2,558 matches
-
a nu mai vedea (non III-a) cu varianta sa sfîrșitul pauzei (non II-a), a se opri din făcut / lucrat (non III-b), a tăcea (non III-c). Tipul 2: eterogenitate și dominantă 5 Cel de-al doilea tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin) marcate de o secvență (mai mult sau mai puțin) complete, ci îmbinării, de această dată, de secvențe de tipuri diferite. Astfel relația poate fi numită DOMINANTĂ, după formula [secv. dominantă (secv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică reprezentarea descriptivă Rd2, descrisă în q. Spațiu semantic unde L = E2
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o discuție sau o conversație, sau cu titlul unei cărți sau al unui articol. Preferăm însă noțiunea de temă-titlu celei de denumire, noțiune pe care o vom considera ca fiind baza stabilirii atît a macrostructurii semantice, cît și a structurii secvențiale (sau suprastructură). Revenim pe scurt la exemplele (15) și (18) citate mai sus: TEMA-TITLU Denumire NOMENCLATURĂ Expansiune-Definiție (18) Automobil Șasiuri, axe, roți pneumatice motor frîne transmisie direcție suspensie caroserie etc. (15) Pasul Ursului decor, stînci Aceste exemple nu se deosebesc
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
timpul, un eveniment șoc (cu toate că nu apare decît în parte în cadrul tabloului), fără a ține seama de diversele ipoteze pe care spectacolul le poate suscita (...). c) posedă o structură proprie intrinsecă: capitolul următor va insista asupra acestui punct, aplicîndu-l structurii secvențiale a descrierii; d) posedă o semnificație exterioară "datorită căreia se poate înscrie în contextul acțiunilor practice". D. Apothéloz dezvoltă aceste idei, subliniind mai întîi că "este întotdeauna posibil să continui o descriere" (= b). Este vorba de un tip de discurs
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
oprește, în fapt, acolo unde autorul său estimează că a spus suficient pentru nevoile de interacțiune, adică în funcție de cunoștințele (reale sau preluate) ale interlocutorului-co-enunțiator și în funcție de principiul pertinenței. Acestor două "operativități" le corespund ceea ce noi am numit dimensiunile configuraționale și secvențiale ale textului. Și, dacă D. Apothéloz poate să afirme că operativitatea externă trece prin operativitatea internă, adăugînd că "potențialitatea argumentativă a obiectelor discursului este evident legată de repertoriul lor" (1983, p. 193), aceasta se datorează faptului că interacțiunea, ca principal
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
senzuală, veselă. O femeie tînără respira această muzică cu toată ființa ei. Ea era mică și slabă, ea avea ochi negri și părul lung unduind pînă la șolduri... ea se numea Nazaré Pereira. Télérama, nr.1665, 9-12-1981, p. 45 Structura secvențială a celui de-al doilea paragraf este următoarea: tema titlu "o tînără" este de trei ori reluată anaforic în cea de-a doua frază: "ea... ea... ea..." . Prima frază dezvoltă, sub forma unui predicat funcțional, o primă proprietate a temei-titlu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actul scriitorului se realizează în întregime la nivelul unui singur enunț; acesta constituie discursul și este constituit, la rîndul său, de acest unic discurs [...]; întregul adevăr sau întreaga validare se regăsește cristalizată la suprafața discursului" (1966, p. 74). b. Dimensiunea secvențială a paragrafului 7 (de la fraza 1 la fraza 4) Este evident că secvența analizată se înscrie în contextul mai vast ce îl are drept obiect al descrierii pe "noul venit" [înlănțuirea de la (40) și apoi de la (39)]. Dacă luăm în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
caltaboși (PE URMĂ) tr2-Tematizată macro-Remă 2 alternau romburi tr3Tematizată Pd. ASS (APOI) venea macro-Remă proprie Vom face, de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără a face o analiză aprofundată, vom dezvolta doar structura secvențială a celei de-a treia fraze: Continuarea frazei manifestă o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary Căsătoria lui Charles cu Emma Bovary este o ocazie pentru Flaubert de a realiza
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între ei etc. La nivel global, logica narativă se bazează pe un orizont de așteptare de tip simetric: o plecare implică o revenire, lipsa o posesie etc. Această simetrie a povestirii este foarte bine arătată în schema suprastucturii (sau structura secvențială) narative propusă în Texte narratif (J.-M. Adam, 1985): Schema 29 Suprastructura narativă Pn0 Pn2 Pn4 PnΩ Intrareprefață Complicația Rezolvare sau (declanșator 1) (declanșator 2) "Morala" Rezumat Pn1 Pn3 Pn5 sau Situație Acțiune Situație Căderea inițială sau finală Evaluare Putem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fie mai multe nuclee (și catalizele facultative) pot fi rezumate în Pn. Reținem faptul că macropropozițiile narative nu sînt unități de suprafață, ci unități semantice legate între ele, construite de către cititor-interpretant pe baza unei scheme cognitive: suprastructura narativă, eventual structura secvențială indusă de instrucțiunile furnizate de textul-artefact. În cadrul unor recente cercetări făcute asupra psihologiei cognitive, în scopul de a pune în evidență modul de tratare a părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros (1986, p. 10) se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai bine memorate decît "descrierile de stări". Această diferență de tratare a diferitelor tipuri de enunț, pe care o evidențiază G. Denihière și D. Legros este extrem de interesantă; totuși merită să fie reanalizată făcîndu-se referire la un model de structuri secvențiale care ar permite să se ia în considerare nu "enunțuri", ci secvențe complete. În ce ne privește, plecăm de la ipoteza că o secvență de DA este mai dificil de memorat decît o secvență narativă prin faptul că informația dată nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este un mijloc de a introduce descriptivul în narativ, fără ca pentru acesta să fie curmat cursul în diegeză, termenul de "narativizare" poate duce la confuzii. Pare că ar fi de preferat să fie rezervat cazului în care apare o structură secvențială narativă. Or, în "descrierea homerică", structura rămîne descriptivă; sînt utilizate doar unele mărci lingvistice caracteristice povestirii. Este vorba doar de perfectul simplu și de organizatorii temporali de genul "deodată", "brusc" etc. Astfel, în acest exemplu din Hugo citat de Ph
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
narativă. Cu siguranță, se petrece ceva pe durata acestei descrieri, dar recurgerea la o secvență de acțiuni ordonate cronologic nu este decît modalitatea de a insera, în mod cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a suprapunerii unei suprastructuri narative peste descriptiv. Aducerea "semnalelor povestirii" pune o adevărată problemă: prezența perfectului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un anumit număr de elemente aparținînd intertextului literar, ca de exemplu: înăuntrul peșterii; rosti din nou cuvintele fermecate; într-o clipită portiera automobilului se deschise larg; pe dată ieși afară din peșteră; dacă m-ar vedea acum califul. La nivel secvențial, remarcăm că modul obișnuit de funcționare tabulară al descriptivului este introdus într-o serie evenimențială. Obiectul este descris datorită faptelor personajului (A FACE): Ali Baba se apropie + rosti + descoperi + apăsă + acționă + se așeză + potrivi + învîrti + se gîndi. O serie întreagă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comorile confortului și ale echipamentului" declanșează de partea cititorului așteptarea unei secvențe narative. Or, în ceea ce urmează se vede că nu este vorba decît de un uzaj particular al "semnalelor" povestirii, și nu de alegerea unei veritabile structuri narative. Structura secvențială de la (55) rămîne deci descriptivă. Fiecărei acțiuni înde-plinite de Ali Baba îi corespunde un element de descriere a mașinii. Astfel, în al treilea paragraf, pentru "Ali Baba descoperi (...)" putem construi ramificația descriptivă de la pagina următoare (schema 32). În ultimul paragraf
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de trandafiri. Pe linia acestor crestături tăiați și scoateți o parte din pulpa legumei. Refaceți petalele trandafirului crestînd adînc miezul legumei. Odată scoasă partea din mijloc ați format astfel trandafirul. Bocuse, Menus pour la table familiale În exemplul (57), structura secvențială este omogenă: este de tip injonctiv-instrucțional. Aceasta se traduce prin uzajul dominant la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate într-o structură secvențială injonctivă, scopul fiind, ca în oricare tip de rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de mică încît putem spune că nu este necesar să mai teoretizăm acest ultim
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în care avem secvență narativă sîntem în POVESTIRE... Un ultim element de subliniat este apariția temporalității odată cu DA cu secvență ordonată. Din momentul în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
POVESTIRE... Un ultim element de subliniat este apariția temporalității odată cu DA cu secvență ordonată. Din momentul în care o secvență de acte este orientată temporal se conturează trei cazuri posibile: DA, REȚETA sau POVESTIREA, fiecare reprezentînd un tip de structură secvențială particulară. 1. Scrisă de F. Revaz, această secțiune a fost prepublicată în Pratiques, nr. 56 (decembrie 1987) și în nr. 55 din Cahiers du Centre de recherches sémiologiques de Neuchâtel. 2. Transferul de la categoria retorică a portretului la cea a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
recherches sémiologiques de Neuchâtel. 2. Transferul de la categoria retorică a portretului la cea a caracterului corespunde exact proiectului lui La Bruyère (cf. introducerii din partea a doua a cărții noastre). 3. Ar fi preferabil să vorbim aici de suprastructură, sau structură secvențială și nu de "macrostructură semantică", noțiune pe care o rezervăm pentru a desemna conținutul global al unui text sau al unei secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile lui Denhière și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a împiedicat-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reglajul continuu al temperaturii dorite. Cu reglarea temperaturii pentru supravegherea puterii de încălzire. Cu bec ce semnalează starea de serviciu a aparatului. În plus: o spatulă din lemn și o carte cu rețete de bucătărie. Rezolvare A se vedea schemele secvențiale propuse la paginile 226 și 227. Textele A și D În secvențele A și D, ceea ce frapează este felul în care sînt evidențiate PĂRȚILE. În ce privește "aparatul pentru fursecuri", toate PĂRȚILE se află la același nivel ierarhic. În orientarea argumentativă a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168, 194 enunțare 33, 95, 100, 101, 114, 115, 117, 118
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
155, 158, 165, 193, 208 relație (punere în) 121, 122, 127, 147, 158, 202 remă 95, 98, 134, 143, 156, 159, 208 reprezentativă (descriere) 14, 33, 79, 212, 222, 223 S schematizare 17, 125-127, 223 script 184, 186 secvență (structură secvențială) 93, 94, 103, 104, 106, 150, 159, 176, 177, 181, 186, 188, 189, 193 semiozică (funcție) 34, 45, 72 sinecdocă 63, 156-158, 209 situație (punere în) 145, 146-150, 162, 207, 218 superstructură 93, 94, 98, 103, 122, 130, 146, 176
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și niveluri de structurare ale descrierii / 83 Introducere: Originile descrierii și clasificările retorice /85 1. Originile descrierii: declamatio și ekphrasis / 86 2. Clasificarea descrierilor în retorica tradițională (trecere în revistă) / 87 Capitolul 1 Descrierea în lingvistica textuală / 91 A. Abordarea secvențială a textualității / 91 B. Definiția textului și a secvențialității / 95 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie / 95 2. Transparență și opacitate / 97 C. Niveluri și unitate de analiză / 98 1. Niveluri de textualitate locală și globală / 98 2. Ce fel de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]