864 matches
-
contradictoriile la nivelul imediat "inferior". Putem astfel distinge cuaternarul exterior T1AT2A de cuaternarul interior A(non-A)T1T2, care are forma unei cruci. Am putea să atribuim un sens simbolic acestei cruci: axa orizontală A(non-A) poate fi asociată sfîșierii noastre și închiderii noastre în lupta opușilor; axa verticală T1T2 poate fi asociată cu două posibilități de evoluție și de involuție; în fine, centrul crucii ar putea fi asociat cu punctul în care începe o infinită ascensiune sau o infinită
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lume. Ceea ce se afla în gestație la finele Evului Mediu capătă o formă nouă și noi forțe. Este vorba de statele monarhice, de burgheziile urbane, de capitalismul comercial, financiar și, deja, industrial. Europa medievală purta deja în sine rupturi și sfîșieri. Europa modernă face Creștinătatea să explodeze și se constituie în și prin această explozie. Are loc explozia născută din Reformă, care cuprinde Germania, Anglia, Elveția, Provinciile Unite și Scandinavia, în vreme ce Spania, Italia, Portugalia, o parte a Franței, Bavaria și Austria
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ar avea avantajul suplimentar de a facilita comunicarea cu restul planetei. Identitatea europeană nu poate decît să se integreze într-o identitate propriu-zis umană, a cărei conștiință este favorizată de era planetară, dar este în același timp subminată de regresele, sfîșierile și conflictele "epocii fierului". Identitatea europeană și identitatea planetară sînt și una și cealaltă subdezvoltate, însă nu sînt nicidecum opuse, ci se îmbină în conștiința care îmbină ideea Meta-Națiunii cu cea a Provinciei Europa. Fundația Odată devenită provincie periferică, și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și în cele din urmă o lungă paranteză de tip fanariot, aceea a experienței comuniste. Ceea ce se înfăptuise prin efortul câtorva generații militante a fost distrus după al doilea război mondial cu diabolică perseverență. Rezultatul geopolitic al Unirii anulat prin sfâșierea teritorială, substratul moral al acestuia fu drastic subminat printr-o politică de fărâmițare a societății, de atomizare a ei în virtutea principiului "divide et impera", timp de câteva decenii. Când totul părea definitiv compromis, când orizontul speranței însăși aproape nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
început prin a recomanda lecturi din Schopenhauer și a sfârșit prin a vesteji pesimismul la modă, acea atitudine care subminează adesea "bucuria de a trăi și dorința de a lupta". Opera lui Eminescu e dovada peremptorie că în pofida unei continue sfâșieri aporeice, poetul a rămas un luptător în sensul cel mai înalt al cuvântului. Din energia spirituală care a nutrit lupta lui se poate hrăni mai departe, până la capătul timpului, lupta unui neam întreg, "neamul nevoii", care a fost una din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au recunoscut demult istoriografii preocupați de soarta unui popor sau altul. La un ansamblu ideal privea Kogălniceanu atunci când și-a definit patria ca "acea întindere de pământ unde se vorbește românește", iar ca istorie a acesteia "istoria Moldaviei întregi, înainte de sfâșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania". La trei decenii după raptul din 1812, în plin regim reglementar, istoricul nu se sfia să spună, cu inerente precauții de limbaj, adevărul. Pentru el, patria era una, definită etnocultural, iar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un campion redutabil al luptei naționale. Nu le vom cita acum. Sunt prea multe și ar merita desigur să fie amintite în alt context. Fiindcă tragedia basarabeană e oarecum sincronă cu propria lui tragedie, să notăm numai momentul de nouă sfâșiere, din 1940, când N. Iorga a ținut să scrie (și în limbi străine) Adevărul despre trecutul și prezentul Basarbiei. Și de astă dată el a făcut din comemorarea lui Ștefan cel Mare un mijloc de a impulsiona rezistența contra oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a impulsiona rezistența contra oricărei agresiuni și amputări, marele voievod fiind prezentat ca un simbol incoruptibil al unității neamului. Românimea se afla, evident, la un nou ceas de cumpănă, mai grav decât cel evocat de Eminescu în episodul ce prezenta sfâșierea Bucovinei și moartea lui Grigore Ghica. Se va fi stins iarăși la Putna candela ce trebuia să țină cugetul treaz în țara tutelată de amintirea Voievodului? Alți istorici, între care și G.I. Brătianu (La Bessarabie, droits nationaux et historiques, 1943
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
caldă. STOMAC. Totul duce la senzații de foame, care îl determină să mănânce. ABDOMEN. Diaree matinală, apărută brusc. Scaune maro, apoase, cu eliminări în forță. Tabes mezenteric. Diarea copilului, care durează săptămâni, cu pierdere exhaustivă și paloare cianotică. Senzație de sfâșiere în rect, când tușește. Adenopatie inghinală vizibilă. Timpanism abdominal. Diaree cronică cu transpirație excesivă. Constipație, cu scaune dure și voluminoase; apoi diaree. Regiunea splenică umflată. Dureri înțepătoare în flancuri, după ce aleargă. SISTEM RESPIRATOR. Senzație de sufocare, chiar când există aer
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
poate mai prudent și ar ține să-și epateze anturajul, invitându-l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a amintirii, chiar calitățile lui „Abe” sunt constant asociate cu defecte majore: „Abe” trăiește din plin sfâșierile psihologice ale intelectualului evreu (american) ateu, ceea ce îl apropie de „Chick”, dar îl detestă pe Sartre și îi disprețuiește ideile, așa cum îi disprețuiește pe mulți intelectuali francezi (ceea ce e descalificant în mediile academice americane de stânga, unde Sartre și atâția
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Unitatea neamului trebuie să primeze în fața loialităților provinciale. Aspirația unficării politice este exprimată de Kogălniceanu în ideea că "eu privesc ca patria mea, toată acea întindere de loc unde se vorbește românește, și ca istoria națională, istoria Moldaviei întregi, înainte de sfâșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania" (pp. 647-648). Noțiunea de "patrie", anterior având o definiție etatistă, fiind echivalată cu statalitatea (fie cu Principatul Transilvaniei, fie cu cel al Țării Românești, fie cu cel al Moldovei), este astfel expandată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
simți importanți și de a fi contactați. Persoanele geloase păstrează în atitudinea lor irațională, nesăbuită și insuportabilă "speranța absurdă că celălalt ar mai iubi-o și accepta-o" (idem, p. 55). Gelozia este oscilația afectivă între proiecție și realitate, este sfâșierea ruinătoare între ură și realitate, care se răsfrânge asupra celor mai importante și mai apropiate persoane (idem, p. 48). Ea este legată de competiție (și presupune gândul la ea), iar la rândul ei competiția nu există fără comparație. C-o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihică. Din punctul de vedere al acestei stări, trebuie să precizăm faptul că situația tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală, și, în egală măsură, o atitudine de compasiune și sfâșiere a celor care asistă la aceasta. Ea este o situație-limită care închide individul răpindu-i libertatea și anulându-i capacitatea de a putea acționa voluntar. Destinul se închide. Două elemente intră în discuție referitor la existența tragică: pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care le taxează de teribiliste, ale criterioniștilor, ce „fac caz de neliniștile lor cerebralizate” în chestiuni, oricum, irezolvabile. Absolutul la A. e în iubire. Luând închipuirile drept adevăr, „armeanca” trăiește mistuitor, până la orbire, un sentiment care îi procură dezamăgiri și sfâșieri în suită. Șocurile trezirii sunt violente, întărindu-i convingerea dintotdeauna că existența ce i-a fost dat s-o ducă e pecetluită de semnul neîmplinirii. În acest ingrat scenariu, jurnalul pe care Arșavir, fratele afectuos și săritor la nevoie, l-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
estetic, sub fascinația liniilor delicate, a unghiurilor și câmpurilor posibile de unde Îi putea privi trupul, a mișcării liniștite, atât de legată de natura ei. În acea dimineață, privind-o dormind Între cearșafurile mototolite din patul de hotel, Faulques a simțit sfâșierile geloziilor viitoare, suprapuse celor retrospective: de la bărbații care aveau s-o vadă cândva mergând prin muzeele, pe străzile și prin odăile cu ferestre care dădeau spre râuri bătrâne, la cei ce o văzuseră În trecut. Știa, după cum chiar ea Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lumii "după chipul proiectului divin". La nivelul existenței edenice, această relație este mult mai puternică decît aceea care se va instaura ulterior în viața mundană a omului, mult îndepărtată de arhetipurile originare. Tocmai în această "îndepărtată apropiere" se va ascunde sfîșierea omului căzut, care departe de Dumnezeu aspiră să se (re)identifice din nou cu acesta. Cîteva concluzii pot fi formulate cu privire la modul în care limbajul edenic se constituie în instrument menit să favorizeze înfăptuirea "minciunii originare": limbajul implicit sau explicit
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
condamnați să alegem între adevăr și minciună, respectiv faptul că nu pentru adevăr a optat în mod obișnuit omul. Din această stranie situație rezultă că, prin porunca adresată protopărinților, Dumnezeu nu a voit să oprească cîtuși de puțin cunoașterea, ci sfîșierea omului prin oscilația între suflet și trup, între bine și rău, între adevăr și minciună. Acest amestec generează o stare atît de confuză încît după cum proorocul observă "i se spune răului bine și binelui rău" [Isaia, 5:20]. În nevoia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
degradeze prin umflare, dizolvare, păstrând rezistența mecanică necesară. Orice garnitură trebuie să se deformeze elastoplastic, atunci când este strânsă, pentru a umple microasperitățile suprafețelor de etanșare ale flanșelor. Calitățile pe care trebuie să le îndeplinească materialele de etanșare sunt: rezistență la sfâșiere, la îmbătrânire, comportare bună la variații de temperatură, permeabilitate, rezistență la uzură etc. Materialele de etanșare folosite frecvent sunt: cauciucul, pielea, pâsla, hârtia, cartonul, materiale termoplastice, grafitul, materiale metalice etc. Clingheritul este un material de etanșare care îmbină proprietățile azbestului
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
scriitori sunt marcate în același timp de dorința de deschidere spre lume și de înrădăcinarea în teritoriul cultural originar. Nu e întotdeauna confortabil să devii o rădăcină zburătoare, și asta provoacă un conflict permanent între autenti citate și lizibilitate. Această sfîșiere se manifestă, pe de o parte, printr-un fel de efracție sistematică ce constă în subvertirea limbii franceze pentru a-i conferi respirația halucinantă, acel parfum de fîn și de baligă, acea plasticitate savuroasă a limbii române, pe de alta
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fierbinte a evenimentelor cunoscute, ci o proiecție înapoi în timp, un timp vag mitologic, precum cel cîntat de "griots" acești trubaduri africani la curțile regilor -, o retrospecție care încearcă să urce spre rădăcinile unui conflict violent, să adulmece începutul unei sfîșieri aparent de neînțeles. Acțiunea romanului Notre-Dame du Nil se situează pe la începutul anilor 1970, în atmosfera catifelată dintr-o mânăstire pentru tinere de familie bună, situată într-un cadru feeric, pe o creastă muntoasă ce separă bazinele fluviilor Nil și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
principalelor personaje feminine din romanul Cercul lui Simion sunt construite în jurul rădăcinii "dor": Isidora Dora Dorina Teodora Minodora Alindora, toate alcătuind cercul iubirilor și grijilor lui Simion. Dorurile merg, de altfel, mult mai departe și mai adînc, împlîntate în istoria sfîșierii istorice a Bucovinei. Periplul inițiatic al Dorei Almăjan, fiica legitimă a lui Simion, stabilită împreună cu soțul ei în Franța, dar pe care ținutul natal o cheamă irezistibil, ne conduce, prin învățătorul Ovidiu Frunză și copiii săi, prin multe alte cutremurătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de transferuri, contopiri, suprapuneri, demistificări ale personajelor sale. În ciuda realismului narativ, aproape naturalist pe alocuri, crud și frust și teribil de sofisticat, eliberînd un vulcan de trări printr-o simplă și părelnic arbitrară trăsătură de condei, Agota Kristof își ascunde sfîșierea vitală în minciuna narativă. Scriitura ei subjugă fatal, asemenea spectacolului amețitor al unui ciclon, dar cititorul neatent sau superficial își pierde iute reperele și se rătăcește într-un asemenea text. Odiseea gemenilor Claus și Lucas, continuată în următoarele romane ale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mult mai supusă uzurii decît suspendarea judecății: "Vine un moment cînd negația însăși își pierde întreaga strălucire și, deteriorată, se alătură evidențelor numai bune de aruncat." (MA) Nu în ultimul rînd, "altceva" poate însemna și alt tipar de expresie, căci sfîșierea stăpînită și metodică de sine, recea constatare a decăderii umane nu s-ar fi putut mulțumi cu o limbă jucăușă sau cu dulcegării pișcătoare. Suferința cruntă e nudă, însă frumusețea voalată de ceva ce o depășește încearcă și ea să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
critici contemporani - Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Alex. Ștefănescu -, aici autorul manifestând un spirit polemic pe cât de civilizat, pe atât de insistent. Volumul Catifea aurie (1999) îl relevă pe M. ca poet care cultivă teme preponderent erotice, pline de dramatism, de sfâșieri lăuntrice, exprimate într-un vers contorsionat, încărcat de imagini și tonuri biblice. M. a mai publicat ediții din opera lui G. Călinescu, Ion Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]