2,840 matches
-
a pus Ce i-a pus și cu ecouri De elodii care nu-s... Nu salvăm țara cu nurii Dezgoliți până la gât Și mizili(!) cu fleanca gurii Mai degrabă bot și rât... Nu salvăm țara cu chefuri Opulente pe la nunți Sfidând amărâte lefuri, Pensia celor cărunți... Nu salvăm țara cu cârca Pentru un venit stupid, Prea din timp, de coana Hârca, Duși la coanul Genocid... Nu salvăm țara cu coșul Pe la moluri cu otrăvi Ce nu le-a mâncat strămoșul: Chimicale
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SEMEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. *** SIMBOLIC Simbolic eu, Efemer fulg de nea, Cristalizată într-un, Microorganism, Instabil. Gândire zburdalnică, În nesfârșitul Univers, Figură șăgalnică, Plină de interes. Referință Bibliografică: SEMEȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SEMEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368313_a_369642]
-
prin manevre abile, sforăitoare, se poată căpăta un capital electroral, utilizabil. In acest sens, partidele extremiste, naționaliste (Marie LePen) au de câștigat. Dar trebue remarcate câteva state (Ungaria, Polonia, Slovacia), care, de la început au spus NU acodării de azil refugiaților, sfidând birocrații de la Bruxelles . 7. Dar România ? Suntem, ca deobicei, echidistanți. Președintele Johannis participă la summit-urile europeene, cu declarații încurajatoare, respectând deciziile de la Bruxelles. In acelaș timp, încurajăm pătrunderea economică turco-musulmană, așteptând cu încredere construirea celei mai mari moschei din
CAND VA VENI ..... APOCALIPSA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368349_a_369678]
-
Llosa:”...îi ceruse lui Chirinos să-i transfere cinci milioane de dolari în Elveția; acum încă un milion./.../ Cotoroanță hapsână! /.../ De tânără fusese lacomă și, o dată cu vârsta, devenise și mai și. /.../ Banii fuseseră întotdeauna singurul motiv pentru care /.../ îndrăznise să sfideze autoritatea soțului. De două ori, doar săptămâna asta. Complota pe la spatele lui, nici mai mult, nici mai puțin. Așa cumpărase, fără știrea lui Trujillo, casa aia din Spania după vizita oficială pe care i-o făcuseră lui Franco, în 1954
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. Însă, când aceste similitudini se întăresc printr-o desfășurare sincronică, ele devin de-a dreptul temeiuri la dosarul nostru național. Pentru că, întreb eu, chiar sfidând în virtutea știrilor dintr-o singură zi: cine și-ar mai permite să nege unitatea noastră de structură națională cu cei din Basarabia când, la toate argumentele istorice, etnografice, culturale, optul lui cireșar ne mai aduce astăzi două, în legătură cu oamenii care
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
o altă cameră a vilei se află o colecție de 167 de exemplare de vinuri vechi bulgărești din anii: 1878, 1918, 1923, 1945, 1962. Un plop înalt, cu trunchiul alb, contorsionat, crescut alături de vilă, pare singuratic și semeț, dornic să sfideze piatra din care a răsărit, înălțimea la care a crescut. Prin culoarea albă își semnalizează prezența și iluminează peisajul, prin coroana aplecată spre vilă pare a-i oferi protecție, prin trunchiul mai înalt decât aceasta pare a se aventura spre
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pușcăriașii tineri care se aleg dintre aceștia. Ne convingem acum că asta a fost praf în ochi din partea actualei guvernări. Și că, în lipsa unui ideal politic adevărat, încă mai există neobrăzarea de a ne fi aruncat în continuare, încă se sfidează, exact cu aroganța pentru care s-a plătit o parte din preț, cei responsabili ne având încă bunul simț de a-și pune cenușă-n cap, ci căutând explicații precum cele pe care le-am pomenit la începutul acestor rânduri
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (4) AGRESAREA ROMÂNILOR PRIN AGRESAREA SENSURILOR POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367802_a_369131]
-
de dezvoltare ale țării, scopul lor direcționându-se clar și strict spre interese personale care le erau mai aproape. Adică, folosind politica doar ca un mijloc pentru alte scopuri și ne dovedind nici un fel de vocație pentru aspirațiile civice; ba, dimpotrivă, sfidându-le cu nepăsarea lor. Asemenea parveniți politici au pus stăpânire pe posturi folosindu-le pentru interesele lor egoiste, care s-au manifestat cu evidență doar în două feluri: Fie atent dirijate în limitele legii, ceea ce, trebuie să recunoaștem, presupune un
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
spirit descurcăreț și că politicienii se pot considera eficienți nu prin efort cinstit pentru toată țara, ci folosind puterea fiscalității pentru ei și interesele lor. Două practici puse în aplicare prin conjugarea manevrelor în gașcă și fără jena de a sfida populația. Ca dovadă că: 1. Tot ce înseamnă guvernare azi este în funcție de impozitare și nu de producție; 2. Ceea ce este administrație publică, înseamnă cheltuieli bugetare în folos clientelar; 3. Tentativele de a câștiga electoratul nu sunt prin nimic altele decât
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (3) RESTURILE DE DEMNITATE ALE CLASEI POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367806_a_369135]
-
Iubirea o imunitate oarbă, Un kilometric gând mă-ngroapă- Ființele nu plâng fără de-un rost, Ci-și vindecă amurgul, prin sfințită apă. Și dacă neuitarea se întoarce În munți ce se încruntă, regretele trădând, Vreau să-ți șoptesc, înaltul cel sfidând, Iubirea e un dar, să-l împlinim, Când tace-amurgul veșnic tandru- Și-n el uitarea să uităm, iubind. Și ori de câte ori nu vom putea-nțelege, Că am uitat, iubind, și am iubit, uitând, Ne va fi cerul-platină și muntele un rege
COROANA DEPĂŞIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367973_a_369302]
-
și unitatea Bisericii” apărut la Editura Anastasia în 2004, continuând seria reflecțiilor despre relația între doctrina, liturghia și spiritualitatea ortodoxă. În lucrarea de față părintele Scrima își ancorează comentariile în vocația de sacerdot al Cuvântului și veteran al tradiției. El sfidează lacunele memoriei și realcătuiește cu meticulozitate oficiul liturgic bizantin la intersecția dintre comentariul scripturistic, enunțul dogmatic și inspirația duhovnicească. Pentru a arăta ceea ce este propriu Ortodoxiei, el se oprește asupra liturghiei, în spatele căreia reflecția teologică dogmatică crește fiind adăpostită de
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > SFIDARE...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 216 din 04 august 2011 Toate Articolele Autorului SFIDARE ! Sfidând arcul peste timp, Ignorând marea distanță, Îmi iau gândul și mă plimb, Lângă tine în vacanță. Sar peste lanțul de munți, Cu gândul să ajung la tine, Liniștită și tăcută mă asculți, Trăind clipele sublime. Aș vrea să fiu acea
SFIDARE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367357_a_368686]
-
grație - cu cadouri electorale de ambele părți - 2008, vara. După ofertele populiste prezentate la deschiderea solemnităților „înscăunării”, ajunsese și se poziționase în fruntea bucatelor județene „ditamai domn A.” , un fel de „Masterman” al tranziției, poleit cu beteluri, zorzoane și confetti, sfidând timpul și nevoile lui presante spre a străjui o porțiune de fălnicie (a)temporală - exact cât ține piedestalul imponderabil și gonflabil al „scărbavnicei” puteri, pe care n-o putem ține (neam, zălog!) mai mult decât încălcând regulile „bășicatului” și „nărăvitului
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
lumina sfântă ce-mi inundă sufletul, Ești roua dimineții ce-mi răcorește durerea, Ești liniștea nopții ce-mi străjuiește visele! M-am lăsat atras de tine într-o dulce rătăcire Pe țărmul fanteziei. Am comis o crimă: Am îndrăznit să sfidez rațiunea Și să mă las pradă Unei iubiri ca un fum, Dar te-am iubit, Precum o pasăre iubește zborul și libertatea! Tu ai fost infinitul meu magic, Iar eu în viața ta... Doar o clipă, Sau o ploaie de
FARA TINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367391_a_368720]
-
loc, în Șerbia și Kosovo. Aceste dialecte trebuie să se ia că fundament pentru viitoarea literatura a romilor.” (pag. 18) Aceste planuri de a standardiza limba romilor au început cu peste 10 ani înainte de Convenția de la Varșovia, în 1990. Ceea ce sfidează logică și bunul simț este hotărârea adoptării unei limbi internaționale de către 4 persoane fără ca milioane de romii să știe. Aceste milioane de romi vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
comunității rrome și teribilul Holocaust destinat evreilor. - Politicile corectitudinii, promovate mai ales în campusurile universitare din Occident amestecă deja criteriile într-un stil neomarxist. - Victimologia este chiar o meserie bănoasă din care trăiesc baronii antidiscriminărilor de tot soiul - pseudointelectuali care sfidează statistica matematică ori principiul adevărului-corespondență. În Occident mai ales, apostolii corectitudinii politice au otrăvit deja apele cercetării umaniste, răspândind în mai toate campusurile universitare canonul neomarxist al suspiciunii. Așa se face că unii literați de stânga pot compara moartea tinerilor
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
sau creionu-n mână, stai și privești adânc în gol și n-ai nicio senzație... Și totuși cauți, nu te lași, în gânduri adânci te abați, hârtia-ți tremură în față, se mișcă, parcă prinde viață. Tu o privești, ea te sfidează, ai vrea să scrii dar nici o frază hârtia nu ți-o onorează când nu ai inspirație. Referință Bibliografică: Când nu ai inspirație / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CÂND NU AI INSPIRAŢIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366922_a_368251]
-
și astăzi bancnota, ca amintire, ca o dovadă concretă că s-a întâlnit și el cu o femeie, prima după accident. Să cazi din cer și să ajungi un paralitic este prețul pe care îl plătești pentru curajul de a sfida legea gravitației, de a te întrece pe tine însuți. În carlinga avionului de vânătoare ar fi trebuit mai întâi să spună o rugăciune, să se smerească în fața Creatorului, dar el... prima grjiă era să verifice aparatele de bord; ca și cum nu
ÎMI EŞTI DRAG AŞA CUM EŞTI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366948_a_368277]
-
a ei maree visele pierdute-n larg, m-aș lăsa adânc în valuri, să mă poarte-ntr-o poveste, fără teama c-aș ajunge prea departe de catarg. Călăuză fără voie, vântul mi-ar deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de jalea păsărilor călătoare, cuiburile părăsind. Adunând fantasme albe-n goana fluxului solar, îmi absoarbe infinitul energia pământeană și mă lasă să plutesc, înotător fără hotar, pe întinderile albastre lipsite de-orice capcană. Cerul mă
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
sunt altundeva. Ca flori de piersic purtate de ape s-au dus spre alte climate, spre-o lume străină, alta decât a oamenilor. Umbrele nopții și-au întins tentaculele deșirând lumina furară uleiul din candela speranței ce pasăre din vară sfidează liniștea răpind minții mai mult decât o simplă neliniște? SPINUL DE GHEAȚĂ ÎNFLOREȘTE În derivă prin vâltorile mândriei omul în curând doar amintirea mai poate consola dedus din viitor nerambursabilul timp stă ascuns dincolo de hotarul vizibil. NENUMIT fără nume în
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
și fericire în iubire până-n stele când cu ele te aduni 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Candelabru Priviri descojite mers dat în floare umbre pe zid și pași presărați sub mână un candelabru de stropi de cuvinte nu ne mai sfidează auzul și melodiile ne saltă-ntre stele noi înșine stele să fim 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Pași pe trotuar Ca un ecou ce-și moaie privirea în apă orașul acesta pe fiecare ne mângâie până uiți de tine însuți
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
discipoli ai păstorit, care au constituit, preamărindu-ți numele, Școala de lingvistică de la Tubingen. Meritele tale au fost încununate cu lauri de Doctor Honoris Causa la aproape 50 de universități din întreaga lume și, ca o vrere a lui Dumnezeu, sfidând orice crepuscul, ai vorbit peste optzeci de limbi, în care ai gândit pentru că te simțeai al tuturor, al lumii întregi. Savantul Eugen Coșeriu a făcut ca toate mințile Europei Occidentale moderne să se plece adânc în fața științei lui, ca exponent
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
încă trei persoane. Într-un timp scurt au mai apărut două, unul tânăr ce nu avea mai mult de treizeci de ani iar celălalt apropiindu-se de cincizeci de ani. Costumele pe care le purtau le evaluau funcțiile cu care sfidau pe toți cei ce îndrăzneau a se ridica să le stea în cale. Se apropiară de birou și, când au intrat, sfidând persoana semenului robust, care nădăjduia tăcut, bineînțeles că primirea le-a fost pe măsura așteptărilor. Timpul se scurgea
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
iar celălalt apropiindu-se de cincizeci de ani. Costumele pe care le purtau le evaluau funcțiile cu care sfidau pe toți cei ce îndrăzneau a se ridica să le stea în cale. Se apropiară de birou și, când au intrat, sfidând persoana semenului robust, care nădăjduia tăcut, bineînțeles că primirea le-a fost pe măsura așteptărilor. Timpul se scurgea greu. Groaznica așteptare în zadar. Unul dintre cei care se afla pe canapea zise într-un târziu: Au funcții să rezolve problemele
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
maghiar Toma Csomortany, proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lwow, soția fostului principe al Moldovei, pleca umilită, roabă în împărăția păgânilor. Stropi grei de ploaie, stârniți ca din senin, se rostogoleau pe obrajii femeii ce ședea dreaptă, neclintită, sfidându-și soarta. Trupurile ude se mișcau în legănatul carului. Schender Pașa gândi că, într-un astfel de mers, nu vor mai ajunge la Dunăre nici într-o lună de zile. Așa că, pe ploaia aceasta torențială, făcu semn convoiului să oprească
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]