1,339 matches
-
și fiind susținută puternic cu date empirice. Conform acestei abordări țările în care Catolicismul este dominant au rezistat cel mai bine presiunii forțelor secularizării, spre deosebire de țările unde religia majoritară este cea Protestantă. Astfel că, există aproape o suprapunere între harta secularizării Europei și cea tipului de tradiție religioasă dominantă, Nordul protestant fiind mult mai afectat de secularizare, în comparație cu Sudul catolic (Halman &Patterson, 1996; Rémond, 2003). Motivele sunt multiple. Pe de o parte, protestanții sunt mai individualiști, mai raționali și mai autonomi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
au rezistat cel mai bine presiunii forțelor secularizării, spre deosebire de țările unde religia majoritară este cea Protestantă. Astfel că, există aproape o suprapunere între harta secularizării Europei și cea tipului de tradiție religioasă dominantă, Nordul protestant fiind mult mai afectat de secularizare, în comparație cu Sudul catolic (Halman &Patterson, 1996; Rémond, 2003). Motivele sunt multiple. Pe de o parte, protestanții sunt mai individualiști, mai raționali și mai autonomi decât catolicii, fiind mai vulnerabili în fața forțelor modernizării și secularizării. Catolicismul pune accent pe comunitatea credincioșilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
protestant fiind mult mai afectat de secularizare, în comparație cu Sudul catolic (Halman &Patterson, 1996; Rémond, 2003). Motivele sunt multiple. Pe de o parte, protestanții sunt mai individualiști, mai raționali și mai autonomi decât catolicii, fiind mai vulnerabili în fața forțelor modernizării și secularizării. Catolicismul pune accent pe comunitatea credincioșilor și pe coeziunea grupului format în cadrul bisericii, protejându-i mai bine pe cei afiliați Bisericii. Pe de altă parte, conform lui Berger, protestantismul "dezvrăjește lumea", elimină sacrul din viața cotidiană, rupând legătura dintre lumea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
lumea", elimină sacrul din viața cotidiană, rupând legătura dintre lumea sacră, transcendentă și cea profană, cotidiană. În acest context, realitatea devine deschisă investigației cu mijloace raționale, științifice, miracolul nemaiputând să fie conceput. Prin comparație cu Europa de Vest, predominant Catolică și Protestantă, secularizarea în Europa de Est, predominant ortodoxă a cunoscut o evoluție diferită. Rémond (2003) arată că dominația îndelungată a Imperiului Otoman asupra țărilor predominant Ortodoxe din spațiu răsăritean a întârziat secularizarea acestor societăți. Pe de altă parte, majoritatea acestor state (cu excepția Greciei) au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nemaiputând să fie conceput. Prin comparație cu Europa de Vest, predominant Catolică și Protestantă, secularizarea în Europa de Est, predominant ortodoxă a cunoscut o evoluție diferită. Rémond (2003) arată că dominația îndelungată a Imperiului Otoman asupra țărilor predominant Ortodoxe din spațiu răsăritean a întârziat secularizarea acestor societăți. Pe de altă parte, majoritatea acestor state (cu excepția Greciei) au fost supuse unui regim comunist care a îngrădit credința religioasă și a propovăduit ateismul, timp de jumătate de secol cel puțin. Aici secularizarea nu a fost influențată doar
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din spațiu răsăritean a întârziat secularizarea acestor societăți. Pe de altă parte, majoritatea acestor state (cu excepția Greciei) au fost supuse unui regim comunist care a îngrădit credința religioasă și a propovăduit ateismul, timp de jumătate de secol cel puțin. Aici secularizarea nu a fost influențată doar de caracteristicile tradiției religioase, ci și de politica atee promovată de regimul comunist. Această temă va fi însă abordată pe larg într-o secțiune distinctă. Un alt factor folosit pentru a explica diferențele de secularizare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
secularizarea nu a fost influențată doar de caracteristicile tradiției religioase, ci și de politica atee promovată de regimul comunist. Această temă va fi însă abordată pe larg într-o secțiune distinctă. Un alt factor folosit pentru a explica diferențele de secularizare existențe între societăți, îl reprezintă gradul de dezvoltare socială. Inglehart (1990), Inglehart, Halman, Welzel (2003) și Inglehart & Norris (2004) arată că în societățile puternic industrializate gradul de religiozitate este mai scăzut decât în cele sărace, slab dezvoltate. Explicația principală rezidă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
într-o societate caracterizată de o bunăstare materială relativ crescută, în care nevoile materiale imediat sunt satisfăcute, cum este cazul societăților industriale avansate, sunt mai deschiși spre pluralism și acceptă mai ușor puncte de vedere diferite, fiind mai supuși influențelor secularizării. Studiile realizate de Inglehart și Norris (2004) indică faptul că populația țărilor puternic industrializate a fost tot mai mult afectată de secularizare în ultimii 50 de ani, în timp ce populația totală de pe glob, care se declară a fi religioasă a crescut
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
avansate, sunt mai deschiși spre pluralism și acceptă mai ușor puncte de vedere diferite, fiind mai supuși influențelor secularizării. Studiile realizate de Inglehart și Norris (2004) indică faptul că populația țărilor puternic industrializate a fost tot mai mult afectată de secularizare în ultimii 50 de ani, în timp ce populația totală de pe glob, care se declară a fi religioasă a crescut datorită influenței sporite pe care o are religia în țările sărace, dar care înregistrează creștere demografică. O a treia explicație dată influenței
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
esențială între cele două cazuri rezidă tocmai în faptul că, în timp ce în Europa în multe state există un monopol religios, în Statele Unite situația pluralistă a menținut religiozitatea la cote destul de ridicate. Cererea și oferta reprezintă o provocare puternică adusă teoriei secularizării pe care o contestă. Cu toate acestea, studiile care au încercat să aplice teoria cererii și ofertei la diferite țări europene nu au confirmat valabilitatea teoriei în cazul acestor societăți (Bruce, 2001; Froese, 2004; Halman, Draulans, 2004). Imaginea care rezultă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în care țările catolice sunt mai religioase, în timp ce în țările Nordice protestante, religia și-a pierdut mult din semnificația socială și cu Statele Unite mult mai religioase decât o prezice nivelul de dezvoltare economică. Întrebarea este dacă și cum a acționat secularizarea în țările foste comuniste din Europa? În cel fel a contribuit comunismul la secularizarea acestor societăți și ce s-a întâmplat în România? La toate aceste întrebări încercă să răspundă următoarele secțiuni. II. SCHIMBARE RELIGIOASĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a pierdut mult din semnificația socială și cu Statele Unite mult mai religioase decât o prezice nivelul de dezvoltare economică. Întrebarea este dacă și cum a acționat secularizarea în țările foste comuniste din Europa? În cel fel a contribuit comunismul la secularizarea acestor societăți și ce s-a întâmplat în România? La toate aceste întrebări încercă să răspundă următoarele secțiuni. II. SCHIMBARE RELIGIOASĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST Țările foste comuniste prezintă un grad destul de mare de variabilitatea din punct de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Nu numai că religia a fost eliminată din spațiul public, dar credința religioasă a indivizilor a fost ținta unor atacuri puternice. În ce măsură această politică a avut succes, este o chestiune care trebuie supusă discuției. Cu certitudine însă, în aceste țări secularizarea nu a apărut că o consecință firească a modernizării, industrializării, urbanizării și promovării unei viziuni pluraliste asupra lumii. Dincolo de efectele acestor factori care s-au făcut și ele simțite, puterea comunistă a supus aceste societăți unei secularizări forțate. În acest
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în aceste țări secularizarea nu a apărut că o consecință firească a modernizării, industrializării, urbanizării și promovării unei viziuni pluraliste asupra lumii. Dincolo de efectele acestor factori care s-au făcut și ele simțite, puterea comunistă a supus aceste societăți unei secularizări forțate. În acest context ar fi de așteptat ca nivelul de secularizare din aceste societăți să fie mult mai mare decât în cele din Vestul Europei, din cauza acțiunii conjugate a mai multor factori. În realitate însă, religia nu a pierdut
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
modernizării, industrializării, urbanizării și promovării unei viziuni pluraliste asupra lumii. Dincolo de efectele acestor factori care s-au făcut și ele simțite, puterea comunistă a supus aceste societăți unei secularizări forțate. În acest context ar fi de așteptat ca nivelul de secularizare din aceste societăți să fie mult mai mare decât în cele din Vestul Europei, din cauza acțiunii conjugate a mai multor factori. În realitate însă, religia nu a pierdut chiar atât de mult din influență în toate aceste societăți. Și în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai mare decât în cele din Vestul Europei, din cauza acțiunii conjugate a mai multor factori. În realitate însă, religia nu a pierdut chiar atât de mult din influență în toate aceste societăți. Și în cazul țărilor foste comuniste paternul de secularizare este diferite și efectele în plan social ale politicii ateiste au fost diferite de la o țară la alta, de la un context cultural ala altul. Pollack (2001) identifică patru factori care un influențat gradul de secularizare al țărilor europene foste comuniste
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țărilor foste comuniste paternul de secularizare este diferite și efectele în plan social ale politicii ateiste au fost diferite de la o țară la alta, de la un context cultural ala altul. Pollack (2001) identifică patru factori care un influențat gradul de secularizare al țărilor europene foste comuniste: nivelul represiunii politice, gradul de modernizare, denominația dominantă și apropierea dintre religie și ideile naționale. Nivelul represiunii politice față de biserici și religie nu a fost uniform în toate fostele țări socialiste. În țările în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
aceste politici nu au fost uniforme, Germania de Est fiind spre exemplu ținta unor masive investiții în industrie (Gautier, 1997). Un alt factor a fost reprezentat de tipul de cultură religioasă dominantă. Așa cum am arătat anterior, în țările predominant catolice secularizarea a avut efecte mai slabe decât în cele Protestante sau Ortodoxe. Același lucru este valabil și în cazul țărilor foste comuniste. Chiar și în interiorul blocului comunist Biserica Catolică a fost mai capabilă să reziste în față represiunii decât au făcut
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și în cazul unor națiuni predominant catolice, precum Polonia sau Lituania, pentru care Biserica a contribuit la consolidarea identității și unității naționale, în ciuda ocupației străine îndelungate (Bruce, 1999, 2001; Froese, 2004a). Astfel că, în țările din Centrul și Estul Europei secularizarea a urmat patternuri diferite în timpul regimului comunist. Germania de Est, Estonia și Cehia au fost cel mai afectate de o combinație de factori ce au condus la diminuarea semnificativă a influenței sociale a religiei. Pe de o parte, spre deosebire de celelalte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o revitalizare religioasă în spațiul ex-sovietic (Kääriäinen, 1999), însă cercetările realizate au demonstrat mai degrabă o tendință spre sincretism religios și bricolaj, decât o revigorarea a credințelor religioase tradiționale (Muller, 2004). Țările Baltice au avut o situație specială, iar efectele secularizării forțate au fost diferite în cele trei societăți. În Lituania, țară cu o comunitate catolică puternică și numeroasă, nivelul de religiozitate a rămas crescut în ciuda politicii de aterizare. Pe de o parte, în Lituania, Biserica Catolică a contribuit în mod
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cât și în rândul maselor (Borowik, 2000; Korbonski, 2000; Karpov, 2002). Cu toate acestea, nivelul de credință ș practică religioasă din Polonia se mențin la nivelurile cele mai înalte din Europa (Muller, 2004; Pollack, 2004; Halman, Draulans, 2004) III. ROMÂNIA: SECULARIZARE ÎN COMUNISM ȘI DUPĂ 1989 Studiile care analizează situația Bisericilor, pe de o parte, și a credinței religioase în perioada comunistă vorbesc despre o situație specială în cazul României (Stark, 2001; Franklin Lytle, 1998; Stan & Turcescu, 2000; Gillet, 2001; Meyendorff
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
românească și cultele religioase, mai există și alți factori care contribuie la păstrarea unui nivel relativ crescut de religiozitate în România. Așa cum arătam anterior, gradul de modernizare al țării, precum și legătura dintre religie și identitatea națională au influențat gradul de secularizare al societăților dominate de comunism. România nu a fost printre cele mai puternic industrializate și urbanizate țări din lagărul comunist. Țară predominant agrară la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial, deși supusă unui proiect de industrializare și urbanizarea intense
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
are la începutul anilor 90 aproximativ o jumătate din populație de tip rural (Voicu B., 2001). Aceste date contrastează profund cu situația Cehiei sau Germaniei de Est, puternic industrializate încă înainte de începutul experimentului comunist. Toate acestea conduc la ideea că secularizarea a avansat mai puțin în România decât în alte state ex-comuniste, cu un nivel de industrializare și urbanizare superior. Relația strânsă dintre religia ortodoxă și identitatea națională (Gillet, 2001; Gheorghe, 2004; Stan, Turcescu, 2000; Franklin Lytle, 1998) a constituit un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
meditației Zen (Pollack, 2003). Atât studiile realizate anterior, cât și factorii enumerați anterior: gradul de dezvoltare socială, situația Bisericii Ortodoxe în timpul regimului comunist, cât și relația existentă între ortodoxie și identitatea națională, conduc la ipoteza unui grad mai scăzut de secularizare în comparație cu alte țări Europene, fie ele din Vestul sau Estul continentului. Este de așteptat ca nivelul credinței să fie semnificativ mai ridicat în comparație cu nivelul practicii religioase, mai ales al celei publice, datorită politicii regimului comunist de excludere a religiei din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
plus, este de așteptat ca atât practica religioasă, cât și credința religioasă să fi crescut în ultimii 15 ani ca urmare a ridicărilor restricțiilor impuse de către fost putere politică. De asemenea, pe baza celor prezentate anterior, se poate prezice o secularizare mai scăzută a spațiului privat în comparație cu cel public, religia jucând un rol important în decizii legate de viața de familie, însă un rol mai puțin important când vine vorba de opțiunea politică. IV. STRUCTURA VOLUMULUI Textul volumului este structurat în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]