48,599 matches
-
adică par a nu se schimba și sugerează o lume bine fixată, a unor sensuri imanente. Atunci când cunoști un cuvânt ai senzația că posezi și lucrul indicat, pe vecie. Apoi când se întâmplă să-l pierzi, alt cuvânt fixează această semnificație la fel de definitiv. Adică rosturile lumii acesteia schimbătoare sunt anunțate în mod clar și irevocabil și imediat interiorizate, de fapt - verbalizate. Verbalizarea vieții interioare constituie o nouă realitate având o altă consistență. Ea rezonează în interiorul eului ca o muzică sacadată, monotonă
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
zi model, totdeauna acelaș... Programul ei cunoscut și previzibil aduce cu el o cadență și o certitudine a repetiției. Orice perturbare a acestui ritm produce spaima și senzația catastrofei. În acea clipă când rosturile lumii par a se schimba apar semnificații noi care trebuie explicate așa pe nepregătite... Și sentimentele s-au schimbat, dar ele nu te pot ajuta căci exprimă o stare impusă pe neașteptate pe care nu o poți modifica nicicum. Chiar dacă ai cuvinte la îndemână, parcă ele, cuvintele
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
norme pozitive. Situații prototipice de uz mi se par, așadar, pentru prima formulă A greșit și el, ca omu' - iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la un moment dat. E semnificativ faptul că definiția care trece de la un dicționar
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la un moment dat. E semnificativ faptul că definiția care trece de la un dicționar la altul adoptă pentru explicarea formulei ca omul o construcție impersonală, în care omul are rol pasiv, de simplu
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
are un sens. Ideea mai profundă a povestirii este că ritualul "sâmbetei engleze" reprezintă și o formă de a apăra ceea ce a mai rămas din demnitatea umană împotriva uniformizatorului regim comunist. Autorul face, de altfel, ca textul să aibă numeroase semnificații posibile, adevărate irizații, de genul celor care apar când cineva rotește încet un diamant în lumină. ...și alte povestiri Aproape toate textele din volum au farmec, chiar dacă nu ating complexitatea și seninătatea tragică a Sâmbetei engleze. Indiferent de condiția lor
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Desigur, apropierea campaniei electorale face ca diferite grupări să-și înmulțească organele de ofensivă și contraofensivă, demonstrînd cît le duce mintea și experiența propagandistică. O asemenea publicație nouă e săptămînalul REGĂSIREA. Valori naționale românești, scoasă de Casa de editură UMC (semnificația inițialelor nu o cunoaștem), care are și tipografie proprie. Nici numele din caseta redacțională nu ne sînt cunoscute: președinte - Corneliu M. Urlan, redactor șef adjunct - Paul Marinescu, redactor - Claudiu Florian. În schimb, în sumar se regăsesc extrema dreaptă și cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
Vai! și eu nedumerită/ Mă muncesc cu mult mai mult/ Căci nu știu ce-o fi mai bine:/ Mintea, inima, s-ascult?". Evident, cercetările pot continua pe un asemenea teren care e încă departe de-a fi integral desțelenit. Principala semnificație a antologiei lui Eugen Lungu credem însă că rezidă în conștiința duală pe care o implică. Pe de o parte, cartea în chestiune reprezintă un manifest proeminescian, un act de cuviincioasă sumisiune la incantația prin care marele poet a răsunat
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
prima povestire din False obiecte prețioase joacă rolul unui cuvînt înainte la ce va urma: adică, "fragmente dintr-o lume mică neștiutoare, care emite semnale secrete, mesaje de taină". Lecția de harfă încheie șirul prozelor dînd o noimă alegerii tematice. Semnificațiile celor două texte ce deschid și închid volumul ar trebui înțelese și drept constituenți riguroși ai unității de viziune dorite de autoare. Lecția de harfă învață că notele false conviețuiesc cu acelea autentice, că obiectele - kitsch stau în aceeași "grămadă
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
mai multor caiete se află la originea compartimentării cărții, al cărei sumar arată astfel: Jurnalul mandarinului valah (1954-1958), Conversațiile mandarinului valah (1956), Crugul mandarinului valah (1956-1957), Cronica mandarinului valah (1956). Trebuie spus însă că această împărțire nu are, practic, cine știe ce semnificație, întrucât autorul, indiferent de caietul în care scrie, este mereu același comentator lucid și dezlănțuit, neintimidat de nici o restricție, al evenimentelor trăite de el ca protagonist sau martor. De fapt, este vorba de 600 de pagini de fervoare intelectuală și
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
Andreea Deciu Dintr-o generozitate a întîmplării, care întotdeauna leagă prin nenumărate fire tainice de semnificație episoade aparent distincte din existență noastră, am văzut, cu doar cîteva zile înainte de lectura cărții lui Edward Behr Ultimul împărat, o expoziție de pictură chineză de secol XIX, Școala Shanghai. Nu sînt o cunoscătoare a artei chineze, dar am rămas
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
esențiale...". Cît despre orientarea revistei, " Am putea-o descrie pe scurt prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și pro-americanism, anti-naționalism, anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale. Le vom (re)discuta și noi în paginile Observatorului cultural, rînd pe rînd (...) Miza ultimă - dar nu de pe urmă - a proiectului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
Am putea-o descrie pe scurt prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și pro-americanism, anti-naționalism, anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale. Le vom (re)discuta și noi în paginile Observatorului cultural, rînd pe rînd (...) Miza ultimă - dar nu de pe urmă - a proiectului nostru este nici mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
capitol cititorul nu realizează ce grad de realitate au ciudățeniile acumulate în primele două. Lucrurile se vor limpezi însă acum. Dar nu în întregime, căci, dovedind o deosebită cunoaștere a manierei de interpretare psihanalitică, autorul adaugă permanent noi straturi de semnificație, care reorientează ansamblul către o lumină mereu mai favorabilă înțelegerii. În fond, se știe, psihanalizele nu se termină niciodată. Ceea ce era ieri un adevăr de natură să despovăreze pacientul, mâine va deveni mai puțin adevărat, nu neapărat prin dezmințire, ci
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
se știe, psihanalizele nu se termină niciodată. Ceea ce era ieri un adevăr de natură să despovăreze pacientul, mâine va deveni mai puțin adevărat, nu neapărat prin dezmințire, ci doar depășit fiind de un adevăr mai cuprinzător. Cu această povară de semnificații nedescoperite, transformată uneori în bogăție palpabilă, Lisa Erdman pornește mai departe în viață, după încheierea analizei, vindecată - dar desigur, nu complet, ceea ce ar fi o utopie. Psihanaliștii spun - iar autorul reamintește explicit acest principiu: ce era înainte patologie se transformă
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
a experienței mele se numește transcendență. Cea mai simplă și cea mai sigură definiție a metafizicii este transcendența. Între altele, pentru simplul motiv că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
au cunoscut, din fericire, rigorile detenției. De ce comparația a supărat, de ce recurgând la ea a devenit dl. Liiceanu liderul antisemiților români, nu am să înțeleg niciodată. Mă gândesc totuși că altă comparație ar fi fost încă și mai plină de semnificații dramatice: aceea dintre destinele unor Sebastian și Fundoianu. Primul, la București, a îndurat ce a îndurat, celălalt, prins de război în Parisul ocupat de nemți, a sfârșit în camera de gazare. Nu pot de asemenea să înțeleg în ce fel
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
a (implicate-ntr-însele cu totul, inseparabile de ele) culorilor avîndu-și "cheia" lor (după cum și florile au una), dar întrucît acestea artefacte, trădîndu-și, uneori, vocația, preluînd subit inițiativa și devenindu-se ostile, nu pot să aibă decît post eventum : omoruri, suiciduri, catastrofe, semnificații proprii (pe lîngă trista faimă de bune, mult prea bune, conducătoare, domnule, de moarte). Numele lor, altminteri, și, nu o dată, ele înseși, evocă țări, cetăți defuncte, continente, vagi adieri (primă)văratice, persoane (persoane dragi) flori scumpe sau... nimic. (Și totuși
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
apropiere/ Cum inima-mi de-adânc o liniștește,/ Ca răsărirea stelei în tăcere"). Cel de-al treilea ciclu de lieduri, pe versuri de Nina Cassian, mi se pare a avea rolul unei modulații cromatice, menită să modifice - temporar - sensul și semnificația dramaturgiei. Versurile poetei-muziciene trec de la vehemența interogației ("Cum poți trăi când știi că pândește-un dușman?", din Despre război), la candoarea și puritatea iubirii ideale, cu rezonanțe de Cântarea Cântărilor ("Frumoasă ești iubita mea/ Mâinile tale caută-n părul nopții
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
recunoaște singur a fi fost, măcar în perioada în care era directorul ziarului bulevardier "Evenimentul zilei"!) drept "derbedeu, haimana" (1996, p. 117). "Dicționarul de neologisme" (1978, p. 162) mai adaugă un sens: "om de nimic". Or, conform DEX-ului, prima semnificație a cuvântului "haimana" este "om de nimic"! (p. 442)! Și cu aceasta, cercul s-a închis! Pentru orice vorbitor de română, e greu de găsit o sinonimie mai desăvârșită decât aceea între termenii aduși în discuție! Toate acestea converg, de
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
istoricește încheiate, cu lumi închise, pentru că, într-un procentaj aproape absolut, cu excepția unor deteriorări accidentale sau a unor agresiuni traumatice pe care le suportă obiectele mai recente, lucrările restaurate aparțin, materialmente, unor perioade intrate demult în istoriei artei, iar ca semnificație simbolică și ca valoare artistică, patrimoniului național. Pe scurt, restauratorul lucrează în spiritul și în substanța marilor maeștri, rememorează tehnici și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
reușește cu această comedie neagră, cu accente grotești, despre o Heidi din Est - prostituată, Irina sosită din Rusia - o lovitură de maestru, adjudecându-și, deopotrivă, aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Filmul are umor, ritm, fantezie: întâmplările, pline de semnificații, prin care trece tânăra rusoaică ce freamătă de dragoste pentru Mama Elveția, se constituie într-un voiaj suprarealist prin alcovurile nomenclaturii helvete și ale conspirațiilor politice, în care băncile au rolul principal. "Scopul meu n-a fost să prezint realitatea
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Gheorghe Grigurcu Trecerea de la impersonalitate la personalitate, iată direcția de evoluție a poeziei Constanței Buzea. Acordînd celor două concepte o semnificație creatoare, în înțelesul că ambele sînt ipostaze ale eului liric productiv, apte în egală măsură de marca diferențială pe care o numim originalitate, să arătăm, mai întîi, că în cazul altor cunoscuți barzi ai generației '60 situația e inversă. Ioan
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
în umbră/ descoperind alte umbre/ și ca în-tr-un roi de albine sălbatice/ să te lași atacat" (e caldă răcoarea și proaspătă răscrucea). Ies la suprafață obiectele minore, gesturile cotidiene, micile tabieturi. Textura trăirii curente e pusă sub lupă, detaliile obținînd semnificații nebănuite. Pătrundem în aventura microcosmului: "cu unghia aspră/ ca limba pisicii/ zgîrie scrinul/ secretele cad pe covor/ capricii și pofte/ răsuflă oftează/ și-apare de-odată-ntre buze/ scîncentul ca un mărgăritar" (cu unghia aspră ca limba pisicii). Somnul, amorțirea, anestezia reapar
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
oricăror clasificări și încorsetări taxinomice și, evident, dau multe dureri de cap recenzenților, conștienți de faptul că alegerea uneia sau a alteia dintre piste poate constitui o capcană. În fond, ne aflăm în fața unui roman cu mai multe niveluri de semnificație, stratificare ce legitimează, pe de o parte mai multe interpretări, iar pe de alta le contrazice pe toate. În prim plan este adus cazul lui Horia Cantacuzino, personaj dostoievskian și camilpetrescian, deopotrivă, cu o presupusă descendență nobiliară, idealist cu puternice
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
obroc de cenzură, "Din cei doi piloni de susținere ai casei filmului românesc, rămînem cu unul singur: La moara cu noroc. Este echilibrul imediat pierdut - cheia de boltă abia găsită și instantaneu rătăcită de școala noastră de film"... Pline de semnificații sînt (atunci cînd sînt!) conexiunile "Istoriei" românești cu filmul mondial. Cînd La moara cu noroc a fost prezentat la Cannes, erau acolo: Canalul lui Wajda, A șaptea pecete - Bergman, Un condamnat la moarte a evadat - Bresson, Nopțile Cabiriei, al lui
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]