3,823 matches
-
condiție necesară intrării în vigoare a actului normativ nu reprezintă altceva decât o obligație ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat. ... 21. Delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă
DECIZIA nr. 190 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288847]
-
lor din vigoare, obiectul prezentei excepții îl reprezintă art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003. ... 23. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate stabileau un caz de incompatibilitate între funcția
DECIZIA nr. 294 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288844]
-
de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței. ... 14. Autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat, precum și obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației acesteia, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la liberul acces la justiție, art. 124 alin. (1) și
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt impredictibile, fiind generatoare de arbitrar și abuzuri în instanțe. Referitor la dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, autoarea excepției apreciază că acestea sunt impredictibile și încalcă principiul separației puterilor în stat și principiul neretroactivității legii. ... 9. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 349 din 11 mai 2017, prin care s-
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. ... ... 14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4), care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, și în alin. (5), care consacră principiul legalității, precum și celor ale art. 15 alin. (2), care consacră neretroactivitatea legii civile. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementarea criticată din Legea nr. 51/1995
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
nr. 898 din 3 decembrie 2015, se prorogă până la data de 31 decembrie 2026“. ... 20. Autoarea excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern raportat la art. 20
DECIZIA nr. 274 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288677]
-
fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competențelor stabilite de art. 75 din Constituție, și recurgerea la adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență nu își găsesc nicio motivare rezonabilă într-un stat democratic și în care se respectă principiul separației puterilor. ... 13. Întrucât pe rolul Parlamentului a fost înregistrată o propunere legislativă cu același obiect, îi revine Guvernului obligația de a respecta principiul cooperării loiale cu puterea legislativă, în acest sens fiind imperios să se abțină de la adoptarea reglementărilor
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
momentul intrării în exercițiul mandatului autorităților administrației publice locale alese în anul 2024, în condițiile prevăzute de art. 34.“ ... ... 36. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și securitatea juridică, ale art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
fie pe cel al Parlamentului. Or, în aceste raporturi constituționale, puterea judecătorească nu poate interveni, pentru a alinia două voințe care să conveargă spre producerea aceluiași efect juridic și să formeze împreună o singură unitate juridică, decât cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin (4) din Constituție. ... 45. Pe de altă parte, în sistemul constituțional românesc, aspectul esențial al instituției contrasemnării este acela că, prin contrasemnare, prim-ministrul își asumă responsabilitatea politică pentru unele
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
se aplică (...) contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare (... ) “. ... ... 105. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale reglementate de art. 1 alin. (3)-(5) privind principiului statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 - Egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
coroborate cu cele expuse în cererea modificatoare privind legalitatea existenței stării de alertă pe teritoriul României. Adoptându-se această decizie prin raportare la Legea nr. 55/2020, Curtea Constituțională a arătat că nu se permite eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat și condițiile restrângerii unor drepturi și libertăți. ... III. Scopul instituirii certificatului COVID-19 la nivelul Uniunii Europene nu este acela de a condiționa participarea la diverse activități de deținere a acestui certificat și nici de a lipsi persoanele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
3) nu pot fi reținute. O interpretare contrară a aplicabilității dispozițiilor art. 5 alin. (3), în sensul că procedura suspendării este ab initio inadmisibilă când este încălcat un drept sau un interes legitim privat, ar însemna o încălcare a principiului separației puterilor în stat consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție, respectiv a art. 126 alin. (6) din Constituție potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative este garantat, precum și a art. 147 alin. (4) din Constituție și a deciziilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
administrative este garantat, precum și a art. 147 alin. (4) din Constituție și a deciziilor Curții Constituționale nr. 637/2006 și nr. 225/2020 prin care Curtea a reținut că: Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ. Curtea reține că separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, dimpotrivă presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
executarea actului pretins nelegal, chiar cât timp încă autoritatea publică emitentă a actului atacat are facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia, mai ales că în acest interval de timp actul în cauză își produce efectele, respectiv că principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - presupune existența unui control reciproc între puterile statului sub aspectul exercitării în conformitate cu legea a atribuțiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept și democratic pentru evitarea abuzurilor din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Președintelui României, iar nu Guvernului. A „construi“ prin lege o instituție nouă - «starea de alertă», cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României. “ În Decizia nr. 458/2020, prin care s-a constatat neconstituționalitatea alin. (2) din art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
juridice anterioare, în special în cauzele în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate. ... ... II. Pe fondul excepției Se aduce atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 1 alin. (4) referitor la separația puterilor în stat, art. 52 și art. 126 alin. (6), referitoare la controlul judecătoresc al actelor administrative. Pentru a garanta caracterul temporar al măsurilor dispuse în timpul stării de alertă, dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 prevăd
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din Armenia, § 44, citat în recentul studiu Respect for democracy, human rights and the rule of law during states of emergency - reflections, CDL-PI(2020)005rev, 26 mai 2020]. După cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 225/2020), principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - presupune existența unui control reciproc între puterile statului sub aspectul exercitării în conformitate cu legea a atribuțiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept și democratic pentru evitarea abuzurilor din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
poate reglementa în domeniul rezervat legii organice doar prin ordonanțe de urgență, iar nu și prin ordonanțe simple. ... 7. Întrucât Guvernul a intervenit în sfera competențelor exclusive ale Parlamentului, sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația puterilor în stat. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 9. În conformitate cu
DECIZIA nr. 732 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281911]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestor dispoziții de lege. ... 14. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit căruia statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, și art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. II din Ordonanța
DECIZIA nr. 732 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281911]
-
vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011). ... 15. Totodată, Curtea reține că dispozițiile art. 3 din Codul de procedură penală reglementează principiul separației funcțiilor judiciare, în cuprinsul prevederilor alin. (1) al art. 3 fiind enumerate: funcția de urmărire penală, funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
statuat că, în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, competența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii este dublu circumstanțiată - numai cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]
-
existente până acum, în sensul simplificării și al clarificării reglementării, în cazul acceptării nu mai are loc contopirea patrimoniului succesoral cu patrimoniul personal al moștenitorului legal, al legatarului universal sau cu titlu universal, ceea ce înseamnă că ar opera o separație de patrimonii, care produce efecte față de toți creditorii, și, prin excepție de la caracterul unicității patrimoniului, moștenitorul devine titularul a două patrimonii distincte, atât patrimoniul succesoral, cât și patrimoniul propriu, fiind obligat să suporte pasivul succesoral numai cu bunurile
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
și procedurilor la care se referă art. 6 și, respectiv, art. 8 alin. (5). “ ... ... 36. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale reglementate de art. 1 alin. (3)-(5) privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44
DECIZIA nr. 751 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291077]
-
silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 20. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale reglementate de art. 1 alin. (3)-(5) privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la
DECIZIA nr. 753 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291741]
-
inclusiv reglementările vizate de Legea nr. 223/2015. Prin acțiunea normativă criticată, prin care, în mod implicit, se elimină sporul aplicabil și polițiștilor, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege organică, Guvernul a încălcat principiul separației puterilor în stat, expres reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 87. De asemenea, autorii excepției precizează că actul normativ criticat se situează într-o contradicție flagrantă cu actul normativ pe care îl modifică, fiind astfel încălcat principiul stabilității
DECIZIA nr. 316 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291305]