911 matches
-
Pirogan, un om care a trăit o viață de erou. Pe vremea când era copil, locuia cu părinții săi la Bălți și în dimineața zilei de 28 iunie 1940, în chiar ziua sa de naștere, când se pregătea să-și serbeze împlinirea celor 16 anișori, dând drumul la aparatul de radio și ascultând postul de radio ce se transmitea de la București, avea să audă înspăimântat de groază, anunțul transmis de ministru Tătărăscu, care spunea: „Să fim liniștiți, să fim uniți (?!). în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
trimotor italian pilotat de prințul Ruspoli din Ministerul Propagandei italian, venit în mod special spre a vedea de aproape această curiozitate a aviației. Stăm în cort pe lădițe. 8 Oct. <1941>. Escadrila este invitata unui grup de vânătoare care își serbează a 88-a victorie aeriană. Sosim pe înserat. Câmpul e pavoazat, defilare apoi masă camaraderească la cantonament, prezidată de doi generali. Pe pieptul zburătorilor străluceau noile decorații conferite. Am cântat cântece patriotice și am închinat câte o cupă de șampanie
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a vedea bărbăteasca și vioaia populațiune rurală, în pitoreștile sale porturi de munte și de câmp, amestecată cu costumele orientale ale populațiunelor Dobrogei, iar, pe fața tutulor, energia unită cu blândețea și inteligenta pricepere a solemnului act național care se serba în acea zi. Mai bine de o oră și jumătate a durat acest defileu, care n-a încetat a face să răsune sala Tronului de cele mai entuziaste aclamări. După trecerea celei din urmă deputațiuni, Majestățile și Altețele-Lor s-au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ca odată pe an se aprindeau pe drumuri focuri, prin cari săreau bărbații și tinerii, iar pe prunci îi petreceau prin flacără mamele lor, ca să se curățească" (Theodoret: Quaest. 47, în IV reg.). Datina aceasta era la Romani, când ei serbau la 21 Aprilie sărbătoarea Patilia sau Parilia, în cinstea zeiței Pales, apărătoarea turmelor. Se făceau focuri de paie, peste care săreau de trei ori oamenii, ca să se curățească și chiar și turmele treceau peste aceste focuri, de trei ori. Însuși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
birui ura, rodul Satanei... Sosise un veac nou. Așteptam mântuire de la cultură. Atunci izbucni războiul mondial. Nu om contra omului, nu individ contra individului, ci popor contra altui popor, biserici contra altor biserici. Nici urmă de iubire! Ura și răutatea serbau orgii. Și panahida de astăzi pentru fericitul patriarh Tichon din Rusia ne aduce aminte de lucrurile acestea [...]. Iubiților! Astăzi am fericirea să vorbesc în această biserică care poartă numele lui Gustav Vasa. Poporul român are un contemporan al lui Gustav
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
campanie, firește. Doar nu v-ați închipuit altceva! Românii e deștepți Buna noastră tradiție Radu Pavel Gheo În satele din Banat există o sărbătoare anuală, ce se ține nesmintit atât timp cât există și satul. Se numește „nedeie“ sau „rugă“ și se serbează în ziua hramului bisericii din sat. Așadar, e o sărbătoare destul de bine individualizată, care marchează identitatea localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare religioasă importantă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
apă periculoasă. Râul fierbea ca-n iad. Ceea ce a făcut ca ochii lui Danny să strălucească și mai tare. Naji s-a repezit la vâsle, iar Jina către fiul ei, numai că un puști de doisprezece ani, care tocmai își serba ziua de naștere, ținea cu ghearele de anumite lucruri. Pumnii lui Danny se strânseseră ca oțeliți în jurul mânerelor vaslelor. Puștiul a refuzat să le dea drumul, iar Mary a chiuit, ceea ce a făcut-o pe Irene să se uite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pot fi simțite pe viu în secțiunea Blush, frica în Camera Groazei și momente de distracție maximă pot fi trăite în Planetarium. Blush de la Madame Tussauds este o atracție interactivă care duce vizitatorii în spatele ușilor închise, chiar acolo unde vedetele serbează și se distrează pe cinste iar pe vizitatori îi pune chiar în inima acțiunii cu ajutorul unor actori ce se străduiesc să reproducă cât mai bine astfel de momente. Turiștii pot afla ultimile zvonuri și bârfe din lumea mondenă, pot
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Brînză Ştefania () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107371]
-
învețe să calculeze atent, să mă port cu mult mai multe menajamente față de eroii mei. Oskar Mazerath a supraviețuit în calitate de mogul mediatic. Împreună cu el și Babka lui, care a împlinit o sută șapte ani și pentru care el, ca să-i serbeze ziua de naștere, în cuprinsul atât de contorsionat, din punct de vedere temporal al romanului Șobolanul - și în pofida chinurilor produse de intense tulburări de prostată - și-a asumat chiar osteneala unei călătorii în Kașubia. Și, din cauză că moartea timpurie a Tullei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cât timp a fiert siropul. După cea de-a nouăsprezecea zi de naștere a mea, zi în care în îndepărtatul Nürnberg a fost executată și sentința de condamnare la moarte prin spânzurare a criminalilor de război și pe care am serbat-o cu câțiva ortaci la orizontul de transport de 950 m cu puțin înainte de începutul recoltării sfeclei de zahăr, am găsit la primăria din Groß Giesen numele și adresa unei rude îndepărtate, care-și găsise împreună cu soția și fiicele refugiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
obiceiul nostru, și i-am dat numele de Vișinel. De atunci n-a mai fost bolnav... - Ei, și? Te întrebam de dată. - Păi cum vă spuneam, de Joia Verde! Dumneavoastră nu știți, dar noi țiganii sărbătorim Paștele ortodox, dar îl serbăm și pe al nostru care se numește Joia Verde. - Și când cade această sărbătoare a voastră? - La o săptămână de la Paștele creștinilor ortodocși; în anul acela a fost pe 25 aprilie. - Exact! interveni Alex entuziast. În ziua aceea s-au
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
al tau? Adrian chibzui o clipă, apoi spuse: — Tu . Pe Eleanor această declarație o lasă rece. — În afară de mine. — Nu cred să mai am vreunul, spuse el. Din păcate, nu-i un concept care să țină de vârstă mijlocie. Adrian își serbase cea de-a cincizecea aniversare cu câtva timp în urmă. Eleanor era cu doi-trei ani mai tânără. Cu vreo treizeci de ani in urma fuseseră colegi de studenție, împreună cu Șam Sharp, la o universitate din provincie. Amândoi îmbătrâniseră frumos. Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
În această situație, Caragiale conchide: „Așadar, față de atâtea manifestări de dragoste să mai zic că munca mea n-a fost răsplătită?” (pag. 406). În acest timp Panait Cerna scrie: „Nenea Iancu e supărat rău pe Țara Românească pentru că l-a serbat la 60 de ani, dar nu l-a apărat la 50, de calomniatorul Const. A. Ionescu, rămas cu apelativul stigmatizator „Caion”. În răsunătorul proces intentat calomniatorului, Delavrancea îl apără magistral, spulberă atât faptul că drama „Năpasta” ar fi fost plagiată
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai rezolv în zilele următoare și unele probleme din curte, grădină și casă. Discuții interminabile pro și contra Băsescu, care e sigur că votul popular îl va readuce la Cotroceni. Și chiar l-a readus! Pentru sâmbătă, 5 mai, altădată serbam „Ziua Presei” sovietice, pentru că la începutul Revoluției ruse din octombrie, Lenin ar fi scris un anume articol în „Iskra” lui, adică „Scânteia” pe românește, al cărui titlu l-a împrumutat și presa noastră pentru oficiosul partidului comunist român. Neapărat trebuia
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
putut vedea că era tot atât de modestă ca și holul. Ce vrei? Era doar o casă de învățători. I-am spus domnului Balș rostul venirii noastre, cerându-ne mii de scuze și totodată adresându-i felicitări pentru ziua pe care o serba. Nu cu puțină emoție ne-a mulțumit, apoi, după ce s-a scuzat puțin, a venit cu de-ale mâncării, cu țuică și cu vin foarte bun. I-am spus cu lux de amănunte tot, tot ce aveam pe suflet, cum
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și să-și alunge durerea ce-i năpădise tâmplele. „Da”, Își spuse el, „pruncul de cincizeci și ceva de ani Începe să aibă niscaiva probleme...” Noimann Împlinise cu doi ani În urmă această vârstă „extrem de rotundă”, cum se lăuda el, serbându-și aniversarea printr-un „marș” de pomină. Mai Întâi, făcu eforturi ca să-și conștientizeze vârsta, obișnuindu-se Încetul cu Încetul cu ideea că trupul său nu suferise totuși schimbări esențiale. De multe ori, medicul se trezea stând, cu halatul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de nas de mofturile unei femei care Încerca să-l prindă În mrejele sale, ci, Înfigându-i degetele În beregată, o Îndepărtă de pe trupul lui, aruncând-o printre jerbele veștede de flori risipite pe mormintele din jur. Triumful și-l serbă printr-un chiuit, urmat de o bătută scurtă, articulată din călcâie, strivind sub rădăcinile sale zeci de cochilii de melci ce se târau prin iarba dintre cripte. Dacă femeia-șarpe voia cu tot dinadinsul să se Încolăcească pe grumazul cuiva, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bronșita Bolnav și acum sunt, dar e obișnuință, am bronșită cronică, nu contează pușcăria sau afară. Nu mai simt. tortul Am 28 de ani. Am petrecut trei zile de naștere la pușcărie. Sunt ca afară. Nu-mi place să mă serbez, că e între Crăciun și Revelion și eu serbam ori ca Crăciunul, ori ca Revelionul. Nu aveam ziua mea. Aici am început să ne facem ziua de naștere, asta înseamnă că strângem ceva biscuiți și niște materiale de tort, margarină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bronșită cronică, nu contează pușcăria sau afară. Nu mai simt. tortul Am 28 de ani. Am petrecut trei zile de naștere la pușcărie. Sunt ca afară. Nu-mi place să mă serbez, că e între Crăciun și Revelion și eu serbam ori ca Crăciunul, ori ca Revelionul. Nu aveam ziua mea. Aici am început să ne facem ziua de naștere, asta înseamnă că strângem ceva biscuiți și niște materiale de tort, margarină, fulgi de cocos, ciocolată, ce avem. Nu ne îmbrăcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
n-a fost nici o problemă. Când ne-am făcut mai mari, ăștia, trei frații, au plecat în străinătate. Eu am rămas cu surorile, am avut grijă de ele. Părinții aveau întotdeauna să ne dea; tot ce pofte aveam. Fiecăruia îi serbam ziua de naștere. Tortă mare, invitați. Țiganilor nu le-am spus că furam. Nu, nu le-am spus. Cred că m-ar fi certat puțin, mi-ar fi explicat care-i treaba, că erau niște oameni foarte educați. Chiar dacă erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și sare afară. Se pregătește să iasă și Roman, când Esmé îi spune lui Lionel în română: — Compatriotule, să zici mersi: trebuia să mori pe 12 mai, da’ ți-am făcut cadou o zi de la mine, s-apuci să-ți serbezi ziua de naștere. În ziua morții, din păcate. Dacă tot mi-ai făcut cadou o zi, de ce nu-mi faci mai multe? — Puterile noastre sunt limitate. Și așa o să trebuiască să fac un referat, să dau explicații ce e cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vecie a vremii"; "bucuria și slava dau în flăcări când tot ce poetul atinge cu strunele se află în armonie" cu omul și cu toată firea. Spiritualitatea greacă a fost modelatorul liricii lui Friedrich Hölderlin. Sub semnul apolinicului, poezia sa serbează, în gesturile largi ale amplelor ritmuri grecești, sacralitatea naturii și a vieții: Crestele ne învață legile lor sfinte... Vreau să vă cânt graiuri ale cerului, pe toate și să vă înțeleg... Noi suntem meniți slujbei celui Prea-Înalt, pentru ca în noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este "frate cu moartea", afirmă Eminescu. Bucuria de a trăi este exprimată prin excelență și de pictură, sculptură, arhitectură, precum și de arta cântului. El Greco exaltă viața întru îndumnezeire prin lumina selenară care transfigurează eteric omul năzuind spre lumina cerească; Tițian serbează în imagini strălucitoare erotismul și gloria frumuseții feminine; arta lui Vermeer exprimă bucuria luminii pure, de cleștar, emanată și simbolizată de perlă; Rembrandt face să răzbată în densa beznă ce ne înconjoară lumina din sufletele curate, Monet bucuria miriadelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
existența este un nonsens ? Moartea este un eșec tragic al Creației, sau pur și simplu jocul gratuit (al cui?) de-a nonsensul ? Dar are cumva vreun sens să căutăm sensuri ? Nu trebuie doar să acceptăm totul așa cum este și să serbăm șansa că existăm ? Căutarea sensului ultim nu scoate omul din circuitul existențial ? După ce se întreabă dacă nu cumva "junghiem ființa pe-altarul omenirii", Eminescu opune pesimismului și revoltei din Mortua est! întrebarea fundamentală: dar dacă viața omenească are o solie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
-i împietrită, Poporul împărat. Sculați-vă!... căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ei lugubru răcnește la popoare Ca leul speriat; Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea, Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume, Ci-aievea s-a serbat. Încingeți-vă spada la danțul cel de moarte, Aci vă poarte vântul, cum știe să vă poarte A țopăi în joc! Aci vă duceți valuri în mii batalioane, Cum în păduri aprinse, mânat în uragane, Diluviul de foc. Vedeți cum
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]