1,171 matches
-
a zis lui Moise: «Du-te și pornește de aici cu poporul pe care l-ai scos din țara Egiptului; suie-te în țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: Seminției tale o voi da!»“. Sau lui Iosua: „Fii puternic și curajos, pentru că îi vei aduce pe israeliți pe pământul pe care l-am promis prin jurământ și Eu Însumi voi fi cu voi“. Asta, că veni vorba, e Dvarim, Deuteronomul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Praga, foarte asemănătoare cu adunarea Iluminaților pe care o descrisese Dumas la Începutul lui Joseph Balsamo, unde Cagliostro, șef al Superiorilor Necunoscuți, printre care era și Swedenborg, urzește complotul Colierului Reginei. În cimitirul din Praga se reunesc reprezentanții celor douăsprezece seminții ale lui Israel, care-și expun planurile lor pentru cucerirea lumii. În 1876, un pamflet rusesc relatează scena din Biarritz, dar ca și cum s-ar fi petrecut realmente. Și tot așa face În 1881, În Franța, Le Contemporain. Și se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
baza mitului Urmuz stînd și sublimul „refuz total”: „În ceea ce-l privește pe Urmuz ne încredințăm că el a devenit un mit și datorită refuzului său total, căci el a refuzat și ideea de a aparține unei noi și superioare seminții”. În contextul politic al epocii Ceaușescu, „refuzul” elogiat de critic se cuvine a fi citit și în cheie subversivă... În fine, cu prilejul centenarului nașterii lui Urmuz, criticul invocă „necesitatea unei expoziții de amploare națională a artei de avangardă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Din ferigă vulpea de aur mă latră. Jivine mai sfinte-mi ling mînile: stranii, vrăjite, cu ochii întorși se strecoară. Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară albinele morții, și anii. Și anii. [1930] * PLAJĂ Platanii suri și cedrii-n mare semințiile și-adapă. În larguri vinetele brazde se-ntind subt pluguri mari de apă. Văzduh și port, pescari și vameși au ațipit în spațial cald. Vântul alb c-un ochi se caută de-aici pe țărmul celălalt. Ins pierdut în ceasul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
negre cari cântă. N-o să-1 mai vadă nimeni cu anii. Numai de sus pretutindeni 1-a dovedi cu țipăt uliul și buha cu scurte jelanii. [1931] * ȚARĂ Pe dealuri se-nalță solare podgorii albastre și sonde. Râuri spre alte seminții duc slava bucatelor blonde. Țara și-a-mpins hotarele toate până în cer. Pajuri rotesc - minutare în veșnicul ceas - peste câmp și oier. Fluturând în veșminte de culoarea șofranului, ard fetele verii ca steaguri în vântul și-n râsetul anului. [1931
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nici un nume, n-o pot ruga nici să se stingă, nici să rămâie. Pîn' la cercul de miazănoapte, unde auzi scârțâind în viforniță osia bolții, umblat-am prin feluri de locuri. Subt semn capricornic răzbii printre pinii cu umbra zgârcită. Seminții, pretutindenea altele, aprind alte focuri, și soarele-mpinge alt orruc. Fâlfâind ca din steaguri cu zariștea-ntreagă, soarta își face cu mine jocul potrivnic. Un negru noroc prin văzduhuri străine îmi ține de strajă, nu mă dezleagă. Văd anii crescând
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-s aceleași. E același unic soare inima prin lumi bătând. Să îngîne-n vreme rugul alte-amurguri sunt la rând. CIMITIRUL ROMAN Huliți au fost romanii de unii învățați din vremi mai nouă că metafizica n-ar fi creat ca alte glorioase seminții, doar apeducte, colisee,foruri, drumuri, eterna urbe, castre și troiane de hotar. Huliți au fost romanii că numai case-ar fi clădit cu atrii primind de sus lumina ș-avertisment ținând pe praguri : cave canem. De ți-ar fi dat
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
că este același model. Să fie, numai; să fie vile! Banii să nu rămână neconsumați, și, locul acela, să nu rămână gol. Deci, vile, cu duiumul! Oare ce-i cu ăștia, se Întreba, câte un trecător? Ce-i cu această seminție de buhușani, care nu lasă loc, nici măcar unei cât de mici raze de soare, să atingă pământul, de potopul acesta de vile? Ce să fie, a răspuns, Într-o zi, careva. Nu e nimic. Au bani și nu știu ce să facă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
orice atmosferă gotică. Nu numai din cauza năvălirii frecvente a hoardelor, ci și dintr-o dispoziție lăuntrică, organică, românii și-au așezat satele în ascunzișuri, în văi nebănuite, în obscuritățile naturii. Comparați acest sentiment de viață cu acela care a împins semințiile germanice să ridice burguri pe singurătăți de stânci, să-și proiecteze tăria sângelui în ziduri și blocuri de piatră. O tristețe infinită mă cuprinde de câte ori mă gândesc cum, o mie și atâția de ani, ne ascundeam prin păduri și munți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu suportau fără a mormăi morala strictă și interdicțiile aduse de monoteism. Nu renunțau cu ușurință la idolii lor și la magie. De asemenea, nu prea înțelegeau de ce conducătorul voia cu tot dinadinsul să-i țină mereu departe de celelalte seminții, prin circumcizie, de pildă, impunîndu-le o versiune mai strictă decît cea închipuită de magistrul său, Ikhanaton. Căci Moise tăiase orice punți între Aton și Regele-Soare. Întreaga lor ființă trup, simțire, gîndire se răzvrătea contra poruncilor unei religii care se apleca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În același chit, religia și personajul lui Moise pătrund, se difuzează în viața mentală a evreilor fără ca aceștia s-o dorească sau să-și dea seama. Ideile încolțite în mintea lor, departe de a fi dispărut, rămîn înscrise în arhivele seminției, gravate în inima fiilor lor: ele nu pot fi distruse. Ideile și amintirile sînt traduse convențional într-un fel de memorie colectivă, combinată cu alte noțiuni și imagini mai familiare, tălmăcite în limbaj popular. Cel mai remarcabil fapt nu este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
magiei însemna că, spre deosebire de ceea ce se întîmpla prin alte locuri, preoții nu trebuiau să recurgă la ea în mod sistematic în scopul supunerii maselor"517. În același timp, le-a poruncit să rămînă mereu diferiți, să stea deoparte față de celelalte seminții. Respectînd cele cerute de el, evreii s-au impregnat cu caracterul lui, un caracter de minoritar, de paria, au spus unii, supus unui tiran interior (scopul, idealul) și nepăsător la trăirea mulțimilor compacte, fără teama de a merge pînă la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de ce m-ai părăsit”), continuă cu recunoașterea filială („din pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu”), se prelungește printr-un denunț al răutății („m-au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m-a împresurat”) și sfârșește, profetic, printr-o promisiune („seminția mea va sluji Lui, se va vesti Domnului neamul ce va să vină”). Pentru că învierea înseamnă, în primul rând, ridicare (gr., anastasis), Crucea este primul semn al îndreptării și biruinței asupra morții. Christus victor nu așteaptă compensator resurecția sa corporală
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
urmașii tăi, din neam în neam, să fie legământ veșnic, așa că Eu voi fi Dumnezeul tău și al urmașilor tăi de după tine” (Fac. 17, 4, 7), apoi cu Moise: „Voi cu toții vă înfățișați astăzi înaintea feței Domnului Dumnezeului vostru: căpeteniile semințiilor voastre, bătrânii voștri, judecătorii voștri, mai marii oștirii voastre și toți israeliții, copiii voștri, femeile voastre și străinii tăi care se află în taberele tale, de la tăietorul de lemne până la cărătorul de apă. Ca să închei legământ cu Domnul Dumnezeul tău
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mea etc. Sânt "centrat" în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o "axă a lumii". Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mărei cu strigăte de "Eljen " pe bravii tineri, iar de pe corăbii glasuri inmiite începură (unison? ) cântecul Padișah um cioc iașah - c-un cuvânt toți îi îmbrățoșau cu lacrimele 'n ochi. Par nobile fratrum. [5 ianuarie 1877] EVREII ȘI CONFERINȚA O seminție care câștigă toate drepturile fără sacrifici[i] și muncă e cea evreiască. La orice popor drepturile publice și private au fost rezultatul unei munci seculare și a unor sacrificii însemnate. Dacă exista aristocrația, cu prerogative deosebite, acestea erau compenzația muncii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trăiesc în România fără a li se cauza nici cel mai mic rău, căci nu pot fi numite rele decât cele pozitive, iar nicidecum restricțiuni despre cari fiecine știe că constituiesc singurul "modus vivendi" ce-l putem avea deocamdată cu seminția evreiască. Dar această adresă - o știm bine - nu va căpăta niciodată iscăliturile mai tuturor coreligionarilor din România. Aceasta e o frază ca multe altele din ziarele noastre, cari și ele vorbesc întruna de nație, de voința națională, pe când fiecine știe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în favorul nostru, desigur că nu ochii noștri frumoși vor fi cauza unui asemenea eveniment; iar dacă se va face ceva în defavorul nostru, vom apăra cum vom putea ceea ce avem. Locuind pe un teritoriu strategicește nefavorabil și înconjurați de seminții străine nouă prin limbă și origine, având înlăuntrul nostru chiar discordia civilă, acest patrimoniu al statelor slabe și turburate de prea mari înrîuriri străine, trăind sub invectivele presei europene pentru că nu dăm drepturi politice evreilor, care nici nu ne știu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în favorul nostru, desigur că nu ochii noștri frumoși vor fi cauza unui asemenea eveniment; iar dacă se va face ceva în defavorul nostru, vom apăra cum vom putea ceea ce avem. Locuind pe un teritoriu strategicește nefavorabil și înconjurați de seminții străine nouă prin limbă și origine, având înlăuntrul nostru chiar discordia civilă, acest patrimoniu al statelor slabe și turburate de prea mari înrîuriri străine, trăind sub invectivele presei europene pentru că nu dăm drepturi politice evreilor, care nici nu ne știu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
motivată îmi este alegerea o argumentez cu spusele unui mare istoric - că și familia ca și căsătoria au o nuanță profund istorică: „Societatea, ca un ordin natural, are elementele sale proprii, care după noi sunt: individul, familia, națiunea sau patria, seminția și omenirea.” În timp aceste elemente au avut controverse, unii au încercat să le desființeze, ele însă nu s‐au dovedit deloc trecătoare, ca niște stări anormale. Ele rămânând elemente naturale și constitutive ale omenirii; eu mă alătur, în speță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ținta să fie vizibilă. E cazul episodului în care Claudius ajunge în cer, unde trebuie, respectând uzanțele locului, să fie recunoscut de însuși Hercule, cel care cutreiera "întreg pământul în lung și-n lat și părea că a cunoscut toate semințiile de oameni" și avea menirea să "cerceteze de-a fir a păr din ce neam era omul nostru". Decorul parodic este din plin condimentat cu umor, dat fiind că văzându-l pe Claudius, "încă de la prima aruncătură de ochi Hercule
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ideologie, pentru ca vinovăția unora să nu se reverse în întregime asupra întregii sale instituții. În mod evident, autoritățile imperiale nu puteau să facă o distincție netă între creștini, gnostici, montaniști și manihei, deoarece în ochii lor toți erau fiii aceleiași seminții și erau numiți sau considerați laolaltă creștini, după cum s-a văzut pe durata persecuțiilor, când i-au pus pe toți pe aceiași linie, condamnându-i la moarte deopotrivă. Evitând orice suspiciune, Clement Alexandrinul (+216), renumit maestru al școlii catehetice din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care, din ce în ce mai mult, predomină cel al înhumării, influențat desigur de răspândirea treptată a noii religii creștine. Ambele rituri de înmormântare au fost folosite atât de populația gotică, cât și de cea dacică, după cum și înhumația nu era străină acestor două seminții încă din secolele anterioare. În consecință, susținăm că această nouă cultură nu este o creație doar a unei singure populații, ci a mai multor grupuri etnice. Apariția ei în această zonă nu înseamnă și o dispariție totală a fondului local
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
americanii cu bombardierele lor mai au de învățat. De abia atunci Faraon, cică a trimis urgent după Moise și Aaron (fratele și aghiotantul său) și a început să-i roage să plece naibii cât mai curând din Egipt, împreună cu toată seminția lor. Dar se pare că un evreu care se respectă nu poate pleca chiar cu mâna goală. Scrie chiar în Biblie. „Pe de altă parte, fiii lui Izrail, făcură după cuvântul lui Moise: cerură cu împrumut de la egipteni vase de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dau Enter. Ce băiat de treabă amicul acesta al meu! Știa el, că mie- mi plac la nebunie țiganii, îmi sunt așa de simpatici, încât le-aș da foc, cu drag, aș da pe gratis, șoricioaică sau stricnină, la toată seminția asta de hoți, milogi și escroci. Iată reportajul. Este atât de instructiv, încât vi-l transcriu și pentru dumneavoastră, așa cum a fost el înregistrat la fața locului. „Zilele trecute, la Sibiu s-a inaugurat Tribunalul suprem pentru țigani. Și mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]