7,439 matches
-
lui, eu pot spune că cei care susțin aceasta de bună seamă se înșală. Într-adevăr, există o regulă generală care nu dă niciodată greș, anume că un principe care nu este el însuși înțelept, nu va putea să fie sfătuit cu folos, afară de cazul în care, printr-o întîmplare, își pune toată încrederea într-un singur om care l-ar călăuzi în toate, iar acesta ar fi un om desărvîrșit prin înțelepciunea lui. În acest caz, principele ar putea să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acesta ar fi un om desărvîrșit prin înțelepciunea lui. În acest caz, principele ar putea să fie desigur bine sfătuit, dar situația aceasta ar dura prea puțin, deoarece un astfel de ministru i-ar lua curînd puterea. Dacă el se sfătuiește însă cu mai mulți și nu este el însuși un principe înțelept, nu va obține niciodată păreri concordante între ele și nici nu va ști să le pună el singur de acord; astfel, fiecare dintre sfetnicii lui se va gîndi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acolo pe timp de război. Prinții italieni despre care vorbește Machiavelli nu sînt, la drept vorbind, decît un amestec de suverani și oameni de rînd. Ei nu jucau rolul de mari seniori decît cu slugile lor; ceea ce i-am putea sfătui mai bine ar fi, cred, să-și mai tempereze cumva părerea pe care o au despre grandoarea lor, venerația nesfîrșită pe care o au pentru străvechiul și ilustrul lor neam, precum și zelul neștirbit în fața stemelor lor. Persoanele cu bun simț
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
operație, restul corpului. Machiavelli tratează ca pe o bagatelă lucruri atît de grave, serioase, importante. Pentru el, viața oamenilor nu valorează nimic; interesul, acest unic zeu pe care-l adoră, este cel care contează; el preferă cruzimea clemenței și-i sfătuiește pe aceia care au ajuns de curînd suverani să disprețuiască mai mult decît ceilalți reputația de a fi sîngeroși. Călăii sînt cei care-i așează pe tron pe eroii lui Machiavelli și tot ei îi mențin. Cezar Borgia este modelul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cruzimea, despotismul și uzurparea. Machiavelli procedează precum protestanții, care se servesc de argumentele necredincioșilor pentru a-i combate pe catolici în problema euharistiei și de aceleași argumente cu care catolicii susțin euharistia, pentru a-i combate pe necredincioși. Machiavelli îi sfătuiește, așadar, pe principi să se facă iubiți, să se pregătească în acest sens și să cîștige deopotrivă bunăvoința celor puternici și a oamenilor de rînd; are dreptate cînd îi sfătuiește să-i însărcineze pe alții cu lucrurile care le-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
susțin euharistia, pentru a-i combate pe necredincioși. Machiavelli îi sfătuiește, așadar, pe principi să se facă iubiți, să se pregătească în acest sens și să cîștige deopotrivă bunăvoința celor puternici și a oamenilor de rînd; are dreptate cînd îi sfătuiește să-i însărcineze pe alții cu lucrurile care le-ar putea atrage ura vreuneia din aceste categorii și să pună, în acest scop, magistrați judecători între popor și cei mari. Ca model, invocă guvernul Franței. Acest exagerat admirator al despotismului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mare principe din Germania, stimat și de prieteni și de dușmani. Suedezii au intrat în ținuturile lui cînd acesta era plecat, cu toate trupele, să-l ajute pe împărat în josul Rhinului, în războiul cu Franța. Miniștrii acestui principe l-au sfătuit, la vestea acestei invazii neașteptate, să-l cheme în ajutor pe țarul Rusiei; dar principele, mai înțelept decît ei, le răspunse că moscoviții sînt ca urșii, pe care nu trebuie să-i slobozi, pentru că nu-i vei mai putea prinde
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
punct de vedere. Pentru a cita un calcul personal efectuat pe baza procentelor pe de-a întregul adeverite prezentat mai sus, să presupunem că, la un moment dat, un grup de 500 de cupluri franceze aflate la vârsta procreării se sfătuiesc și decid să aibă în total și în cursul unui an determinat 770 de copii, care pot atinge vârsta de un an. Pentru a obține un asemenea rezultat, sunt necesare 1 000 de procreații în anul 1800. În 1900, 917
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
săculeț camuflat, numai el știa cum, plin cu o sumă mare de bani. Era pe la cinci ale după amiezii cînd căruța a ajuns la marginea satu lui Moftinu Mare despre care militarii știau că e locuit de șvabi. S-au sfătuit mult Între ei, apoi unul a Îndrăznit să bată la o poartă. După un răstimp destul de lung, s-a Întors cu un bărbat cam de vîrsta prizonierului. Alte tîrguieli, alte presupuneri. — Nu ni s-a dat nici un act, spuse unul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe la sfîrșitul lui apri lie În acel an, 1944, toți premilitarii au primit o con vocare la primăria centrului de comună dintr-un sat vecin. Tinerii erau convinși că vor fi Înrolați și trimiși pe frontul de est. S-au sfătuit Îndelung Între ei, Încheind că nici nu-și doreau altceva. Nu ca să lupte pentru gloria statului maghiar visau ei linia frontului, ci din pricina felului În care Își Închipuiau desfășurarea războiului. Se gîndeau că armatele aliate ale Germaniei luptau frumos rînduite
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
refuze Înrolarea În brigăzile de muncă și, odată ieșiți În ceată din reședința de comună, s-au pornit să cînte Pe-al nostru steag e scris Unire și altele la fel de Încinse. — Potoliți-vă, măi băieți, că vă omoară ăștia! Îi sfătuiau oamenii Întîlniți pe drum, dar ei nici pomeneală. Au intrat cu cîntec În Pișcari, oprindu-se drept la cîrciumă. După două, trei pahare de vin, și-au mai sporit repertoriul, iar Ioan al lui Vagău a adus de acasă un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să-și refacă rîndurile, blocînd căile de acces spre vest. Se mai putea fugi peste munți, pe cărări nebătute, prin păduri pînă În Mol dova, ori tot peste creastă, spre nord-vest, către Sighet. Ajuns acolo Împreună cu un camarad, au fost sfătuiți să nu ia trenul din gara Sighet fiindcă e plină de jandarmi. Să caute, mai bine, să treacă podul peste Tisa la Slatina, de unde să-și Încerce norocul. În orășelul ce se aflase Între cele două războaie În Cehoslovacia, domnea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
om, făcea mama Maria, n-are dinți În gură, da’ are tăt atîta minte ca Neculae Iorga, alduiască-i Dumnezău p-amîndoi că rău o mai fost chinuiți! În vorbele tatii se răsfrîngea trecerea timpului dintre primăvara lui 1964, cînd mă sfătuise să nu mă mai mîndresc că aș fi „bandit“, și vara asta a lui ’73 cu ciudatul musafir picat de te miri unde. Iar din cuvintele bătrînei răzbătea cultul față de Iorga pentru sufletul căruia, Împreună cu moșu’, se ruga În fiecare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ciudată mistică a orașelor... Am să mor și n-am să-i descifrez cauzele. Trata cu răceală Viena, cu dis preț Budapesta, cu neîncredere Clujul, În schimb, idealiza Bucureștiul și, n-am să Înțeleg niciodată de ce și cum, Praga. Mă sfătuia: — Tu, fătu-meu, la București să-ți cauți norocul și să ajungi cumva În viața asta la Praha... Iar dacă-i ajunge și-n America, la fel ca Avram, fratele lui moșu-meu, n-a’ fi nici un bai. Floarea Nodului În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
făcuse dop la sticla cu atît de prețioasa apă de băut În Întunericul și sub urletele furtunii de pe mare. Umezită, cerneala se Întinsese și era greu de Înțeles vreun cuvînt ori vreo cifră. Americanii au luat plicul, s-au mai sfătuit și cu alții de ai lor, au Încercat să descifreze. Din tot ce trăise ea În Statele Unite, episodul cu cerneala Întinsă pe plic Îi stîrnea mamei Floare cea mai mare indignare și după șaizeci de ani. Pretindea că știa unde
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îmbarcat pe un vas de pe marele lac din nordul ora șului Chicago. A schimbat de mai multe ori vaporul spre Europa și s-a regăsit la Fiume. Pe la hanurile cunoscute a aflat de destrămarea Împărățiilor și de noile stăpîniri. Au sfătuit-o să ia peste munte drumul Zagrebului, iar de acolo, prin Novi Sad și Kikinda, să intre În Banatul românesc pe la noua graniță. CÎnd a ajuns acasă, pe la Începutul verii, bărbatul tot nu și l-a găsit. Omul s-a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
neimplicat fiind Ruben), și incestul cu nora sa, Tamar, soția lui Er și Onan27. „Testamentul lui Iuda”, parte din Testamentul celor doisprezece patriarhi 28, se oprește asupra incestului, povestit ca o fabulă negativă cu morală pozitivă: în final, Iuda își sfătuiește copiii să consume vin cu moderație și să nu se lase pradă luxuriei. La începutul Testamentului însă, Iacob îi prevestește fiului său un destin regesc. Norocul îl va însoți în toate împrejurările. Regalitatea și norocul sunt cele două atribute esențiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a aruncat arginții în templu (naon), s-a retras (anechoresen); și plecând, s-a spânzurat (kaˆ ¢pelqën ¢p»gxato). Iar arhiereii, luând arginții, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului (korbanan), fiindcă sunt preț al sângelui. Sfătuindu-se, au cumpărat cu ei țarina olarului, pentru îngroparea străinilor. De aceea a fost numită țarina aceea țarina sângelui, până astăzi. Atunci s-a împlinit ce s-a grăit prin Ieremia profetul, care zice: și au luat cei treizeci de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
soarta sufletelor după moarte, de sfârșitul lumii, de judecată și de criteriile judecății etc. etc., iar Dumnezeu, prin Uriel, îi dă răspunsuri mai degrabă înfricoșătoare decât consolatoare. Părțile a patra, a cincea și a șasea cuprind viziunile propriu-zise. Uriel îl sfătuiește pe Ezdra să meargă în mijlocul unui câmp („unde nu s-a ridicat nici o casă”) și să petreacă șapte zile fără să mănânce carne ori să bea vin; îi este îngăduit, în schimb, ba chiar i se poruncește, să se hrănească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mâine, după confruntarea cu securistul, amice. Acum cred că ar fi bine să-l lași pe profesor să-și vadă de treburi, iar tu să mergi În clinică, unde sunt destule de făcut. Până la prânz, e suficientă vreme” - l-a sfătuit gândul de veghe. “Întâmplarea face să ai dreptate, prietene. Îți voi urma sfatul” - a răspuns Gruia. ― Domnule profesor, cu Îngăduința dumneavoastră - până la prânz, când voi merge la Maria la Maternitate - voi rămâne În clinică, unde am de pus la punct
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acela teribil! Tot numai mușchi Încordați, dar... dezbrăcat de piele. Acolo Îl așezi pe masa ipochimenului. Așa o să-i distragi atenția. O să i se cam Învârtă mintea, câtă o fi având. Și... așa poate vei scăpa mai ușor” - l-a sfătuit gândul de veghe. „Vorba ceea: țara arde și baba se cheaptănă” - i-a replicat Gruia. „Ascultă-mă și tu măcar o dată și o să vezi că are să-ți meargă bine. Apropo! Știai că marele Brâncuși a modelat - pentru studiul Anatomiei - un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
din țigănci. Ce puneți la cale. De fapt, ce ți-au dat de le acorzi atâta atenție? „Povestește-i Întâmplarea de la Pomârla, cu nevasta bătrânului. Cea cu <vătămăturaă. Numai să nu pomenești de verighete, că te-ai ars!” - l-a sfătuit gândul de veghe. ― Povestea e mai lungă. Cu Îngăduința dumneavoastră, am să v-o prezint. ― Să auzim: Gruia a povestit sintetic acea Întâmplare dramatică și că cel operat de el acum două săptămâni - cu o afecțiune gravă - nu este altul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
parcă... ― N-o lua chiar așa, directore. Discută cu chirurgul și Îmi comunici telefonic ora la care Îmi onorați invitația... ― E mai bine să suni dumneata, după ora zece, când voi reveni la cabinet. Cât privește prezența profesorului Hliboceanu, vă sfătuiesc să tratați problema direct cu dumnealui. E mai cavalerește. ― Dacă eu am Întins un deget, nu Înseamnă să-mi apuci toată mâna - a filozofat securistul. ― Nu știu cine Încalcă principiul bunei cuviințe și al respectului privind nivelul profesional la care se află
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
aceste fete că sunt medic?” „Întreab-o, amice!” „Cum s-o Întreb așa, hodoronc-tronc?” „Te temi că Îți vei pierde din galoane? Nici pomeneală... Ai să afli lucruri noi și vei vedea cât de mică este de fapt lumea” - l-a sfătuit gândul de veghe. „Nu pot face așa ceva”... ― Mama colegei mele, care servește pe doamna de colo, este infirmieră la Spitalul Sfântul Spiridon, la Chirurgie. Ea v-a recunoscut - a vorbit fata, toată numai incuri. Cum o cheamă? - a reacționat Gruia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu deferență, dar se Întrebau În sinea lor: „Ce or fi discutând de sunt atât de prinși de moment? Numai că ceva plăcut, fiindcă Își zâmbesc reciproc”. ― Eu cred că În seara asta e bine să gândim și să ne sfătuim cu familiile noastre, iar mâine, după ce terminăm treburile ce nu sufăr amânare, să ne Întâlnim și să punem țara la cale, cum se spune - și-a exprimat părerea profesorul. ― Vestea trebuie să ajungă și la Petrică, fiindcă o așteaptă cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]