1,535 matches
-
și prea prelungite. Mai ales că, așa cum sublinia recent dl Victor Iancu „printre adversarii lui â și ai lui sunt se află mai numeroși național-comuniști (sau comuniști pur și simplu), adică nostalgici ai vechiului regim”. Unul dintre aceștia nu se sfia, într-un articol publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
pasajul în care doctorul Moscu examinează pielea ministrului, descifrând-o ca pe un pergament). Romanciera nu evită patetismul, ci și-l asumă într-un mod inteligent, îl transformă în energia eoliană care duce mereu corabia romanului înainte. Ea nu se sfiește nici să fie romantică. Gabriel Nicolau cere, înainte de a muri, ca deasupra mormântului său să fie așezată lespedea funerară care acoperise, cu patru secole în urmă, mormântul mitropolitului Damian. În felul acesta, el vrea să-și facă pierdută identitatea, dizolvând
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
și chiar dacă nu știm exact din ce motiv, cel mai probabil este pentru că firea lui arțăgoasă te ducea cu gîndul la mînjii care își lovesc mamele atunci cînd ugerul lor nu are destul lapte. Iar mînzul de Aristotel nu se sfia să respingă gîndurile lui Platon atunci cînd nu era de acord de ele. Potrivit lui Jonathan Barnes, autorul unei monografii dedicate lui Aristotel, coincidența istorică a făcut ca porecla să i se potrivească de minune, și asta măcar în privința stăruinței cu
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
conștiință sfâșiată. Fusese un admirator al artei decadente, s-a șlefuit pe malurile Senei, a compus după aceea memorii palpitante în care a înfrumusețat însă propriul dans pe sârmă deasupra prăpastiei, între literatură și falsificarea ei. Ehrenburg nu s-a sfiit să-și mânjească mâinile, executând indicațiile date de Moscova. Pe Sartre îl cunoștea bine, îl lingușise ca să-i mențină amiciția, apoi șantajat probabil de emisarii lui Stalin îl va târâ în noroi fără scrupule. Fiindcă a compus piesa de teatru
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
imbecilii nu văd că țara a intrat în colaps, iar salvarea poate veni numai din partea unei drepte moderne. Evident, o dreaptă fără Diaconescu sau Ciorbea, pentru că vremea somnambulismului a apus. Iar dacă nu găsim în țară așa ceva, să nu ne sfiim să importăm. Firește, o astfel de afirmație va fi imediat taxată drept antipatriotică, antinațională, anti-românească. în ce mă privește, m-am săturat până-n gât de patriotismul, de naționalismul și de românismul care mă transformă din om în simplă viețuitoare. Dacă
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
ticălos: profesorul care primește cadouri, sau părintele care după ce-a neglijat ani în șir educația copilului încearcă să corecteze carențele odraslei băgând mâna în buzunar. Nu mă refer la categoria, existentă și ea, a profesorilor odioși ce nu se sfiesc să pretindă cadouri ori sume de bani. Mă refer la nesimțirea tot mai multora dintre părinții pentru care profesorul reprezintă un impiegat căruia îi împingi pe lângă ghișeu papornița din care iese gâtlejul măcăitor al raței îndopate și creasta roș-proletară a
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Băsescu simte că pierde. Asta îl va face să dezinformeze în continuare, inclusiv presa internațională. El continuă să alimenteze o temă falsă - cea a fraudării”, susține Ponta, arătând că prin lansarea acestor minciuni, președintele suspendat afectează credibilitatea statului român, el nesfiindu-se să sacrifice viitorul României doar de dragul funcției. Din păcate, pierzând, el se răzbună pe România, mințind în afara țării, riscând să afecteze credibilitatea statului român și să-l arunce în izolare. Agățându-se cu disperare de propria funcție, președintele suspendat
Ponta: Președintele Băsescu simte că pierde și se răzbună pe România () [Corola-journal/Journalistic/43326_a_44651]
-
sacrifice viitorul României doar de dragul funcției. Din păcate, pierzând, el se răzbună pe România, mințind în afara țării, riscând să afecteze credibilitatea statului român și să-l arunce în izolare. Agățându-se cu disperare de propria funcție, președintele suspendat nu se sfiește să sacrifice România”, continuă premierul Victor Ponta. Considerând că în România funcționează democrația, Victor Ponta reamintește că votul democratic liber exprimat al oamenilor decide președintele acestui stat. Nu statul de drept și instituțiile democratice sunt în pericol în România, ci
Ponta: Președintele Băsescu simte că pierde și se răzbună pe România () [Corola-journal/Journalistic/43326_a_44651]
-
față de maghiari - ca și față de evrei sau de oricare altă etnie. Am scris zeci de articole în care protestam față de tratamentul la care o putere autoritaristă (la P.D.S.R. mă refer) sau partide și publicații extremiste ("România Mare" etc.) nu se sfiau să batjocorească, să amenințe ori chiar să reprime fizic pe cei lăsați de natură să fie altfel decât purtătorii de ițari și de panglici tricolore la cușmă. N-am putut decât să jubilez când, urmare a acestei simpatii afișate, presa
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
partid. Felul în care U.D.M.R.-ul s-a vândut puterii actuale e nu doar dezamăgitor, ci și primejdios pentru ideea de democrație în România. În numele satisfacerii unor cerințe mai mult sau mai puțin legitime, liderii unguri nu s-au sfiit să dea țara pe mâna unei puteri corupte până la fibră, abuzivă și animată de tot mai puternice pulsiuni dictatoriale. Din campion al democrației, U.D.M.R. pare să de-vină, cu zi ce trece, o anexă a planurilor totalitare ale partidului
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
o gravitate maximă, precum cazuri de terorism sau trafic de droguri, jurnaliștii au văzut cum comisarul Stanca acționa la ordinele omului de afaceri Elan Schwartzenberg, care susținea că are un litigiu comercial cu România TV. Dl comisar nu s-a sfiit să susțină acțiunea omului de afaceri vorbind chiar despre arestări, moment în care i s-a atras atenția că acționează fără mandat. În acel moment, spre uimirea celor prezenți, dl Schwartzenberg l-a sunat și a discutat în repetate rânduri
Scrisoare deschisă a postului România TV către premierul Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/23111_a_24436]
-
al națiunilor a fost propusă încă în anii '50 de către T. S. Eliot, pe urmele unui proiect din secolul al XIX-lea, al lui Matthew Arnold. Situația se complică prin amestecul unei mentalități de putere. Anumiți intelectuali apuseni, nu se sfiește a sublinia autoarea noastră, împărtășesc încă porniri autoritariste ("travestiuri medievale"), care le forjează o mască de "stăpîn", în opoziție cu "ucenicul vrăjitor" din Răsărit, care le subtilizează uneltele și le pune în primejdie edificiul socio-cultural. Fenomenul negativ cel mai grav
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
lecturii, autorii, chiar și cei mai mari, sunt condamnați să moară, puțin câte puțin. De aceea sunt utile aniversările: ne obligă să ni-i reamintim și să-i recitim cu alți ochi. Iată adevăruri banale, dar pe care nu mă sfiesc să le repet, câtă vreme, cum s-ar părea, le-am uitat. Mai este un motiv, paradoxal, care contribuie la ignorarea trecutului, și anume o lege menită în fond să-i apere pe scriitori tocmai de ignorare. E vorba de
Aniversări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5533_a_6858]
-
țărănesc realism al execuției, Rebreanu face dovada unei obiectivități antiromantice. Nedorind a vorbi despre sine, într-o vreme a ardenței confesiunilor, se vrea identificat, nu fără o ușoară iritare a unor obiecții prezumate, cu suprafețele obiective ale operei: "M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana întîi. Hiperbolizarea aceasta a eului, rămășiță anacronică de la romanticii care, ei și atunci, puteau să se creadă buricul pămîntului, mi se pare puțin ridicolă". Scriitorul face din impersonalitate o profesie de credință, ce
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
nu accepta decît autocritica ce intervine casant în procesul elaborării "operei", neted numită așa, la antipodul, bunăoară, al recuzărilor umilității lui Arghezi, care, de altminteri, n-a șovăit a-l executa: Nu sunt deloc indulgent față de opera mea. Nu mă sfiesc niciodată a tăia în carne vie. Știu din experiența de lector că e preferabil să regreți un gol decît să dai pagini întregi necitite. Am tăiat totdeauna fără cruțare". În rest, o masivă insatisfacție: "Critica literară a rămas aceeași. Și
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
complezență, ci creează o tensiune care silește preopinenții la un spor de concentrare. Mai mult, Ioana Revnic nu pare o ființă comodă, alături de care să te simți în apele tale în timpul unei discuții înregistrate. E pretențioasă și mereu în alertă, nesfiindu-se să-și intrige partenerii de dialog. Din tactica aceasta de dislocare a tihnei celuilalt iese o carte în care majoritatea discuțiilor pot fi urmărite cu plăcere, cu gîndul de a vedea cît adevăr omenesc răzbate din timbrul fiecăruia. Și
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
fi o prelungire a Americii, așa cum vreo trei secole America a fost o prelungire a Europei. Nu va trece mult până când, una după alta, bătrânele doamne ale politicii europene vor depune pupicuri discrete pe obrazul pe care astăzi nu se sfiesc să-l scuipe. De ce? Pentru că este vorba, mai întâi, de interesul lor, și abia apoi de interesul Americii. Faptul că o țară debilă precum România le-a luat-o înainte o fi un prilej de iritare, dar e o iritare
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
programul de lucru al soțului, Sondra nu-și găsea locul în lumea provincială în care era obligată să trăiască. Vitalitatea ei ieșită din comun o făcea să se simtă izolată, manifestându- și nefericirea în dese și violente certuri. Nu se sfia să spună oricui că soțul n-o satisface din punct de vedere sexual. Cum Ludwig era principalul depozitar al acestor mărturisiri jenante, n-a ezitat să ia cu asalt un teren care abia aștepta să fie cucerit. În cartea Bellow
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
doi mari prieteni. Jack Ludwig e înfățișat drept un individ debordând de bună dispoziție, care-l admira cu sinceritate pe Bellow și, în multe situații delicate, i-a dat sfaturi utile. Ca ... specialist în propria lui soție, nu s-a sfiit să-i sugereze anumite tehnici sexuale, care ar fi contribuit, poate, la calmarea femeii morocănoase și veșnic puse pe harță. Atlas citează un martor care întrebându-l pe Jack Ludwig la o recepție dacă-l cunoaște pe Saul Bellow, acesta
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
nici o teahnă (...), fără să se rușineze un pic măcar, fără să bage-n samă că e fată și nu se cuvine să spuie sau să asculte răspunsurile ce se dau uneori pe șleau, de-a dreptul. Dacă ele nu se sfiesc, băietanii nici atîta”. Reacția vizată e rîsul, perfect motivat: “Și dacă rîde, are de ce, pentru că cimiliturile care se spun la șezători și clăci nici pe departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
cu multele ei întrebări nerezolvate? Într-un cuvânt, ce înțelegeți prin a fi înțelept astăzi, a fi drept, a fi clar în viziunea asupra lumii? Modelul îl găsim în Biblie; el este oferit prin prooroc. Profetul este curajos, nu se sfiește să spună sus și tare ceea ce crede că trebuie spus. Dojana lui este plină de iubire, de iubire pentru toți. Nu izolează parte din timp, ci îl consideră în întregime omogen, coherent; face apel la memorie, la o memorie în
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
e neapărată nevoie ca ei să fi trecut în neființă pentru a binemerita omagiul finanțatorilor. Lansarea unor serii de opere complete (sau „alese”) din creația unor personalități confirmate ar fi demnă de toată lauda. Dacă la Stradford-upon-Avon oficialitățile nu se sfiesc să sublinieze elementul local în viața și creația lui Shakespeare, nu știu de ce ne-am sfii noi să promovăm scriitori deja recunoscuți național și prin mijloace specifice zonei. Firește că inițiativele n-ar trebui să rămână îngropate pe raza județului
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
unor serii de opere complete (sau „alese”) din creația unor personalități confirmate ar fi demnă de toată lauda. Dacă la Stradford-upon-Avon oficialitățile nu se sfiesc să sublinieze elementul local în viața și creația lui Shakespeare, nu știu de ce ne-am sfii noi să promovăm scriitori deja recunoscuți național și prin mijloace specifice zonei. Firește că inițiativele n-ar trebui să rămână îngropate pe raza județului (sau a reședinței de județ). Aceste cărți ar trebui să circule, tocmai pentru că e vorba de
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
dintre ei interesanți, alții doar scandalagii") nu este pentru Gelu Ionescu lipsită de semnificație, iar reacțiile vehemente, "de țațe care țipă ca înjunghiate cînd văd un gest mai șocant", sînt tipice pentru mentalitatea provincială. În fine, colegul nostru nu se sfiește să mărturisească: "pentru noi, români care trăim în străinătate, lectura unei poezii de Eminescu poate declanșa emoția dorului. E normal, și nu avem de ce ne rușina pentru o lacrimă a desfătării. Dar, să nu uităm, noi trăim într-o lume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
Născut la Curtea de Argeș la 17 martie 1883, Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, grefier la Înalta Curte de Casație din București moare, din proprie voință, la 23 noiembrie 1923, punînd astfel capăt, fără motiv răspicat, unei existențe pe care mulți nu s-au sfiit a o califica drept "urmuziană". Și dacă tatăl, medic și latinist cu aplicație, îi hotărăște cariera și îi potrivește numele după sonorități identice în rădăcină ce par a urma modelul onomastic rusesc, mama, talentată pianistă, îi insuflă, fără a-l
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]