827 matches
-
al semănătorismului. La 2 decembrie 1901 apare la București primul număr al revistei „Sămănătorul”, sub direcția lui George Coșbuc și a lui Alexandru Vlahuță. Termenul "semănătorism" provine de la revista „Sămănătorul”, pe paginile căreia apăreau poeziile sămănătoriștilor: poezia lui Alexandru Vlahuță "Semănătorul", poezia lui George Coșbuc cu același titlu, apărută la 2 decembrie 1901. Termenul de "semănătorism" este un cuvânt derivat care provine de la „a semăna” - ceea ce dă de înțeles că reprezentanții acestui curent „seamănă” concepțiile lor în mediul sătesc. Ideologia grupării
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
crescuse la 122, ele întrunind 112 de bărbați, 145 de femei și 53 de adolescenți. La această dată kolhozul dispunea de 918,37 ha, incl. 752,55 ha de pămînt arabil. De la țărani au fost luate și transmise kolhozului 2 semănători, 24 de căruțe, 23 de pluguri, 12 boroane de lemn, 7 cultivatoare, 20 de coase, 20 de seceri, 15 cai, 13 vaci, 1 capră, 12 porcine și 20 de păsări. Dar puterea sovietică a constatat că o bună parte dintre
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
fost membru în comisiile de mediere ale inițiativelor legislative conform listei. Din intervențiile și declarațiile politice amintim: Adunarea aniversară Ion Mocioi, la 75 de ani (1) <br> Adunarea aniversară Ion Mocioi, la 75 de ani (2) <br> Medalierea de către Asociația "Semănătorul Tismana" a scriitorului Ion Mocioi Videoclipurile adunării aniversare "Ion Mocioi, la 75 de ani" <br>
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
După ce și-a terminat studiile, a deținut, pentru scurt timp, în anul 1913, funcția de avocat al Statului pentru Ministerul Instrucțiunii Publice. Însă mai atras părea să fie de publicistică, cu care cocheta încă din perioada studenției colaborând la revista “Semănătorul” și ziarul “Neamul Românesc”. În 1918-1919 a fost și directorul ziarului “Cuvântul Gorjului", observator obiectiv al sistemului politic și administrativ din România. “Sa avem curajul greșelilor noastră, spunea el, [...] superficialitatea, incompetența, incapacitatea, lipsa de conștiință s-au dovedit a prezida
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
narațiunea epică, străbătută de un bogat fior dramatic. Au urmat volumele de schițe și povestiri " Semaforul", "Izvoare", "Sârjoaca" și "Cu legea pre lege călcând". Este autor și de povestiri pentru copiilor ("Lupul", "Pasăre călătoare" etc.). Publică de asemenea trei romane: "Semănătorii" (1974), "Drumuri" (1979) și "Îndrăzneala" (1983) în care abordează probleme etice, sociale, ecologice și economice pe care le ridică viața. Primul roman se referă la evoluția satului moldovenesc pe plan social odată cu intrarea lui în etapa revoluției tehnico-științifice. A publicat
Mihail Cibotaru () [Corola-website/Science/313062_a_314391]
-
primul volum apărând în primăvara anului 2006. Lucrează la resuscitarea celebrelor publicații culturale "Columna lui Traian" (fondator: Bogdan Petriceicu Hașdeu), "Arhiva românească" (fondator: Mihail Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
aceleași ca și cele pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă. Conținuturile pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor religioase sunt: ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Conținuturi clasa a VII-a Conținuturi clasa a VIII-a 1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. 2. Crearea lumii │8. Pilda semănătorului - primire și │ │3. Hristos, Lumina lumii: Rugăciunea în viața creștinului │10. 6. Legea cea nouă - Fericirile NOTE: 1. Conducerea seminarului propune componența comisiei de examen, care este aprobată de inspectoratul școlar. 2. Până la sfârșitul timpului de elaborare a fiecărei lucrării
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe. Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat. Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine. Printre atracțiile turistice se numără
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
Coșbuc "Eneida" de Vergiliu. Colaborează la " Povestea vorbei" și la "Literatură și artă română" (București). În 1897, traducerea "Eneidei" lui Vergiliu primește premiul Năsturel-Herescu al Academiei Române. După dispariția "Vetrei", Coșbuc preia conducerea revistei " Foaia interesantă"; va conduce, împreună cu Vlahuță, revista "Semănătorul" (2 decembrie 1901 - decembrie 1902), revista căpătând ulterior o tot mai accentuată orientare naționalistă. În 1902 publică volumul de poezii "Ziarul unui pierde-vară", colaborează la "România ilustrată" și "Universul literar". La 28 martie 1902 Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
sub îngrijirea d-lui G. Coșbuc”", "„săptămânală literară-științifică, ilustrată”". Întemeiată în scopul "„de a ține publicul nostru în curent cu cele mai interesante evenimente din țară și străinătate, de a-i oferi cunoștințe literare și artistice”", "Foaie interesantă" anticipează programul "Semănătorului", o "„foaie populară”", pentru orașe, spre deosebire de "Albina" (1897-1937) care se adresa în special satelor. G. Coșbuc semnează versuri și proză. "Semănătorul" apare la 2 decembrie 1901. Directori (până în ianuarie 1903): Al. Vlahuță și G. Coșbuc. În editorialul intitulat "Uniți", ca
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
mai interesante evenimente din țară și străinătate, de a-i oferi cunoștințe literare și artistice”", "Foaie interesantă" anticipează programul "Semănătorului", o "„foaie populară”", pentru orașe, spre deosebire de "Albina" (1897-1937) care se adresa în special satelor. G. Coșbuc semnează versuri și proză. "Semănătorul" apare la 2 decembrie 1901. Directori (până în ianuarie 1903): Al. Vlahuță și G. Coșbuc. În editorialul intitulat "Uniți", ca și în articolul lui Vlahuță, "Primele vorbe", G. Coșbuc formula programul revistei: Revista avea să adune în jurul său pe Mihail Sadoveanu
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
nu se putea concepe ca Alexandru Bogdan-Pitești să renunțe la el. Alții cultivau tendințele în paralel, conciliind elementele de contrast. Așa a fost cazul unor scriitori ca Ștefan Petică, Dimitrie Anghel, Octavian Goga sau Ștefan Octavian Iosif care colaborau la "Semănătorul", dar nu erau refractari ideilor novatoare. Pictorii Gheorghe Petrașcu, Ștefan Luchian, Ștefan Dimitrescu, Jean Steriadi, Francisc Șirato, Camil Ressu și Ștefan Popescu nu au respins niciodată sugestiile care au venit din Occident, dar nici nu s-au depărtat de ideile
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pictat foarte puține scene din viața satului așa cum sunt lucrările intitulate " Întoarcerea de la pășune" și "". De altfel, țăranii apar în opera artistului doar în compozițiile istorice sau în cele decorative în care au căpătat un caracter preponderent simbolic: "Durus arator, Semănătorul" și "Odihna". "Durus arator" este executat cu originalitate, ca viziune și ca soluție compozițională. Busturile țăranilor sunt pictate în tușe largi, care se impun magistral pe fundalul care închipuiește un ogor stilizat sumar într-o concepție decorativistă, chiar dacă înfățișarea personajelor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
1964 de doi frați: Egidio și Giorgio Maschio. Grupul are peste 2000 de angajați și produce echipamente agricole pentru arat, semănat, arhitectură peisageră, producție de furaje și recoltare și prelucrare a fânului. Gama de produse include cultivatoare, grape rotative puternice, semănători de precizie, semănători de cereale, echipamente combinate cultivator-semănătoare, mașini de tuns iarba, mașini de erbicidat, mașini de prelucrare a fânului și echipament pentru lucrări minime. Compania a fost fondată în 1964 de frații Egidio si Giorgio Maschio, în Padova, Italia
Maschio Gaspardo () [Corola-website/Science/320921_a_322250]
-
frați: Egidio și Giorgio Maschio. Grupul are peste 2000 de angajați și produce echipamente agricole pentru arat, semănat, arhitectură peisageră, producție de furaje și recoltare și prelucrare a fânului. Gama de produse include cultivatoare, grape rotative puternice, semănători de precizie, semănători de cereale, echipamente combinate cultivator-semănătoare, mașini de tuns iarba, mașini de erbicidat, mașini de prelucrare a fânului și echipament pentru lucrări minime. Compania a fost fondată în 1964 de frații Egidio si Giorgio Maschio, în Padova, Italia. În anul 1975
Maschio Gaspardo () [Corola-website/Science/320921_a_322250]
-
recompensă este promisă denunțiatorilor, iar perchezițiile au loc, chiar și la oamenii bisericii. La 11 martie, pentru a descuraja publicul de moneda metalică, Law suspendă valoarea liberatorie a aurului, cu data de 31 decembrie. Atunci, opinia publică mustră, sunt arestați « semănătorii de zvonuri false », care sunt deportați în colonii, ceea ce creează un scandal. Din 24 martie, bancruta este deja cunoscută de inițiați. În mod paralel, propaganda ochestrată de Law despre Eldorado-ul din Louisiana nu mai este ascultată de nimeni. Persoanele
Sistemul lui Law () [Corola-website/Science/323616_a_324945]
-
6% revine producției de mașini și aparate electrice. Numărul întreprinderilor din acceastă subramură industrială este comparativ mic. „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Moldova, care oferă o gamă largă de produse pentru sectorul agricol: pluguri, semănători, remorci, diferite utilaje precum și cazane pe biomasă, peleți . Compania „Răut” SA este orientată în producția de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice etc. La începutul lunii martie 2011 Ministerul Economiei al Republicii Moldova a anunțat că își propune crearea unui
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
Blaj (aceasta din urmă a întemeiat-o împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, în 1919), Luceafărul (Sibiu), Revista politică și literară (Blaj), Convorbiri literare (București), Societatea de mâine (Cluj), Boabe de grâu (Oradea), Cele Trei Crișuri (Oradea), Blajul (Blaj), Semănătorul, Patria (Cluj), Adevărul (București), Amicul tinerimii (București), Cuvântul, (București), Convorbiri literare, Cosânzeana, Dacia, (București), Drapelul (Lugoj), Foaia poporului român; Românul, (Arad); Ardealul (București), Poporul Român (Budapesta), Spre Lumină (Iași), Libertatea (Orăștie) etc.
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Jurcă Rovina, În umbră scenei, Timișoara, Editura Zamolsara, 2006;<br> Mariana Voicu, Amintiri tăcute, Teatrul Național M. Eminescu Timișoara, 1945-2004, Ed. Brumar 2006:<br> Ion Iovan, Concordii cu artiști și expoziții, Timișoara, Editura Brumar, 2006;<br> Eugen Dorcescu, Poetica non-imanenței, Semănătorul, ed, online-iulie 2008 și București, Editura Palimsest, 2009;<br> Irina Petraș, Literatura romînă contemporană, București, Editura Ideea europeană, 2008;<br> Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Timișoara, Editura Eubeea, 2008;<br> Pavel Petroman și Ioan Petroman, Personalități de marcă din Timișoara, La
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
1. Călătorie pe un ciob de stea, poezii- lansat 10 apr 2010, recenzii, Eugen Dorcescu, Calistrat Costin, Mara Paraschiv, Victor Munteanu, Vasile Spiridon, Ioan Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine. Tradiția spune că dacă în seara ajunului Anului Nou urătorii merg cu plugul la arat (Plugușorul), în dimineața de Sfântul Vasile aceștia vor veni cu semănatul. Cetele de semănători pot fi formate din copii, flăcăi și fete sau persoane adulte care au în mână, traistă sau în buzunare semințe de grâu, orz, ovăz sau secară. În timp ce spun urări pentru noul an, ei presoară prin gospodăria gazdei aceste semințe iar
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
îi vor apăra de boli sau în alte zone, le aruncă peste tarla sau o aruncă în grajdul vacilor sau în staulul oilor pentru ca acestea să se înmulțească. Cu semănatul se poate umbla și individual. Există credința că dacă primul semănător care va veni la ușa gazdei va fi băiat sau fată, gazda va naște în acel an un copil de parte bărbătească sau femeiască. În Muntenia și părți ale Olteniei, acest obicei se mai numește și Cu grâul și semănători
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
semănător care va veni la ușa gazdei va fi băiat sau fată, gazda va naște în acel an un copil de parte bărbătească sau femeiască. În Muntenia și părți ale Olteniei, acest obicei se mai numește și Cu grâul și semănători umblă din casă în casă cu o farfurie de grâu încolțit. Gazda răsplătește semănătorii cu colaci, băuturi, dulciuri sau bani. Adesea, se rostesc versurile Sorcovei, se recită ultimele versuri din Plugușorul sau se recită alte texte tradiționale sau mai noi
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
naște în acel an un copil de parte bărbătească sau femeiască. În Muntenia și părți ale Olteniei, acest obicei se mai numește și Cu grâul și semănători umblă din casă în casă cu o farfurie de grâu încolțit. Gazda răsplătește semănătorii cu colaci, băuturi, dulciuri sau bani. Adesea, se rostesc versurile Sorcovei, se recită ultimele versuri din Plugușorul sau se recită alte texte tradiționale sau mai noi. Un astfel de text este cel numit chiar "Semănatul" și care zice: "Să crească
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
în prima clasă de liceu), “Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]