5,553 matches
-
lui talent nu se dezminte în romanele care alcătuiesc trilogia germană. Cartea Christinei Sautermeister are toate motivele să remarce personalitatea multiplă a lui Céline. Pe de o parte, omul și medicul, generos, samaritean. Pe de alta, intelectualul, care își ura semenii de altă religie, „masacrându-i” moralmente. Deasupra lor, geniul artistului. O concluzie ar putea fi că geniul nu slujește neapărat cauze drepte.
Refugiatul Céline () [Corola-journal/Journalistic/3591_a_4916]
-
asasinatului avea să se producă, iar cartea a ajuns la destinație după moartea autorului. Data de sub dedicația de pe prima filă, împreună cu titlul alcătuiesc, cutremurătoare coincidență, mesajul unuia care, într-adevăr, în momentul acela trecuse „în afara acestei lumi”. Revelând prea multe semenilor săi, Culianu a devenit „eroul”, apoi, anihilat, „victima”. Avusese dreptate, hazardul se îngrijește de toate. În 1987 scria: „În ziua de astăzi, păcatul împotriva Spiritului are mai multe nume: imobilism, minciună consolidată, genocid cultural. În expresia «genocid cultural», efectul ucigător
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
persoana care dorește să lege oamenii în lanțuri și să fie înconjurat de sclavi, denotă spre ce tinde și ne arată rolul pe care îl are fiecare constănțean. Doar un om egoist, lacom își poate dori să pună lanțuri pe semenii săi. Această scamatorie arată până unde poate ajunge nebunia unui muritor. Dacă locuitorii Constanței sunt sclavi, atunci oamenii din Primărie ce sunt? Chiar nici unul dintre subordonații săi de la Primărie nu are curajul să-i spună, omule ajunge, oprește-te?!", se
Radu Mazăre, în ”rochie” de Nabucodonosor. PDL, reacție dură: Un infatuat, vrea să fie înconjurat de sclavi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36157_a_37482]
-
op. cit., p. 208. 15 Ibidem, p. 208. } lucrarea aceasta grea și obositoare, Sfântul Ioan s-a distins într-un chip cu totul deosebit. Ca un părinte adevărat, el a iubit în chip sincer pe toți fiii săi duhovnicești, pe toți semenii săi și mai ales pe toți cei care se găseau în lipsuri, în necazuri, în dureri și suferințe. Sfântul Ioan Gură de Aur n-a precupețit nici o osteneală, n-a ocolit nici o jertfă, n-a pregetat nici o clipă, ci ziua
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cât și duhovnicească, suflet ales, perseverență, răbdare, spirit de sacrificiu, zel pastoral, dar mai ales dragoste de Dumnezeu și de oameni. Nimic nu ne poate face imitatori ai lui Hristos, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca zelul pentru binele semenului. Poți să postești și să te culci pe pământ, să te mortifici, dacă nu ai grijă de aproapele n-ai realizat nimic ... Dacă nu aduci un folos semenului n-ai făcut nimic 32. Pentru zidirea Bisericii trebuie curaj, interes și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
lui Hristos, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca zelul pentru binele semenului. Poți să postești și să te culci pe pământ, să te mortifici, dacă nu ai grijă de aproapele n-ai realizat nimic ... Dacă nu aduci un folos semenului n-ai făcut nimic 32. Pentru zidirea Bisericii trebuie curaj, interes și dragoste, dar mult contribuie la aceasta, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca preoții să fie învățați, căci altfel Bisericile suferă mult. Mare este cu adevărat, și mai
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
a-l iubi, pentru că se uită la pricina dragostei sale, la Hristos. Dar cel care iubește pentru că e iubit și el la rândul său, o termină repede cu dragostea dacă prietenul său îl supără cu ceva; dimpotrivă, cel legat de semenul său cu lanțul dragostei de Hristos niciodată nu va pune capăt prieteniei 43. În alt loc, Sfântul Părinte spune: Prietenii adevărați covârșesc pe părinți și pe fii, vorbesc de prietenii cei după Hristos 44. În viziunea Sfântului Ioan, ramurile prieteniei
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
deși și de-ar fi doar atât și-ar fi suficient. E vorba de rețeta unei demnități umane fundamentale: aceea a unei femei simple, așezată vertical în lume, și care-și verifică faptele în raport nu cu judecata efemeră a semenilor, ci cu cea absolută a bunului Dumnezeu și în raport cu poruncile Sale. Și care, fără școală și fără vanități, nu acceptă ideea că se poate trăi oricum, reușind să rămână frumoasă moral și spiritual, deși trece prin Gulag. Nu le vom
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
ci revenire la bogăția primordială. Iată de ce studierea miturilor e o formă de terapie: cine gustă miturile are șansa de a scăpa de condiționarea epocii în care s-a născut. Gîndirea suferă astfel o emancipare care îl scutește de prejudecățile semenilor. De aceea, frecventarea miturilor nu e evaziune pornită dintr-un sentiment al inadaptării, ci înnoire pe baza unor fermenți mitici. În fine, a pretinde unui simbol să se supună unei singure interpretări e semn de amatorism. Orice lămurire univocă e
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
e să uite de jargon, să-și curețe spiritul de orice idee, pentru ca în curățenia minții despuiate de erudiție să facă să apară ființa lui Hristos. Misticul e un îngrețoșat de lume, sătul de scîrnăvia trupului și scîrbit de subtilitățile semenilor, și de aceea nu argumentele îl preocupă, ci trăirea în comuniune a elementului transcendent. Deviza lui nu e nici principiul monahal ora et labora (rugăciune și muncă) și nici regula scolastică ratio, questio et solutio (rațiune, întrebare și dezlegare), deviza
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
profunzimile personalității lui Hasdeu, șarjând superior (și nu o singură dată) „mofturile” spiritiste ale acestuia. Ar trebui să conchidem că nu-i e dat niciunui muritor, fie el oricât de inteligent, să-și înțeleagă (citește: să-și înțeleagă cu adevărat) semenii. E, până la urmă, blestemul oricărei biografii, acela de a se afla în permanență la mâna accidentalului. Dacă documentele lipsesc, lipsesc, metodologic, și faptele. (Se știe ce-a pățit, din pricina aceasta, chiar și un expert de talia lui Șerban Cioculescu). Numai
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
bine și care, oricum, nu putea fi bănuită de subiectivism, vorbea despre "bogăția din lăuntru a lui Miti", iar distinsa graficiană și pictoriță care a fost Mariana Petrașcu, fiica marelui Gheorghe Petrașcu, cea care, intransigentă, își judeca totdeauna cu severitate semenii, atunci când le făcea portretul moral, își amintea perfect de Dimitrie Sadoveanu de pe vremurile tulburi când lucrau împreună la "păpuși", altfel spus, când "produceau" obiecte artizanale în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici, de pe urma cărora își câștigau existența. Intransigenta Mariana Petrașcu nu și-a
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
o aură de inițiere în măruntaiele unui mister. În genere, Blaga simte mai bine peisajele decît oamenii, încremenirea lucrurilor fiind mai potrivită temperamentului său placid decît ființele încărcate cu otrăvuri sufletești. Viața spontană îl încurcă, surprizele îl stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
roagă să vorbesc cu Victor Ponta, ca să se întâlnească cu domnia sa, să pună la punct o strategie pentru susținerea la prezidențiale, unde presupun că va candida și Ponta. Eu, care sunt precaut, pentru că-mi cunosc subalternii sau, hai săi zic, semenii, ce s-a întâmplat? Dorin Cioabă a vrut să negocieze cu Elena Udrea, cu PMP-ul, dar au cerut o funcție de viceprim-ministru. E, în condițiile în care Elena Udrea a declinat această propunere, el s-a orientat către noi”, a
Au încercat să-i aplice metoda BERCEA și lui Victor PONTA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28902_a_30227]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, demonstrează că știe să se apropie și de sufletele semenilor a căror soarta le-a fost potrivnică. Marți, ministrul Transporturilor, împreună cu Lavinia Șandru și Ionela Năstase, au servit masa persoanelor care au luat prânzul la o cantină socială. "Astazi (marți, NR), am servit la masă oamenii ce iau prânzul la
Ramona Mănescu, alături de asistați la o cantină socială by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33628_a_34953]
-
Exodul 32, și-a pus volumul sub spectrul cuvîntului divin. E drept, Nichita nu și-a cultivat niciodată credința, dar în ultimii ani un nimb de trăire revelată îi devenise peremptorie. Nichita nu mai scria omenește pentru a-și delecta semenii, ci scria neomenește pentru a-și asculta daimonul. Fără această stihie teandrică, care și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne par o făcătură ieșită din condeiul unui începător. Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
cei trei gânditori elini. Dramaturgul folosește aceste surse spre a pune în discuție modelul existențial și crezul protagoniștilor: Socrate se teme de iminența morții, Platon admite eșecul utopiei sale politice, Diogene renunță la elogiul libertății supreme și face apel la semenii deveniți indispensabili. O continuare a pasajului din Phaidon despre moartea lui Socrate propune Ștefan Zicher când îl transferă pe Oreste în Atena lui Platon, imaginată ca un regim totalitar asemănător celui din România comunistă, și verifică astfel cum acționează destinul
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
Brecht, Witezslav Nezva. În revista „Literatura internațională” erau tipăriți Beckett și Ionescu, se puteau găsi studii despre dadaism și suprarealism. Se tipăreau apoi și scriitori avangardiști din America Latină. Vedeau lumina tiparului și scriitori de referință ai curentului rus modern, precum Semen Krisanov și Andrei Voznessenski. Toți aceștia au contribuit semnificativ la formarea mea. Cum de-ai ajuns să scrii tu însuți poezi dadaisto-suprarealiste ? Avangarda este o încordare superioară a formei. Este mereu deschiderea necunoscută a limbajului, a vorbirii. Chiar asta m-
Interviu cu poetul suprarealist rus Sergej Birjukov „Avangarda este o încordare superioară a formei“ by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3040_a_4365]
-
natură cu precădere sociabilă, ahtiată după reuniuni mondene. Dar care sunt trăsăturile boemului? Prima e optimismul ferm, alături de buna părere de sine. Mai precis, boemul e subevaluat în afară și supraevaluat în interior. Desconsiderarea de care are parte în ochii semenilor e direct proporțională cu sentimentul valorii intime. Cu cît e mai disprețuit cu atît e mai încrezător în steaua proprie, convins fiind că e chemat să atingă scopuri mărețe. De unde și verdictul lui Neagu Basarab: „Boema este formată în principal
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
o problemă de cultură și de civilizație. Din păcate, trăim o vrem în care idoli noi se substituie idolilor vechi. Nu mai știm în cine să credem și pe cine să iubim. Am devenit ipocriți față de Dumnezeu și mincinoși față de semenii noștri. În loc să vedem oameni minunați care sunt în țara aceasta, vedem aceste mizerii care sunt o urmare a conștiinței noastre. Lucrurile trebuie să se îndrepte, dacă nu... și după alegerile acestea vom schimba o minciună cu alta. Eu nu sunt
Dorel Vișan: "Vom schimba o minciună cu alta. A murit bunul simț" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32543_a_33868]
-
din România de a dona două avioane de tip turbojet, care să poată fi folosite în acțiuni umanitare și în intervenții în situații de urgență". Ministrul a adăugat: "Apreciez întotdeauna când oamenii aleg să ajute și să se intereseze de semenii lor. Trezirea spiritului comunitar este una din marile bătălii pe care le avem de dat în drumul către dezvoltarea României. Ce au făcut domnul Țiriac și banca respectivă sper să servească drept exemplu pentru fiecare dintre noi: atunci când poți ajuta
Ce spune Șova despre avionul donat de Țiriac către SMURD by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32791_a_34116]
-
în spațiul nostru cultural se petrec fenomene de degradare, că prea multe concurează, în acest spațiu, la încurajarea distracției, o preocupare despre care nu s-ar putea susține că, în vreun fel, angajază intelectual. Ba, dimpotrivă. Trăirile pretins intelectuale ale semenilor noștri, ale celor mai mulți dintre ei, se consumă la televizor, iar ale multor tineri în așa-numitele cluburi. Avem de-a face, în cele mai multe cazuri, cu ignorarea ingenuă, să-i zicem astfel, a spațiilor culturale autentice, când ignorarea lor nu este
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
comandă, tot ceea ce poate însemna "viață" (iubire, căsătorie, amor, moarte, frumusețe, flirt etc.). Alina este prototipul femeii umilitate și care a fost silită să descopere tocmai în umilință însuși orizontul "destinului": semnificativ, un alt personaj își caută în Franța posibilul semen (era să spun "semena"), pare a-l găsi pe Claudine care are în aparență un statut social și profesional asemănător, dar care, în fapt, este liberă să se îndrăgostească, să renunțe, s-o ia de la capăt: Alina înțelege diferența specifică
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
nimic fiindcă aveau de toate; te însoțeau câtva timp din pură simpatie, apoi plecau unde și când vroiau ei, dându-ți de înțeles că ți-au făcut o favoare acompaniindu-te și că sunteți egali. Câtă deosebire între ei și semenii lor de la oraș, speriați, cerșetori, de-a dreptul milogi, dependenți total de un codru de pâine sau de o vorbă bună, sălbăticiți atunci când nu le au. Aceștia sunt întru totul oglinda noastră de dependenți față de Statul-stăpân, Statul-tiran, Statul-satrap, atotputernicul Stat
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
la care nu bănuiam că voi avea acces fiindcă nu deslușeam vreo cale care să ducă într-acolo. Cum am ajuns înăuntru m-am simțit ca un pește în apă. Am descoperit dintr-odată plăcerea de a produce suferință fizică semenilor mei. Este o plăcere pe care aș compara-o cu plăcerea maximă a contactului sexual. Uneori constat că e mai puternică aceasta, să produci suferință fizică. Cu înmărmuritoare claritate îmi sunt întipărite în memorie acele zile. Seara, mă plimbam cu
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]