888 matches
-
ul este un mineral din clasa silicaților, mai precis din grupa inosilicaților, având formula chimică . Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal și are duritatea de 6,5 - 7,5 pe scara lui Mohs. Culoarea naturală a zirconului variază între incolor, galben-auriu, roșu, până la brun, dar poate fi și
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
Acidul silicic este compus din oxigen și siliciu având formula chimică SiO · n HO, fiind numit frecvent bioxid de siliciu. Având variantele: In natură apare acidul silicic sub formă de silicați ca schelete de susținere a rețelei structurii atomice, în oraganismul plantelor și animalelor. In apa mărilor formează de exemplu scheletul diatomeelor și radiolarilor, ca și la plante mai ales din specia Equisetum. Sedimentele din miocen (periodă geologică din neogen care
Acid silicic () [Corola-website/Science/308471_a_309800]
-
Callisto, dar înaintea lui Europa. Compus în mare parte din pietre silicate și fier, Io este mai asemănător după compoziție cu planetele terestre decât cu sateliții Sistemului solar, care de obicei sunt compuși dintr-un amestec de apă, gheață și silicați. Acesta are o densitate de 3,5275 g/cm3, cea mai mare dintre toți sateliții din Sistemul solar; cu mult mai mare decât a celorlalți sateliți galileeni și a lunii. Modelele bazate pe măsurătorile făcute de sondele spațiale "Voyager" și
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
mult mai mare decât a celorlalți sateliți galileeni și a lunii. Modelele bazate pe măsurătorile făcute de sondele spațiale "Voyager" și "Galieo" asupra masei, radiusului și a coeficienților gravitaționali a satelitului indică faptul că crusta și mantaua este bogată în silicați, iar interiorul este format din fier sau sulfat de fier. Miezul metalic reprezintă 20% din masa lui Io. Depinzând de cantitatea de sulf, centrul are o rază de 350-650 km dacă este compus în principal din fier, sau 550-900 km
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
suprafața este geologic nouă, vulcanii astupând orice crater imediat după ce se produce. Acest fapt a fost confirmat de "Voyager 1" ce a surprins cel puțin 9 erupții vulcanice. Înfățișarea sa colorată este rezultatul materialelor produse de vulcanism. Aceste materiale includ silicați (de exemplu ortopiroxenii), sulf și dioxid de sulf. Dioxidul de sulf înghețat este omniprezent formând regiuni întinse acoperite cu materiale de culoare alb sau gri. Sulful este de asemenea întâlnită pe suprafața sa, formând regiuni de la culoarea galben la galben-verzui
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
de zeci sau sute de kilometri lungime, fiind de cele mai multe ori din lavă silicat-bazaltică fie cu compoși mafici sau ultra-mafici (bogați în magneziu). Un alt produs al acestei activătăți este sulful, gazul de dioxid de sulf și materiale piroclastice din silicați (cum ar fi cenușă) sunt aruncate la o înălțime de 200 km în spațiu, producând nori largi în formă de umbrelă, care pictează terenul înconjurător în roșu, negru sau alb, și produce materie primă pentru atmosfera neregulată a lui Io
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
este foarte greu de obținut din mineralele sale. Potasiul sub formă ionică este prezent și în apa mărilor, cantitatea de potasiu fiind de aproape 1/30 din cea existentă de sodiu, deoarece potasiul este mai strâns în legătură cu solul sub forma silicaților. Ca rezultat, nu este eliberat imediat în ocean și este prezent și în biosferă. Forma stabilă a potasiului este creată în supernove, în urma procesului-r. Potasiul elementar nu a fost cunoscut în Roma Antică, iar numele lui nu derivă din latina
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
la scară industrială, litiul este izolat electrolitic dintr-o mixtura de clorura de litiu și clorura de potasiu. Litiul se gaseste foarte putin răspândit în natură. În cantități mici însoțește potasiul și sodiul în unele roci, cum sunt "spodumenul", un silicat de litiu și aluminiu, LiAl[SiO], "lepidolitul", un fluoro- sau hidroxo-aluminosilicat de litiu, potasiu și aluminiu, LiKAl[Al(SiO)(OH, F)], "zinnwalditul", o varietate de lepidolit cu mult fier, etc. Cantități mici de compuși de litiu se găsesc în unele
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
monoxid de carbon: Monoxidul de carbon reduce minereul de fier (în cazul de jos, hematit), transformându-l în fier topit și devenind bioxid de carbon: Fluxul ajută la topirea impurităților din minereu, în special a bioxidului de siliciu și a silicaților. Sub influența căldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu și bioxid de carbon.: Oxidul de calciu se combină cu bioxidul de siliciu formând o zgură ce se topește la temperatura din furnal (ceea ce nu s-
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
Martonne, Gheorghe Șincai, Ion Pop Rețeganul, Ecaterina Varga., Emil A. Dandea ( om politic și demnitar român - primar al municipiului Tg. Mureș ), Ioan Bembea ( scriitor român și primar al municipiului Turda ), Ștefana Bianu - președinte RPER România - militant pentru salvarea patrimoniului românesc. Silicații se găsesc în bazalt sub procentul de 52 %. Mineralele pe care le putem altele întâlni, aici printre, sunt: olivina, pyroxen, feldspate. Caracteristic bazaltului de la Detunata sunt coloanele patrulatere, pe când în alte regiuni mai frecvente sunt coloanele hexagonale. Explicația este timpul
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
aluminiu (). Sulfatul de aluminiu din alaun este convertit prin prăjire cu carbon în oxid de aluminiu insolubil , iar produsul este levigat cu apă pentru a rezulta o soluție de . Prăjirea polucitului cu carbonat de calciu și clorură de calciu produce silicați de calciu insolubili și clorură de cesiu solubilă. Levigarea cu apă sau cu amoniac diluat () produce o soluție de clorură de cesiu. Această soluție poate fi evaporată pentru a se obține clorura de cesiu. Cesiul ar putea fi produs direct
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaților și oxizilor în rocile calcaroase.
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
mai mult sodiu, - 200 mg/kg sau mai mult sulfați, determinate conform metodelor specificate în Farmacopeea Europeană ex 2837 19 00 10 Cianură de zinc 0 ex 2837 19 00 20 Cianură de cupru 0 ex 2839 90 00 10 Silicat de plumb hidratat, cu un conținut de plumb în greutate de 0 (84,5 1,5) %, evaluat ca monoxid de plumb, sub formă de pulbere ex 2843 90 90 20 Monoxid de paladiu 0 ex 2843 90 90 30 Amestec
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
sau mai mult niobiu, ori 0,7 % sau mai mult zirconiu, pentru utilizare ca materiale dielectrice în fabricarea condensatoarelor ceramice multistrat (a) ex 3824 90 95 63 Trietilboran,sub forma unei soluții în tetrahidrofuran 0 ex 3824 90 95 64 Silicat de aluminiu și sodiu, în formă de sfere cu un diametru de: 0 - fie 1,6 mm sau mai mare, dar fără să depășească 3,4 mm, - ori 4 mm sau mai mare, dar fără să depășească 6 mm ex
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
13.57 24.14.11 24.14.12 24.14.13 24.14.14 24.14.15 24.14.21 24.14.22 Izotopi n.î.a.p. și compușii lor Cianuri, oxizi cianici și cianuri complexe; fulminate, cianate și tiocianate; silicați; borați; perborați și alte săruri de acizi anorganici sau peroxizi Peroxid de hidrogen Fosfine; carbizi; hidruri; nitrați; azine; silicați și boruri Compuși din metale rare de pământ de ytriu sau scandiu Sulf rafinat cu excepția celui sublimat, precipitat sau coloidal Pirite
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
21 24.14.22 Izotopi n.î.a.p. și compușii lor Cianuri, oxizi cianici și cianuri complexe; fulminate, cianate și tiocianate; silicați; borați; perborați și alte săruri de acizi anorganici sau peroxizi Peroxid de hidrogen Fosfine; carbizi; hidruri; nitrați; azine; silicați și boruri Compuși din metale rare de pământ de ytriu sau scandiu Sulf rafinat cu excepția celui sublimat, precipitat sau coloidal Pirite calcinate Cuarț piezoelectric; alte pietre prețioase sau semiprețioase sintetice sau refăcute, neprelucrate Clasa 24.14 Alte preparate chimice primare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
magmatică masivă, cu granulație grosolană (cristale cu dimensiunea de câțiva milimetri), formată la adâncimi mari (făcând deci parte dintre plutonite), conținând în principal cuarț, feldspat sau minerale de culoare închisă ca mica. ele se formează din magma acidă bogată în silicați, care vine din adâncime (fenomen favorizat de mișcările tectonice) și care în apropierea suprafeței pământului (adâncime de sub 2 km) se solidifică prin răcire lentă în crăpăturile scoarței având uneori un diametru de câteva sute de kilometri; granitele cu o granulație
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
siliciu, ca răspândire terestră, existând în procent de 7.4%. Compușii aluminiului constituie 8.13% din scoarță terestră, fiind întâlniți în substanțele minerale, precum și în lumea vegetală și animală. În stare naturală este întâlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim silicații, silicoaluminații (feldspat, mica, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul. După fier, acesta a devenit metalul cu cea mai largă întrebuințare. l a fost remarcat pentru faptul că este un metal ușor, cu o densitate de 2.7 g-cm3. Această
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
Si+2F →SiF, Si+2Cl →SiCl. La încălzire, Si reacționeaza lent cu vaporii de apă la temperatura de 800 C: Si+2HO→SiO+2H↑. Este rezistent față de acizi, cu excepția acidului fluorhidric (HF), dar reacționeaza la cald cu hidroxizii alcalini formând silicați și degajând hidrogen. Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în stare liberă,deși masa sa alcătuiește 27,5 % din cea a scoarței Pământului prin constituția silicată sub forma silicei (dioxidului de siliciu) și silicați cum ar fi mica
Siliciu () [Corola-website/Science/304108_a_305437]
-
cu hidroxizii alcalini formând silicați și degajând hidrogen. Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în stare liberă,deși masa sa alcătuiește 27,5 % din cea a scoarței Pământului prin constituția silicată sub forma silicei (dioxidului de siliciu) și silicați cum ar fi mica, feldspatul, ș.a. Este al doilea element ca răspândire pe Pământ, după oxigen. Cuarțul este forma cristalină stabilă a bioxidului de siliciu, prezentându-se în stare pură sub formă de cristale incolore (cristal de stâncă), precum și varietăți
Siliciu () [Corola-website/Science/304108_a_305437]
-
în minereu (ganga), cum ar fi cuarțul, care reprezintă roca în care se găsesc cristalele. Cristalele de galenă (sulfură de plumb) sunt ulterior prăjite, proces în care sulfura de plumb se transformă în oxid de plumb, rezultând și sulfați și silicați de plumb, precum și alte metale din minereu. Oxidul de plumb este apoi redus la plumb metalic în furnale care folosesc cocsul. În acest proces, plumbul devine un lichid topit, fierbinte. Apar și alte materii care se separă și plutesc în
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structură poroasă, clincherizată sau vitrificată. Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate în construcții și instalații sunt: Este un amestec complex în care componenții principali sunt: bioxidul de siliciu și silicați, complecși de sodiu, potasiu, calciu, plumb. În construcții se folosește sticla pentru: Pentru protecția elementelor de construcții la acțiunea mediului ambiant, care în unele cazuri pot produce degradarea lor se realizează diferite lucrări de izolație. Acestea pot fi: Materialele hidroizolante
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
Olivina (latin "oliva": măslină) este un termen colectiv pentru minerale din grupa silicaților, cu o formulă chimică: (Mg,Fe)SiO. Alcătuiesc o serie de cristale mixte. Olivina în natură conține cantități mici de Nichel, (Ni) Magneziu (Mg) respectiv Fier (Fe) (substituite). cu o legătură de SiO. Olivina bogată în fier este denumită "Fayalit
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
semiprețioase ("Peridot" sau "Chrysolith"). Olivina cristalizează in sistemul ortorombic, având o duritate de 6,5-7; in formă curată are culoare galben-brună, sau verzuie până la negru, cu urma albă. Cristalele au un habitus primatic, cu plăci groase. Olivinele sunt cristalele de silicați cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
ul este un mineral numit și „piatra crizantemă”. Din punct de vedere chimic este un silicat de aluminiu, care face parte din clasa inosilicaților cu anioni străini așezați tetraedric. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică . Se prezintă mai frecvent în natură sub formă de cristale prismatice, care sunt de forme pătrate pe secțiune, sau
Andaluzit () [Corola-website/Science/312727_a_314056]