1,322 matches
-
poeziei, CL, 1977, 1; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 11; Rodica Șuiu, „Jugastru sfiala”, CL, 1978, 10; Ulici, Prima verba, II, 133-134; Ciobanu, Însemne, II, 221-224; Dan Laurențiu, Drumul spre clarificare. Profil, LCF, 1980, 10; Dan C. Mihăilescu, Vocația sfielii, T, 1982, 8; Ciobanu, Opera, 200-203; Cândroveanu, Printre poeți, 178-182; Poantă, Radiografii, II, 114-117; Cornel Ungureanu, „Apocrife despre Emil Botta”, O, 1984, 12; Zaharia Sângeorzan, Opera lui Emil Botta în oglinzile criticii, CRC, 1984, 20; Dan C. Mihăilescu, Emil Botta
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a-și împlini existența, versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul concentrării maxime asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
vai, prada-i căzu fără să-și deie seama! Vulpoiul șiret pe dată o-nșfăcă Și spre sărmanul corb în acest fel cuvântă: Dragul meu domn, Înțelept e să-nveți, fără-ndoială, Că toți cei lingușitori Trăiesc, fără pic de sfială, Din naivitatea celor de fală doritori. Prețul acestei lecții, firește, E cașcaveaua aceasta, din care mă voi ospăta Pe-ndelete, regește. Corbul, rușinat și încă nedumerit, Jură că, de-acum înainte, nu se va mai lăsa păcălit. Răspundeți la întrebările de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
despre un „divorț” cu originea în curriculumul școlilor ecleziastice ale primului mileniu creștin (structurat în trivium și quadrivium) care s-a accentuat în Renaștere, prin specializarea universităților în „realiste” (precum Academia padovană) și „umaniste” (precum Academia florentină). Snow observa, cu sfială, în anii ’60 ai secolului trecut, că, dacă vom întreba un „umanist” (care se consideră „om de cultură”) prin ce se deosebesc o „integrală” și o „derivată”, acesta va ridica din umeri nedumerit. Dar a nu stăpâni aceste banalități matematice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exclusiv patologică: ea e considerată o caracteristică a condiției umane și se află într-un fel de continuitate cu frica. Ambele delimitează un registru foarte larg, de unde și numărul mare de cuvinte din limbă susceptibile să le desemneze: teamă, jenă, sfială, groază, spaimă, trac etc. Din această perspectivă, confruntarea cu perspectiva foamei și a frigului aduce câteva elemente diferite. Avem efectiv de-a face cu pericole exterioare, dar situate la limita registrului fricii. Căci, în acest caz, mai curând absența a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ionescu, Nicolas Popa et les études sur Nerval, „Études nervaliennes et romantiques” (Namur), 1981; Al. Călinescu, Am întâlnit și comparatiști fericiți, CL, 1982, 5; Val Panaitescu, Am văzut un om. Profesorul N. I. Popa, CRC, 1982, 30; Aurel Leon, Uimire până la sfială, CRC, 1982, 30; Maftei, Personalități, V, 191-195; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1989, 212-219; Cornea Semnele, 232-236; Actes. Journées de la francophonie. I. Centenaire Nicolas I. Popa (1897-1982), Iași, 1998, 27-80, 91-95; Gavril Istrate, Profesorul. O mare
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
erotice, pentru care există o predilecție vizibilă, sunt pătrunse de o senzualitate de circumstanță, oarecum mimată: „Răul de tine e mai rău ca răul de mare / când te apropii unduioasă să stingi lampa / miracolului râsului, șoaptele unse cu suava / salivă, sfiala grație aștrilor traversând ochii / de pisică și uite, acolo auzi căzând fulgi peste / munții îndepărtați, de parcă aici nu ai fi natură, / pulsează pașii tăi luminoși pe orizont”. Versul plin de fervoare al lui N. închide frecvent, în pofida unei imaginații copleșitoare
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
relatări despre familia sa (tatăl, o fire problematică, se ocupa cu tranzacțiuni comerciale, iar mama ținuse un atelier de modă pentru copii), despre formația ei (a urmat cursurile unei școli de comerț), ca și despre participarea ei, ca novice, cu sfiala caracteristică și deplin entuziasm, la viața literară pragheză, în apropierea lui Franz Kafka, în contact cu Franz Werfel , Willy Hass și Paul Kornfeld, în zona de influență a lui Rainer Maria Rilke, modelul de neegalat al încercărilor ei poetice. În urma
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
doctrina și «Artă regală», București, 1999. Repere bibliografice: Mircea Popa, „Lecturi bacoviene și alte eseuri”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1645; Iulian Boldea, „Lecturi bacoviene...”, VTRA, 1996, 4; Ioan Moldovan, În căutarea unui sens mai pur, F, 1996, 4-5; Al. Cistelecan, Sfieli și angoase, LCF, 1996, 24; Aurel Pântea, Gradul zero al retoricii, APF, 1996, 6; Iulian Boldea, Poezii din subterană, LCF, 1996, 42; Diana Adamek, Trasee bacoviene, TR, 1996, 43; Cornel Vâlcu, Alte lecturi bacoviene, ST, 1996, 9-10; Adrian Ălui Gheorghe
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
eman pacea angelică a celor de peste veac. Când o biserică așa-zis episcopală își trântește un prim episcop gay (divorțat!), îmi este imposibil să le țin isonul. Când avem zece milioane de avorturi într-un singur deceniu, să adopt oare sfiala struțo-cămilei agnostice? Când capitalismul de tip laissez-faire face milioane de victime pe mapamond, cum să nu pui - public - întrebări despre etică și dreptate? Când legislația laică atacă libertatea de conștiință religioasă ori chiar cinstea familiei, atunci să ne refugiem liturgic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
va stimula, probabil, o dezbatere publică mult mai temeinică a surselor și implicațiilor teologice ale scrierilor celor doi mari sfinți Părinți ai Bisericii Ortodoxe din secolul XX. Capitolul Vtc "Capitolul V" Stații teologicetc "Stații teologice" ...ca să vorbesc despre Evanghelie, fără sfială, precum trebuie să vorbesc. Efeseni 6, 20 Lecționarul biblictc "Lecționarul biblic" Citește și din Evangheliile cele dăruite de Dumnezeu, spre cunoașterea întregii lumi, ca să iei merinde din puterea proniei Lui, arătată în fiecare generație și mintea ta să se scufunde
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
naștere larvelor. Fiecare femelă poate astfel da naștere la 30-80 de larve, care se reproduc de la vârsta de 8-10 zile: prin urmare, coloniile de păduchi cunosc o creștere excepțională și invadează foarte rapid culturile! Daunele pe care le provoacă Fără sfială, păduchii nu fac mofturi și atacă aproape orice fel de plantă: salată, bob, mazăre, trandafiri, meri, piersici, viță-de-vie... Se hrănesc cu seva vegetală, pe care o extrag din tulpini, frunze, muguri și rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
descifrându-i notele specifice tocmai în trăsăturile latine ale spiritului nostru, B. observă astfel, în substanța aparent umoristică a manifestărilor culturii populare - în nastratinism, cu un cuvânt - precum și în esopismul arghezian sau în hazul de necaz al lui Creangă, „o sfială, o tristețe sau un gând”, „un anume râs” ce provine tocmai din zona de amestec a râsului cu plânsul. Într-un alt eseu, Marsyas - un epilog, poate chiar partea de concluzii a breviarului său de istorie literară, autorul aduce în
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
Oricărui sens ce m-ar sorbi într-însul?” Întrebarea desfide orice limitare. Ea fisurează logica textului („Tu, care n-ai coborât niciodată/ spune-mi/ punctul, când e mirare?/ Și când întreabă?/ Când se suspendă?”), dezvăluie dependența teatral-absurdă a universului („Senină sfială albind ne rărim/ În numele marelui mim/ În numele marelui mim îndoială/ În lacrima lumii cuminte plutim/ din gura amară a marelui mim/ Ies stoluri de păsări și nori dau năvală”) și face să vibreze mirarea între afirmație și negare: „Te voi
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
vine la organizație, Ilie Barbu își aruncă singur, cu un gest hotărât, pălăria pe dulap. Notațiile acestea, în aparență «de amănunt», dezvăluie în mod viu frământarea de la început a lui Barbu, trăsăturile care-l caracterizează ca individ în acest moment, sfiala, modestia, energia încă nedescătușată, și relevă transformarea care s-a produs cu acest personaj (...). Dar cel mai strălucit exemplu din literatura noastră îl constituie fără îndoială Mitrea Cocor, erou atât de viu și puternic individualizat, încât cititorii din lumea întreagă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
singurele sale versuri de dragoste); un ciclu recent al lui Eugen Frunză publicat în Contemporanul poartă titlul generic Cântece de iubire, iar o poezie a lui V. Nicorovici (tot în Contemporanul) se intitulează pur și simplu Iubire. De unde vine oare sfiala atâtor poeți ori de câte ori e vorba să exprime situații sufletești de-o natură mai personală...?(...) Cum se explică împrejurarea că, manifestând pretenția de a pătrunde în conștiința și simțirea oamenilor timpului nostru, cei mai mulți dintre poeți nu simt nevoia - ei, purtători de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
făcut cruce, m-am suit la icoane și le-am pupat, m-am culcat iar și de-atunce n-am mai visat nimica. - Eu câte două nopți nu dorm ! zise deodată o femeie care tăcuse într-un colț. Clipi cu sfială din ochii galbeni și-ntoarse spre adunare capul mic. Torc la buci, iar a treia noapte mă las puțintel pe laviță ș-ațipesc. Așa-ntr-o noapte, zise femeia cu gura ei largă și uscată, m-am întins oleacă. Și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de voci dinăuntru. Un glas de fetiță țâșnește vesel precum trilul unei privighetori. Inima îi tresaltă de bucurie. Livilla lui cea frumoasă ca o zeiță și înțeleaptă asemeni unei femei mature, care reușește totuși să-și păstreze toată gingășia și sfiala anișorilor ei. Nouă la număr! Surâde nostalgic. Ce repede trece timpul! Mai ieri era bebeluș, acum e școlăriță. Învață și ea alături de băieți, de Neron de fapt, fratele cel mare. Drusus nu a împlinit încă cinci ani. E într-o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pare familiarizat cu legile și variațiile versurilor. Cu toate acestea, o nemulțumire surdă mocnește în el. Constată cu mâhnire că băiatul mai degrabă expune ce-i vine la îndemână, turuie întruna, debitând cu un aer cutezător și vorbind fără nici o sfială. Nu spune mult, ci repede. Este fără dar și poate un copil inteligent, își zice, chiar precoce. Cunoștințele pe care le primește sunt însă găunoase. Se chinuie să arate că Ulise a fost filozof, deși argumentele pe care le aduce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de-unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia, tremurând ei se sărută, Numai ochiul e vorbăreț, iară limba lor e mută, Ea-și acopere cu mâna fața roșă de sfială, Ochi-n lacrimi și-i ascunde într-un păr ca de peteală. V S-au făcut cu ceara alba, fața roșă ca un măr Și atâta de subțire, să o tai c-un fir de păr. Și cosița ta bălaie
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ce ascundea vasul. — Ce încărcătură mare! spuse Nishi Kyūsuke, cel mai tânăr dintre ei. Am auzit că pe corabie or să se îmbarce mai bine de o sută de negustori, mineri și meșteșugari. Samuraiul și Tanaka Tarōzaemon îl ascultau cu sfială pe Nishi Kyūsuke vorbind cu aer de cunoscător despre adevăratul scop al acestei înfăptuiri a Stăpânului. Matsuki Chūsaku stătea la o parte de ceilalți și privea golful cu brațele încrucișate. Plin de sine, Nishi povestea că pe corabie se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Rokuemon. Folosește-te de astea! i-am spus. Mă privea de parcă nu-i venea să creadă cuvintele mele. Mi le dai înapoi când ți se usucă ale tale. L-am întrebat cum îl cheamă. Yozō, mi-a răspuns el cu sfială. Zicea că e însoțitorul lui Hasekura. După prânz am reușit în cele din urmă să-l prind pe Contreras care coborâse de pe punte într-un suflet. Mi-a spus că furtuna de noaptea trecută a rupt un catarg ajutător și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fusese de nici un folos căci îi mergea din ce în ce mai rău. În vremea aceea, Iisus trecuse lacul cu barca și mulți oamenii se adunaseră în jurul lui. Auzind femeia aceea despre Iisus, s-a amestecat în mulțime și pe la spate a atins cu sfială de haina Lui. Căci își zicea: „De mă voi atinge de haina Lui, mă voi vindeca!” Iisus s-a întors și i-a zis: „Femeie, mergi în pace! Credința ta te-a mântuit!” Și femeia s-a vindecat. Samuraiul asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
credința creștină? Așa cum făcea de obicei când aveau loc astfel de discuții, samuraiul stătea într-un colț fără să zică nimic. Tăcea, pe de o parte pentru că nu se pricepea la vorbe, iar pe de alta, pentru că îl caracteriza acea sfială specifică oamenilor din valea lui. Avea tot timpul sentimentul că ai numai de pierdut atunci când te contrazici cu cineva și după aceea îi porți pică. Trebuia să vorbești numai după ce-ți măsurai bine gândurile și sentimentele. Așa era firea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Biblie. Erau cuvintele rostite de Domnul când Ioan s-a înfuriat văzând cum un necredincios vindeca bolnavi în numele lui Iisus: „Cine nu este împotriva noastră este pentru noi”. Samuraiul tăcea îndărătnic. Era el rușinos, dar în asemenea clipe tocmai această sfială îl făcea încăpățânat ca un catâr. Așa era și firea țăranilor din vale. Tanaka privea țintă în gol la fel ca mai înainte. După cum îi era obiceiul, Nishi aștepta neliniștit răspunsul confraților săi mai în vârstă pentru a se hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]