie alcătuită din români, saxoni și secui „cu puținii unguri” a fost încredințată lui Andrei, fiul lui Cackgu, comite al secuilor, Brașovului, Bistriței și Maramureșului. Ceva neprevăzut, însă, s-a întâmplat în voievodatele românești din Maramureș și Bereg. Știind că este făcută în folosul regatului ungar, Bogdan din Cuhea, în afară de refuzul său de a executa ordinul comitelui regal, suprapus peste voievodatul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cronica sa păstrată astăzi în mai multe variante, scriu că prima a avut loc în „anno Domini millesimo trecentesimo qudragesimo quinto”, după campania din Lituania. Năvălind tătarii în Regatul Ungariei, mai adesea în părțile de margine ale Transilvaniei și la secui, regele însuși a trimis pe viteazul și războinicul bărbat Andrei, fiul lui Laczk, voeivodul Transilvaniei, în contra acestor tătari cu nobili secui și cu oștire puternică. (Citește de români și saxoni). Și intrând cu putere în țara unde locuiau ei, i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după campania din Lituania. Năvălind tătarii în Regatul Ungariei, mai adesea în părțile de margine ale Transilvaniei și la secui, regele însuși a trimis pe viteazul și războinicul bărbat Andrei, fiul lui Laczk, voeivodul Transilvaniei, în contra acestor tătari cu nobili secui și cu oștire puternică. (Citește de români și saxoni). Și intrând cu putere în țara unde locuiau ei, i-a învins împreună cu principele lor cu numele Altamos, care a ieșit înainte cu multă oaste spre a le rezista în câmp
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost câștigată, bineînțeles, cu concursul lui Dragoș Vodă al analelor moldovenești și cu acela al lui Nicolae Alexandru Basarab, pe care Letopisețul Țării Românești îl arată că a fost comandant suprem numit de Craiu. Expediția, întreprinsă în anul 1346 de către secui, unguri, cu mare mulțime de români, a desăvârșit și exploatat succesul obținut în anul anterior. Mulți tătari au fost uciși atunci și armele lor luate o dată cu turmele lor și cirezile de vite au îmbogățit pe luptători. La 15 august, regele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se mai află Dealul Tătarului și Șanțul Tătarului. Încurajați de primele victorii, în care nu numai că a fost ucis comandantul mongol, dar au fost prinse și banderii întregi de luptători tătari, duse mai apoi până la Vișegrad, românii, saxonii și secuii au izbutit să-i alunge pe tătari spre mare. „Post haec etiam siculi, Tartaros saepins invaserunt, et cum magna praeda ad propria redierunt. Qui autem ex ipsis Tartaris remanserunt ad parte maritimas longe distantes ad alios tartaros fugerunt”. Însemnările saxonilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Valea Marea... Dintre aceștia nu a lipsit, desigur, Dragoș din Bedeu cu fiul său Sas, voievodul moldovean de mai târziu, care reveniți în Câmpul lui Dragoș, nu s-au mai înapoiat în Maramureș. În timpul acestor victorii ale românilor și secuilor pe versantul de răsărit al Carpaților, Bogdan, fostul voievod, gândindu-se că nu mai reprezenta nimic în viața politică a Maramureșului, pe când Dragoș din Bedeu, căpitanul regal, ajunsese voievod în Moldova, chemă la dânsul pe toți din districtul său, care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care erau pricinile întemeiate de rezolvat la fața locului? Sunt lesne de aflat, dacă urmărim diplomele emise de Ludovic. De la Alba Iulia, unde se afla între 29 august și 4 septembrie, regele era așteptat cu teamă de Andrei Lacky, comitele secuilor, de Brașov și Maramureș, la Bistrița. În ce privește „pricinile întemeiate” de rezolvat, acestea erau în legătură cu fuga românilor și noile tulburări din Maramureș, puse la cale de către Bogdan, fostul voievod, refugiat în Valahia Minoră, de sub suzeranitatea tătară, prin nepotul său Ștefan, fiul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bereg, „ca prin îngrijirea lor destoinică să fie înzestrate cu mulți locuitori și să fie aduse la o stare mai bună niște sate românești, numite Lipche și Zeleumezeu (Herince), aflate în Maramureș”. Ei erau recomandați regelui de magistrul Andrei, comitele secuilor de Bistrița, de Maramureș și de Brașov” „ca românii noștri credincioși”, cu adausul că „românilor așezați în acele sate”... li se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați ascultat pe ceilalți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou. Chemarea regelui la Bistrița a fost făcută, desigur, prin Andrei, comitele secuilor, mai mult de cnejii și voievozii români din Bereg și Maramureș, care se temeau că prin revenirea lui Bogdan vor pierde privilegiile date lor de Coroana ungară. Sprijinindu-se pe oamenii săi de încredere, veniți cu el, și ajutat de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
el însuși, pentru a stimula zelul de prezentare la oaste, răsplătea pe românii din Banat, Iuga și Bogdan, fiii lui Ștefan, cu cnezatul din Valea Mutnik (din Caransebeș); pe fiii lui Laurențiu, voievodul Transilvaniei, Nicolae și Leucus, noul comite al secuilor cu moșii în comitatul Nitra și, în decembrie 1352, avansa pe Nicolae de Zyrma la dregătoria de comite de Ugocea, alt voievodat românesc. În Maramureș, el aduse ca voievod pe Bogdan, fiul lui Bogdan infidelul, vărul lui Ioan, fiul lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
organizări a apărării, ca nu cumva printr-o nouă irupție a mongolilor aduși de Bogdan să fie expusă la devastări însăși Ungaria, Andrei, voievodul Transilvaniei, a primit sarcina să restaureze toate cetățile regale și castrul Dealul Mare (Waarheghiy) din Țara secuilor, distruse de tătari foarte recent (neperissima). Iar, pentru a nu jena câtuși de puțin pe Bogdan, neînduplecatul său dușman refugiat în Valahia Minoră, regele întărea lui Ioan și Ștefan partea tatălui lor Iuga din Cuhea, fără a se atinge de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai adeseori de oastea regelui”. Ultima campanie trebuie să fi avut loc în toamna anului 1364. Dar toate au fost parate cu bravură. În cele din urmă, voievozii Moldovei, Petru și Bogdan, au învins oastea regală alcătuită din unguri, saxoni, secui și din români din Maramureș, Bereg și Ugocea și au alungat-o peste munți, zăvorând trecătorile Carpaților. Independența era acum un vis împlinit. La capătul acestor lupte sterile pentru Coroana ungară, în ziua de 2 februarie 1365, regele a trebuit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
armat în coasta noastră. Apoi, pentru că acordarea independenței Kosovo ar deschide o cutie a Pandorei în mai multe țări ale Europei. Mă gândesc la Rusia (Cecenia), Georgia (Abhazia), Franța (Corsica), Belgia (valonii și flamanzii) etc. În ce ne privește, chiar dacă secuii sau cei care spun că vorbesc în numele lor au realizat că o autonomie teritorială le-ar aduce mai multe pagube decât câștiguri, nu este exclus ca independența Kosovo să împingă spiritele mai aprinse să redeschidă tema. România, deși membră a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
castelului și la situația țăranilor din depresiunea Branului, Podea remarca: "cetatea Branului, zidită de sașii brașoveni, nu dintr-un entuziasm patriotic, ci pentru a dobândi de la regele Ludovic... privilegii noi și, mai ales, pentru a scăpa Brașovul de tutela comitelui Secuilor...cavalerii teutoni n-au fost mari constructori de cetăți...meritele lor erau în apărarea și întărirea catolicismului." Țăranii români din munții și văile brănene trăiau acolo din moși-strămoși; încă din secolul al XIII-lea există evocări despre existența lor, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail, fiul lui Mircea, conte al secuilor, reușise să introducă două persoane de încredere ca pârcălabi în cetatea Branului, cu acordul tacit al lui Sigismund. Se pare că cei doi au rezistat până după moartea lui Mircea Vodă, "când lui Mihail i se luă Branul, în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
De o autonomie a Transilvaniei (unde ungurii ar avea altă pondere decât pierduți În ansamblul României) nici nu poate fi vorba (cel puțin În contextul actual). În 2006, au făcut un pas Înainte, odată cu revendicarea explicită a autonomiei „ținutului Secuiesc“ (secuii, comunitate ungurească având totuși un anume specific, trăiesc În partea răsăriteană a Transilvaniei, Îndeosebi În Covasna și Harghita, cele două județe cu majoritate maghiară). Se poate pune Însă Întrebarea dacă o autonomie acordată numai secuilor n-ar slăbi poziția ungurilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
explicită a autonomiei „ținutului Secuiesc“ (secuii, comunitate ungurească având totuși un anume specific, trăiesc În partea răsăriteană a Transilvaniei, Îndeosebi În Covasna și Harghita, cele două județe cu majoritate maghiară). Se poate pune Însă Întrebarea dacă o autonomie acordată numai secuilor n-ar slăbi poziția ungurilor din celelalte județe ale Transilvaniei, care, separați de nucleul lor cel mai puternic, ar rămâne și mai minoritari. Așa că maghiarii insistă În principal asupra unei cât mai pronunțate descentralizări administrative, asociată cu utilizarea oficială a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
maghiari pur și simplu). Ceea ce nu-l Împiedică să-și afirme Înrudirea cu un voievod român din Evul Mediu, sau chiar să fie Înfățișat ca una și aceeași persoană cu acesta (Bram Stoker nu pare a distinge prea bine Între secui și români, și nici Între Transilvania și țara Românească). Vlad țepeș, a cărui principală domnie În țara Românească se situează Între 1456 și 1462, a fost Într-adevăr cunoscut, mai puțin de compatrioții săi și mai mult de străini, sub numele de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mare oaste pentru expediția de pedeapsă contra lui Ștefan-Vodă. Soliman vine de la Scutari. În August 1474 Soliman era la Sofia Fine Dechemvrie 1474 Soliman pătrunde în Moldova. la 10 Ian. 1475 într-o Marți dimineața Ștefan atacă în față cu secuii, în flanc el însuși, și în spate portarul Sucevei. Marți Miercuri Joi Vineri, Turcii au fugit, unii au ajuns până la apa Smilei s-au înecat în Siret și Dunăre. Zilele anilor 1474-1475 S 1 Ian. 1474 D 2 Ianuarie D
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el cauza creștinătății. 1475 (anul a început la Septemvrie) Tabăra dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Matei, dar și față de Vlad Țepeș. Cererea brașovenilor, de a fi apărați de un atac venit din Moldova, nu înseamnă, însă, că Ștefan se afla în conflict cu vărul său. Țepeș nu putea să vină și să-i apere pe secui și pe brașoveni, avea însă posibilitatea să trimită lui Ștefan oameni prin care să-l roage ca să nu-i atace pe aliații săi. Era tot ce putea face Țepeș. Așadar, cererea brașovenilor și a secuilor nu trebuie să presupună un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și să-i apere pe secui și pe brașoveni, avea însă posibilitatea să trimită lui Ștefan oameni prin care să-l roage ca să nu-i atace pe aliații săi. Era tot ce putea face Țepeș. Așadar, cererea brașovenilor și a secuilor nu trebuie să presupună un conflict între Ștefan cel Mare și Țepeș. În realitate era un conflict între domnul Moldovei și regele Ungariei. Cererea ardelenilor, făcută în octombrie 1460, ne arată că Petru Aron se afla încă în Transilvania. Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut darul să înrăutățească raporturile dintre Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Ceea ce este exagerat, trimiterea unui sol polon, a cărui misiune n-o cunoaștem, putea să stârnească, în cel mai rău caz, nemulțumirea domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-l surprinde nepregătit pe Ștefan cel Mare, deoarece în vreme de iarnă nu se organizau campanii decât în mod excepțional. Despre efectivele celor două armate, ce urmau să se confrunte în 1467, avem doar pentru armata moldoveană o cifră exactă. Secuiul, prins în seara de dinaintea începerii bătăliei, declara în fața regelui că Ștefan cel Mare se pregătește să-l atace cu 12.000 de oameni. Este așadar vorba de oastea mică, adică elita oastei moldovene formată din boieri care luptau călare și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8.000 de călăreți și 4.000 de pedeștri. Acestora li se adăuga nobilimea transilvăneană, contingentele oferite de orașe și secuii, obligați să meargă la oaste toți bărbații, adică 6.000-8.000 oameni. Veneau români din sudul Transilvaniei, 2.000 de oameni, despre care Matei spunea că sunt foarte viteji și pricepuți, mai ales în lupta cu turcii. Erau prezenți însă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]