5,139 matches
-
face, adică fluid sufletesc și ceea ce se produce mai puțin, doar de către mamifere, fluidul intelectual. De aceea, e mai utilă Universului iubirea (producătoare de fluid intelectual) care, dacă e platonică, produce fluid sufletesc, decât stricta activitate sexuală. </footnote> (întrucât “plăcerile senzoriale nelimitate în condiții corporale sunt o cale spre ignoranță și moarte ”, este preferabil, în contextul celor discutate acum, platonismul). Sau, cum spune : “Iubirea sa, degajată de pasiunea vulgară și dorința carnală, se înalță și se idealizează, inteligența sa este pusă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele două și face tranziția între ele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
L. Pasteur: "dacă aș avea onoarea să fiu chirurg..."; P. Valery: "...toate acestea necesită un buchet de calități, o memorie promptă și sigură, o știință solidă, un caracter ferm, o prezență de spirit vie, o rezistență fizică și o acuitate senzorială deosebite, o precizie în gesturi ieșită din comun..." Dincolo de aceste felurite opinii rămâne esențialul: devotamentul total al chirurgului în funcția generoasă pe care o împlinește. Despre chirurgie și chirurgi există texte semnate de scriitori și chirurgi. S-a pus problema
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Progresele sunt remarcabile. Într-un discurs la Academia de medicină, Paul Valery spunea: ".... toate acestea cer o sumă bogată de calități, o memorie promptă și vastă, o știință sigură, un caracter ferm, o prezență de spirit vie, rezistență fizică, activitate senzorială, precizie a gesturilor; atâtea resurse fac din chirurg un caz puțin probabil a mai fi observat". Progresele tehnice au un rol foarte important. "Tehnicianul a înlocuit artistul", dar mitul chirurgical persistă. În istoricul chirurgiei sunt consemnate cele două mari obstacole
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
sunt difuze, niciodată directe. Soarele pătrunde cu blândețe, iar pe acoperiș este instalat un dispozitiv de captare a energiei solare. Acest tip de relație cu mediul este esențial. În orice loc al edificiului te-ai afla, rămâi În contact vizual - senzorial chiar - cu exteriorul: cu parcul din preajmă, ce-și schimbă culorile de la un anotimp la altul, cu arborii Înfloriți, cu pârâul, podețul sau voliera. Această concepție se inspiră din ideile lui Nonaka, iar rezultatul este un spațiu interior unde domină
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Îngrijirile efective acordate bolnavilor de personalul de la Eisai În spitale și În celelalte instituții de Îngrijire sau de odihnă, sunt create condițiile pentru explicitarea elementelor de cunoaștere indispensabile realizării obiectivului superior al HHC. Prin această relație, personalul de la Eisai percepe senzorial și tacit ritmurile, dificultățile, temerile bolnavilor asemenea comunicării directe, de la hara la hara, a Învățăturilor maeștrilor japonezi. Această comunitate strategică de cunoaștere (ba) funcționează pe baza darului, a schimbului de informații sau a unui joc cu sumă variabilă și interes
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
drumul de la intuiție la abstracție, de la empiric la teorie, și invers, cu atât va izbuti să angajeze o participare mai activă și constructivă din partea elevului; cu cât mersul acestui act al Învățării Îi va permite să se ridice de la concretul senzorial la concretul logic al științei, cu atât sistemul lui de cunoștințe câștigă În extensie și În profunzime, iar capacitățile și aptitudinile sale intelectuale și de creație vor Înregistra un mai accentuat grad de dezvoltare. A. Metode de explorare nemijlocită (directă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
istoriei naționale. B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitățiitc "B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitĂȚii" 1. Metode demonstrativetc "1. Metode demonstrative" a) Implicația demonstrației În procesul de Învățământtc "a) Implicația demonstrației În procesul de ÎnvĂȚĂmânt" Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă la baza unei cunoașteri științifice progresive, hotărâtoare pentru formația spirituală de ansamblu a fiecărui individ. „O bună parte din științe și din matematică nu poate fi predată fără a se recurge la stimularea care include obiecte reale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
experiențele cele mai directe (concret-senzoriale) și experiențele cele mai abstracte, și invers, bineînțeles. După Henri Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale au posibilitatea să Înlesnească pătrunderea În miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale (intuitive) și, prin aceasta, de „structurare a realității”. Structurând realitatea, imaginea audiovizuală operează, În fond, o dublă modificare: ea sărăcește sau Îmbogățește realul, subliniază numai caracterele specifice, semnificative ale acestuia, adică reliefează numai acei indicatori care sunt indispensabili pentru definirea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
numai la nivelul de referințe empirice, ci și la nivelul de referințe al abstracțiunii. Și la acest nivel, modelele pot facilita cunoașterea acelor obiecte și fenomene pentru care nu dispunem de o bază perceptivă, care se află dincolo de limitele cunoașterii senzoriale. Și care pot să fie și ele reprezentate prin intermediul modelelor. Privită prin prisma teoriei formării În etape a acțiunilor mintale și a elaborării noțiunilor, tehnicile de modelare capătă o deosebită importanță În organizarea Învățării. „Una și aceeași cunoștință - susține Galperin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În raportarea lor la cazul concret. În ultima analiză, acest „du-te-vino” Între concret și abstract, mijlocit de utilizarea diferitelor genuri de modele, permite o mai ușoară trecere, prin alternanță, de la percepție (imagine) la gândire, de la analiză la sinteză, de la concretul senzorial la abstractul care schematizează și simbolizează și invers, până la obținerea unor cunoștințe de profunzime. Sub aspectul educativ, această tranziție cultivă flexibilitatea gândirii, exersează capacitatea de ridicare de la un nivel de abstractizare la altul superior, de la o esență mai puțin adâncă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teorii care susțin că jocul și educația se exclud reciproc (H.A. Franke ș.a.) fiind două acțiuni cu un specific aparte, În practică, jocul a fost dintotdeauna socotit ca o modalitate de educație pusă În slujba dezvoltării activității mintale, a celei senzoriale, manuale, a exprimării plastice, ritmice, verbale, grafice etc. Iar În plan teoretic, ideea de a folosi jocul În scopuri educative a fost Încă din Antichitate clar exprimată de Platon, de exemplu, iar mai târziu, În vremea Renașterii, de Vittorino da
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reală În scopul ajungerii la o cunoaștere mai bună a ei, al lărgirii orizontului de cunoștințe, al precizării și consolidării unor informații, al formării anumitor deprinderi. Tipuri de jocuri: - după conținutul și obiectivele urmărite, ele pot fi clasificate În: jocuri senzoriale (vizual-motorii, tactile, auditive), jocuri de observare a naturii (a mediului Înconjurător), de dezvoltare a vorbirii, de asociere de idei și de raționament, jocuri matematice, jocuri de construcții tehnice, jocuri muzicale, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare (de deschidere), pregătitoare pentru
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să fie sprijinit să înțeleagă și să perceapă, să recepteze frumosul din mediul înconjurător, să fie el însuși creator de lucruri (creator de lucruri)frumoase, identificând culori și forme. Cuvântul "estetic" provine din limba greacă (aistetikos) și înseamnă sensibilitate, percepție senzorială. Mai târziu semnificația acestui termen a fost de "ceea ce impresionează, ceea ce este frumos; noțiunea "estetic" a fost înțeleasă mult timp ca sinonimă cu noțiunea de "frumos", iar educația estetică a fost definită ca educație prin frumos și pentru frumos. Educația
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culorii'. Însemnătatea culorii este dovedită și prin preponderentă și în ansamblul percepțiilor vizuale știind că omul primește 80 90% din informațiile despre mediu prin intermediul vederii și numai 10% prin celelalte simțuri. Culoarea este deci principalul vehicol vehicul prin care aparatul senzorial recepționează semnalele emise de lumea exterioară. Omul a deosebit și cunoscut fenomenele și elementele naturale, înainte de toate, prin valoarea lor specifică. Culoarea este rezultatul impresiei produse asupra ochiului de către diferitele radiații luminoase, în ultimă analiză o entitate psihică. Deci culoarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai ales sub aspectul procesualității de tip logico-matematic Ă aspect care l-a interesat predilect pe Piaget Ă, se prezintă ca succesiune de stadii. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani3). Așa cum indică chiar denumirea sa, acest stadiu corespunde dezvoltării și coordonării capacităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie4, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului 5. Inteligența, care începe să se manifeste cu evidență în conduitele copilului spre sfârșitul primului an de viață, are la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de seamă. Din păcate, Galton nu ținea cont de faptul că starea materială a familiei și nivelul educației puteau juca aici un rol important. În tradiția lui John Locke, Galton considera că toate cunoștințele ajung în mintea omului pe căi senzoriale. De aceea, el a concluzionat că diferențele individuale de inteligență provin din diferențe ale capacităților senzoriale. Pentru a verifica această idee, Galton a creat un laborator la Londra, în 1884, unde a măsurat acuitatea vizuală și auditivă și precum viteza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nivelul educației puteau juca aici un rol important. În tradiția lui John Locke, Galton considera că toate cunoștințele ajung în mintea omului pe căi senzoriale. De aceea, el a concluzionat că diferențele individuale de inteligență provin din diferențe ale capacităților senzoriale. Pentru a verifica această idee, Galton a creat un laborator la Londra, în 1884, unde a măsurat acuitatea vizuală și auditivă și precum viteza de reacție la peste 10.000 de persoane. Deși rezultatele nu au fost concludente, Galton este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este legat în primul rând de capacitățile neurosenzoriale ale individului și exprimă posibilitatea de a percepe obiectele în mod rapid și detaliat. Se poate întâmpla ca o anumită întârziere în activitatea școlară a unui copil să se datoreze unei deficiențe senzoriale, prea mici pentru a fi direct observabilă. La un examen mai atent, psihologic și medical, aceasta poate fi depistată și corectată. 5. Factorul de reprezentare spațială Ă notat cu S. Spre deosebire de factorul precedent, factorul S nu se referă la percepția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale organismului”. Aceste legături se formează, spunea el, între un centru senzorial și un centru motor astfel încât, de pildă, un câine poate ajunge să saliveze la apariția unei lumini, dacă ea a fost însoțită de mai multe ori de hrănirea animalului cu pesmet. Coincidența între doi stimuli (cel vizual și hrana) a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Organul acesta cu funcții de control și reglare l-a denumit „acceptorul acțiunii”. Sintetizând și alte cercetări, fiziologul rus a schițat o schemă mult mai complicată privind reflexul condiționat. Se are în vedere că excitanții nu stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță. E vorba deci de o „sinteză aferentă”. Apoi animalul înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atenției, menționate mai sus, duc la imperative elementare de ordin metodic; alte aspecte importante decurg din studiul procesului percepției. 2. Percepțiatc "2. Percepția" Percepția este cunoașterea obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul când ele acționează asupra organelor senzoriale. Deși oamenii socotesc percepția ca un proces simplu, în realitate ea constituie un fenomen complex. De exemplu, iată, în marginea unei poieni zărim un stejar falnic. Aceasta înseamnă mai întâi recunoașterea respectivului copac, deosebindu-l de un plop sau de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să organizăm predarea și învățarea, în așa fel încât cunoștințele teoretice să poată fi cât mai utile în practica profesiunii și a vieții sociale? 3. Baza fiziologică a memoriei nu este încă elucidată. Se presupune că excitațiile venite de la organele senzoriale lasă anumite urme (denumite engrame) în structurile cerebrale. Unii susțin rolul acidului ribonucleic din cromozomii neuronilor, alții consideră că se formează noi puncte de contact între celule. O altă problemă este aceea referitoare la modul în care putem găsi și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
concepțiilor pedagogice, supraevaluând rolul repetării mecanice, subestimând problemele dezvoltării gândirii și influența memoriei semantice. 4. Din punctul de vedere al duratei memorării există trei forme de memorie: a. Memoria de foarte scurtă durată constituie de fapt o inerție a excitației senzoriale care persistă până la 0,25-0,50 dintr-o secundă și face posibilă contopirea imaginilor în filmele proiectate pe ecran. b. Memoria de scurtă durată asigură păstrarea unei imagini până la 18 secunde, în cazul că nu i se acordă o atenție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]