1,868 matches
-
Caragiale, cu „Înțelepciunea” puțin obosită, elegantă, a celui care „Înțelege” că nimic sau aproape nimic nu poate fi schimbat, aflându-ne, noi, aici, aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère, legănați de un dulce și senzual fatalism „local-oriental”, fără Însă anvergura celui sud-asiatic, fără fanatismul lor religios, fără acea „credință În teribilul Profet” sau fără vigoarea, tenacitatea ascunsă a acelei calme „pulsiuni de victimă”, botezată „non-agresivitate”, o armă, s-a văzut, la fel de eficace ca și aroganța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
climaterice, oricum sociale, culturale, istorice...?! Dar, Încă o dată, optimismul meu Înrădăcinat - puțin tembel, cum l-a caracterizat un amic, scriitor român, trăitor la Paris! - mă Împiedică să găsesc cel mai mic punct de sprijin unei atât de binefăcătoare adeseori, de senzuale, de „necesare” auto-compătimiri, viciu atrăgător, extrem frecventat de atâția oameni cuminți și puternici, refugiu blând și unic al unor ceasuri grele, absurde, brutale, confuze, până la tentația disperării și uneori chiar dincolo de ea! Nu, cum zice nu știu care șlagăr, nu „aș mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el (Iorga) «obrazul» era un concept adînc și plin de emoție, însemnînd o sinteză de datorie, largheță, pudoare, însemnînd un fapt în același timp concret și abstract, o emoție complexă și promptă, o garanție a omeniei, ceva într un fel senzual și pur în același timp, precum și o moștenire scumpă a moralei patriarhale care nu trebuie uitată, ca o demonstrație față de oamenii occidentali a seriozității noastre” (Vasile Băncilă, „Cuvinte pentru Neculai Iorga”, în Portrete și semnificații, p. 173). M-a tulburat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Curiozitatea mea de nestăpânit m-a îndemnat în mod irezistibil să cunosc acest caracter unic. Ierbarul meu de criptogame, colecția mea de fenomene sociale, repertoriul meu de pato logie monstruoasă n-ar fi fost complete, dacă acest cato lic fervent, senzualul acesta mistic, omul acesta cu un talent subtil, poetic, elevat - pierdut într un viciu -, această conștiință austeră copleșită de povara rușinii sale, această boală și această mizerie de paria social, înlă crimat în fața unei societăți care valora poate mai puțin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
este văzut și ce trece neobservat. Vom discuta despre modul cum detailiștii pot manipula până și modul cum percepem timpul în cadrul experienței de cumpărare. Vom trage o privire inclusiv asupra a ceea ce pare a fi o antiteză a shopping-ului senzual: viitoarea lume a comerțului cu amănuntul prin internet. Capitolul 12 Experiența senzorială a cumpărării Ar putea părea o întrebare ciudată din partea oricui, cu atât mai mult, la acest stadiu al unui studiu ca cel pe care îl facem noi acum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
lor. Dacă vom deveni cetățeni ai Europei, aceste două modele de politiciene vor tinde spre „banalizare”. Dacă vom fi amânați, ele vor fi supuse strategiei „mioritice” de distrugere a termenului deranjant de comparație. Text publicat în 22, decembrie 2005 România senzuală Atracția libidinală, alunecând spre atracție libidinoasă este o caracteristică ascunsă și transpartinică a unor politicieni români. Dacă s-ar mulțumi cu manifestarea privată a acestui comportament, nu le-am duce grija fiindcă nu ar fi de interes public. O astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
alegători au ajuns la concluzia că Tribunul este un loser și că este de preferat un bogat care dă, unui politician de haiducia căruia, până la urmă, nu a rămas decât gura. Tânăra politiciană este o prezență sexy, zâmbitoare, cu buze senzuale și bust care, speră Tribunul, va trezi la viață electoratul masculin absenteist și adormit. „Ea va fi consilierul meu de imagine și la alegerile parlamentare viitoare, va deveni deputată de București. O fată ca Oana face cât o divizie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ca „îngrijitoare”, dar anonime și neinteresante, fie doar ca bombe sexuale, mai deloc ca profesioniste competente (în cercetările privind aparițiile mediatice, profesionistele și studentele ocupă sub 4% din apariții, vedetele sexy - 86%). Pe scurt, probabil că a venit vremea României Senzuale. Am putea oare gândi altfel, din vreme ce femeile care educă, fac cercetare, sunt managere de firme, femei de afaceri, tratează bolnavi, judecă, administrează, produc servicii bancare, turistice, cresc PIB-ul în calitate de culegătoare în Vest, adică majoritatea femeilor din România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Desigur, este posibil să nici nu vrea să-i vadă, de teamă că, prin comparație, li se va da pe față propria incompetență, în toată strălucirea ei. Ca să înțelegem mai bine cum te poți simți ca femeie „neinteresantă” în România Senzuală, chitită pe bombe sexy, vă propun un exercițiu: Să ne imaginăm o societate matriarhală, alcătuită din 90% de politiciene, majoritar răscoapte, între 55-70 de ani (așa cum stau lucrurile acum în privința proporției bărbaților). Ele admit în rândurile lor niscai bărbați, cam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
public Nu suntem încă oameni liberi Când începe lupta antiimpostură și antiincompetență? Partea a IV-a Politicienii Ispita totalitară Noi, imbecilii Paternalism și conservatorism Dați-ne statul înapoi! Apel către politicieni Cei mai activi oameni politici ai anului 2005 România senzuală Bolșevismul de clan și aria incompetenței Cu fața, sau cu spatele la promisiunile electorale? Clientul nostru, stăpânul nostru! Malpraxisul în consilierea politică PIN: trufandaua politicii românești Privilegiați de și din toate partidele, uniți-vă! Mineriadele castei politice Partea a V-a Armonia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
bucure de partea cea mai bună a vieții. Pe bonvivants îi consider amuzanți și nu îi invidiez. Iar pe playboys, în special când au devenit deja cu părul cărunt, îi găsesc ridicoli. Un hedonism făcut doar din plăceri și satisfacții senzuale nu conduce la o fericire durabilă. De aceea mă întreb dacă sensul vieții constă cu adevărat în a trăi fără a renunța la nici o experiență. De fapt mulți muncesc desfășurând deseori chiar activități plictisitoare pe o linie de montaj sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
caută și îl găsește pe Dumnezeu, care nu este departe de nici unul din noi și în care noi trăim, ne mișcăm și existăm (Fap., 17, 27s.). Într-adevăr, muzica lui Mozart, definită de frumusețe, putere și transparență, în același timp senzuală și spirituală, mi se pare că evidențiază limita care separă cea mai imaterială dintre arte de religie, care a avut mereu de-a face cu muzica. Ambele, de fapt, deși în mod diferit, indică drumul către acel mister inefabil. Și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de acea dorință de sine specifică avidității, urii și iluziei, de egocentrism și de raportul de dependență cu eul meu, pot găsi calea altruismului. Calea celor opt brațe a lui Buda este o cale de mijloc rațională: nici căutarea plăcerilor senzuale, nici automortificarea, dar mai degrabă gândirea dreaptă și opinia corectă (înțelepciunea); cuvântul și acțiunea dreaptă, viața dreaptă (moralitatea, etica); voința dreaptă, atenția și concentrația. Simbolul dharmei, doctrina lui Buda a Căii celor opt brațe, este roata cu opt raze. Ceea ce
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fie făcute anumite distincții și să se verifice fiecare lucru păstrând ceea ce este bun. Eros și agapé Mulți teologi în cadrul reflecțiilor lor despre dragoste au făcut totul, fără a reuși, pentru elaborarea unei diferențe, din perspectiva lui Isus, între erosul senzual al grecilor și acea agapé dezinteresată, dragostea ce se dăruiește. În ce mă privește, nu sunt dispus să trasez o limită atât de netă între aceste două sentimente: este o daună atât pentru eros (lat. amor), cât și pentru agapé
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
imensa putere a sexualității și a trecutului său de maniheu, Sfântul Augustin lega păcatul originar plecând de la traducerea și interpretarea greșită a unui pasaj din Epistola Sfântului Pavel către Romani (5, 12) de actul sexual și de dorința "carnală", egoistă, senzuală. În viziunea Sfântului Augustin deci, fiecare nou-născut ce vine în lume nu este inocent, ci tocmai din cauza instinctului sexual al părinților săi este "infectat" încă de la început cu păcatul moștenit și destinat condamnării dacă nu este botezat la timp. În
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
astfel de ostilitate față de eros și sexualitate a cauzat un rău nemăsurat în Biserica și educația catolică, având o influență ce a condus la interzicerea pilulei anticoncepționale. Erosul este suspectat chiar și acolo unde nu este înțeles doar ca pasiune senzuală, incontrolabilă și oarbă, dar și când reprezintă, ca de exemplu în Banchetul lui Platon, acea dorință de frumos și de cunoaștere filozofică avându-și rădăcinile în prietenie, forță creativă ce permite înălțarea din lumea simțurilor la cea a ideilor și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
drum, probabil intuind bine evoluția istoriei. Ne-au rămas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele lui. Dumitru Bordeianu îl înfățișează drept un bărbat frumos, ieșit din comun, cu capul mare, însă cu trăsături fine, fruntea lată, buze senzuale, părul castaniu spre blond, ondulat și nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albaștri, erau foarte expresivi. Când se încrunta, te înspăimânta. Bărbia specifică tipului voluntar. Râdea arareori și râsul lui era plăcut, atrăgător. Corpul bine proporționat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
formidabil exercițiu de virtuozitate în sfera teoriei cunoașterii prin cuvântul românesc, cu care, folosit cu artă, „Poți zidi o lumentreagă, poți s o sfar m ... orice-ai spune”. „Zvârlind” pe obiectul perceperii „vălul alb” al artei, Rafaelii însuflețesc marmura, transformă senzualele Venere în Madone, imaginează din femeia banală „prototipul îngerilor din senin”. Gestul simplu de ridicare a vălului face ca ochiul rece să reflecte tern „o bacantă” - „femeie stearpă, fără suflet, fără foc”, „fața pală de o bolnavă beție, buza învinețită
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sălbătecit,/ S-a năprăsnicit” (Celei - Olt). Pierderea în lume și mișcarea de rostogolire (semnificația lui a alivăni) în spațiul acvatic al prundurilor corespunde abolirii ființei istorice, marcată fizic prin creșterea nestăvilită a părului, ca „manifestare a vieții vegetative, instinctive și senzuale”. Marcă a puterii spirituale, părul lung este urmarea interdicției inițiatice de a fi tăiat: „a pierde părul înseamnă a pierde puterea”. În locul hainelor, trupul se acoperă cu pletele supradimensionate și fecioara ia un aspect bizar, adică se sustrage cenzurii supraindividuale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe cele „visate” În orele primei tinereți, În minutele când privirea Îmi aluneca peste marginile cărții pe care o citeam, rupându-mă din prezentul fastidios și previzibil ca orice trivialitate, alunecând cu tot trupul În imperiul „simțurilor exaltate”, a „febrei senzuale”, a „grandorii la care aveam dreptul”! -, dintre atâtea „ispite”, cum o spuneam, nu rareori eu o alegeam pe cea a negării tuturor virtuților și prejudecăților creștinești și a recăderii, cu un spasm amplu senzual, În starea de păgânitate „liberă, fericită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În imperiul „simțurilor exaltate”, a „febrei senzuale”, a „grandorii la care aveam dreptul”! -, dintre atâtea „ispite”, cum o spuneam, nu rareori eu o alegeam pe cea a negării tuturor virtuților și prejudecăților creștinești și a recăderii, cu un spasm amplu senzual, În starea de păgânitate „liberă, fericită”. Și zeul, căruia i-aș fi făcut În grabă un altar din materialele ce-mi stăteau la Îndemână - dar pentru El aș fi și furat câte ceva, de ici, de colo! -, era tocmai acesta, zeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cuplul Margot (sora Sophiei) și Alexandru Geblescu, apoi Niki și Tudor, soțul, respectiv fiul Ivonei, în fine, Titi Ialomițeanu. Și, desigur, peste toți și toate, Vica Delcă. În fiecare se poate citi cu folos o categorie socio-psihologică. Sophie este rafinamentul senzual provocator, hedonismul închis bovaric („Viața nu ne este dată ca să ne fie chin - reflectează ea - ci bucurie, și, dacă vreau, nimic din supărările ei n-au să mă atingă”) și retezat de spectrul războiului („Să te simți atât de tânără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
complexele ce răzbăteau din securistul care mă interoga, atunci când începea să-mi vorbească despre Occidentul desfrânat. Cămășuța asta era ca un soi de plagiat după argumentele lui - un fanion croit din invidie și dispreț. Cămășuța de dantelă oficia o plăcere senzuală care aici, în țară, nici n-ar fi putut exista din cauza pauperizării vieții cotidiene. De altfel, am și vârât-o jos de tot în dulap, iar apoi, înaintea plecării din România, am vândut ambele cămăși de noapte la talcioc, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ele au revoluționat raporturile cu consumul. Arhitectură monumentală, decorațiuni luxoase, cupole strălucitoare, vitrine multicolore și lumină, totul e făcut să-ți ia ochii, să metamorfozeze magazinul într-o sărbătoare permanentă, să-l uluiască pe eventualul client, să creeze un climat senzual și compulsiv, propice cumpărăturilor. Marele magazin nu vinde doar mărfuri, el se străduiește să stimuleze nevoia de consum, să excite gustul pentru nou și pentru modă prin strategii de seducție ce prefigurează tehnicile moderne de marketing. A impresiona imaginația, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
temporalitate uniform urgentistă, ci un sistem compus din temporalități profund eterogene: timpului operațional i se opune timpul hedonist, timpului corvezilor - timpul recreativ, timpului precipitat - timpul decomprimat al jocurilor și al spectacolelor, al destinderii, al ansamblului de momente centrate pe plăcerile senzuale și estetice. Regimul timpului în societatea de hiperconsum nu are nimic unidimensional: dimpotrivă, el este paradoxal, desincronizat, heteroclit, poliritmic. Faza III se structurează sub semnul unui consum policronic. Dacă totuși constrângerile vitezei se intensifică, să nu pierdem din vedere rolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]