941 matches
-
și omologul său spaniol aflat atunci în ilegalitate, PC francez în mod mai voalat dar de o manieră total diferită față de comportamentul său autoritar. Astfel, după ce indignarea și consternarea din primele săptămîni au trecut, conducerea PCUS își va da toată silința să reia situația sub control. În primul rînd, pe plan internațional, la întrunirea de la Moscova din iunie 1969, unde sînt prezente 78 de partide, aceasta reușește să-și restabilească calitatea de lider asupra comunismului mondial. Desigur, în timpul acestei reuniuni, conducătorii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aprovizionate la nivelul importurilor anterioare. Pentru celelalte țări, livrările de petrol brut s-au micșorat cu 5% pe lună. După care, în loc să găsească un compromis general cu OPEC, așa cum sugera guvernul olandez omologilor săi din CEE fiecare își va da silința să obțină avantaje proprii tratînd direct cu o țară sau alta exportatoare de petrol, din Golf. Altfel spus, țările europene nu adoptă nici o politică comună în domeniul energetic. După criza din Suez, în 1956, amenințarea penuriei energetice a contribuit foarte
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Bineînțeles că la Constantinopole și la Belgrad, mai ales, știrea a produs o foarte neplăcută surprindere. Regele Carol, care se afla la băi, este chemat imediat în țară, iar guvernul ia oarecare măsuri militare spre a face față evenimentelor. Toate silințele diplomației de a menține pacea rămân zadarnice, așa că în ziua de 12 octombrie armata sârbă trece granița bulgară pe la Klisura. Războiul sârbo-bulgar începe, dar în România mai este încă o agitațiune în curs. Un cunoscut propagandist evreu, Armand Lévy, venise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
după cum este și ușor de înțeles, ca tirajul ziarului să crească considerabil. De acum încolo Epoca este în toate mâinile și devine principala gazetă cu tiraj. Guvernul - și Parchetul din ordinul guvernului - dau proporții considerabile atentatului contra lui Brătianu. Toată silința este ca să se descopere complicitatea unor fruntași ai opozițiunii. Deocamdată este arestat și trimis în fața Curtei cu Jurați d. Iosif Oroveanu din R. Sărat, fost deputat liberal disident, partizan al lui Dumitru Brătianu. O luptă crâncenă începe în jurul acestui proces
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
recruta cu bucurie. În tot timpul guvernării de 12 ani s-a silit să șteargă urmele originii sale roșii și revoluționare, pentru ca să nu mai fie suspect monarhiilor autocrate atotputernice pe vremea aceea. Pentru această realizare, Ion Brătianu și-a dat silințele ca să atragă în partid pe: Beizade Mitică Ghica, pe Beizade Grigore Sturdza, pe cneazul Moruzzi, pe prințul Nicolae Bibescu etc. Conul Fănică Bellu (sau Bellio, cum i se scria numele în l’Indépendance Roumaine), fără a fi prinț, erea din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Fleva, care atacă cu violență noul cabinet. Ion Brătianu a răspuns amintind că prințul Dimitrie Ghica a voit să facă un guvern de conciliațiune, iar dânsul (Ion Brătianu) a voit să atragă pe liberalii disidenți în partid. Toate încercările și silințele au dat greș. Lascăr Catargiu rostește o cuvântare în care impută Regelui că n-a voit să satisfacă nici una din cererile opoziției. „Pe noi, spune Catargiu, ne-a trimis aci deznădejdea țării!“ Petre Carp a spus că prințul Dimitrie Ghica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
liberal din localitate se resimți repede. Dar Brătianu nu dădu vreme grupului să se întărească. Căci și-l atrase. Vasile Conta primi portofoliul Instrucțiunei Publice, ceilalți membri, situațiuni parlamentare și altele. Brătianu, dimpreună cu C.A. Rosetti, își dădură mari silințe spre a-și atrage și pe Alexandru Lahovary, însă cu acesta nu izbutiră. Încercarea fu făcută cu prilejul proclamării Regatului. Brătianu propuse lui Lahovary să intre în guvernul său pentru ca proclamarea și serbarea încoronării să se facă sub un guvern
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la Clubul conservator, încât Alexandru Lahovary a putut spune mai târziu: — A fost o vreme când la Clubul conservator rămăsesem atât de puțini încât nu mai puteam face nici o partidă de pocher. Ion Brătianu, conform tacticii sale cunoscute, își dădea silința ca, pe de o parte, să zădărnicească întregirea partidului conservator iar, pe de altă parte, să atragă în guvern pe unii dintre conservatorii cari nu se supuneau disciplinei partidului lor; aceștia ereau Petre Carp și Titu Maiorescu. Dar mai erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bani. Serbările au produs suma netă de peste 102 000 lei, ceea ce pentru epoca aceea era o sumă foarte mare. Activitatea prințului Bibescu nu plăcea însă nici cercurilor guverna mentale, nici chiar Palatului. Prințul Bibescu avea reputația unui franco rusofil, toate silințele lui tindeau ca să împingă țara, sau cel puțin partidul conservator, în sfera de acțiune a politicii franco-ruse; el inspira campaniile ziarului l’Indépendance Roumaine. Unele cercuri - mai ales cercurile liberale - atribuiau prințului Bibescu vederi și mai departe, se insinua că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că ați devenit român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în timpurile cele mai grele, trebuiesc respectate și manținute. Dovezile necontestabile ale simțimentelor noastre în această privire vor fi, nu mă îndoiesc, primite de înalta Poartă ca o garanță pentru viitor. Nu suntem aliatul nici unei puteri și vom pune toate silințele noastre a nu crea nici o dificultate puterilor învecinate. Interesul nostru cere a trăi în cea mai bună armonie cu dânsele. Ținta preocupațiunilor și a lucrărilor națiunii trebuie să fie dezvoltarea puterilor ei morale și materiale. Ridicarea bisericii române, restabilind-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în giurul Plevnei ca să câștige patriei lor libertatea și independența. Dar toate aceste sacrificii n-ar fi de ajuns ca să asigure România despre pacinica folosire a bunurilor dobândite. Ea s-ar simți cu deosebire fericită și recunoscătoare când ar vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
face să i se respecte neutralitatea; de aceea, mai înainte chiar, precum și în tot timpul conferenței de la Constantinopol, ea s-a nevoit a pune această neutralitate sub scutul Marilor Puteri. Cu acest scop ea-și îndreptă cererile către Poartă; dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să aibă liberă trecere pe pământurile românești, situațiunea României deveni cu totul delicată și anevoioasă. Atunci, spre a-și feri țara și ființa de furtunile ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
giurul Meu spre a-mi supune hotărârea unanimă a Corpurilor Legiuitoare. El începe o foaie nouă în cartea în care stă scrisă viața poporului român și încheie o perioadă plină de lupte și de greutăți, dar și bogată în bărbătești silințe, în eroice fapte. În acest moment voi repeta ceea ce am spus totdauna, că voința Națiunii a fost pururea călăuza domniei Mele. De cincisprezece ani sunt Domnul încongiurat cu dragostea și cu încrederea Națiunii; aceste sentimente zilele bune le-au înveselit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar aduce iarăși înainte toată chestia dinastică”. 1 ianuarie 1928. „Principesa Elena declară că, deși Vintilă Brătianu personal a fost contra divorțului, ea acceptă această soluție, dar numai peste câteva luni. Maniu a sfătuit-o numai la amânare. Lungile mele silinți rămân cu desăvârșire zadarnice”, nota N. Iorga. 31 ianuarie. De la Cotroceni, Regina Maria îi scrie lui Carol că Mihai era un uriaș, un adevărat „gigant de băiat”. Era deștept, dar „are înclinația spre a fi absolut tăcut”. (Vezi foto nr.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
făcut instructajul privind comportarea în timpul zborului, instructaj ce se face la fiecare zbor. Prin semne și cu ajutorul obiectelor ajutătoare ni s-a arătat cum să procedăm în caz de turbulențe și incendiu. Cât durează călătoria, însoțitorii de bord își dau silința să ne asigure un zbor plăcut: sunt atenți, zâmbitori, grijulii. Când ne apropiam de Narita, am primit un formular special pe care l-am completat, răspunzând la câteva întrebări privind țara de proveniență, adresa etc. , formular pe care l-am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
grație... Asakusa Sâmbătă, 19. 01. 2006 Timpul a zburat pe nesimțite. A sosit ziua să ne facem bagajele...Oare vă închipuiți ce este în inima mea? Cu chiu, cu vai, m-am apucat să-mi fac geamantanul, și îmi dau silința să împachetez cu grijă tot ceea ce am cumpărat. Sunt suveniruri prețioase pentru cei dragi, dar și pentru mine. Printre bagaje am și multe reviste japoneze: ghiduri din locurile vizitate, pliante și... chiar un ziar japonez. În seara aceasta, Shinya și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
sari-urile verificate și călcate, pliantele și muzica pregătite, prăjiturile mâncate. Pe la ora 23.00, împreună cu Diana am plecat să vizităm orașul noaptea și... să lipim afișe căci - nu-i așa? - buna Diana îmi cunoștea vechile pasiuni și își dădea silința să-mi creeze toate condițiile necesare îndeplinirii tuturor dorințelor. Așadar, ne-am plimbat noaptea pe străzile Slatinei (a se citi: am vibrat străzile Slatinei noaptea), am admirat cerul încărcat de stele, ne-am dat în leagăne, am făcut poezie și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
răgaz, mi-a șoptit răbdarea Lui. Îi sunt recunoscător, voi fi și mai credincios? Dacă voi fi sincer și mă veți răbda, vă voi povesti vreodată. Colectivitatea din București a fost la înălțimea sărbătorii, a Luminii: adică, și-a dat silința (și a și reușit) în tot ce și-a propus pentru buna înfăptuire a evenimentului dar, din nou, nu judec eu; am fost fericit acolo, m-am bucurat, m-am înălțat. A fost un instrument ce a funcționat, un fluier
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în Sahaja Yoga și în... toată această încercare literară. Vorbesc despre mine. Realizarea Sinelui reprezintă hotarul vieții mele. Un hotar ce delimitează pe Florin Meșcaomul de... Spiritul cu același nume. Dincolo de hotar a viețuit un bărbat ce și-a dat silința să-și găsească un loc în societate, adică să studieze, să-și însușească bunele maniere, să-și întemeieze o familie (pe care nu întotdeauna a respectat-o), să-și câștige traiul într-un mod ce-l considera onest. (Dar... când
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lui au prilejul să facă în chipul cel mai plăcut o sumedenie de exerciții aritmetice. Azi am avut prilejul să-l experimentez cu un elev trecut în clasa a II-a primară. Am rămas foarte satisfăcut, constatând la acest copil silința spontană, plăcerea și marea curiozitate de a lucra și cât mai repede pentru a vedea ce desen îi va ieși pe caiet de pe urma exercițiilor aritmetice ce făcea. Eu te felicit și cred că ar trebui să dai acestor albume o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Din cauza regimului de teroare, în acest interval au loc două greve ale foamei. Prima a durat șapte zile, ca semn de revoltă în contra atitudinii batjocoritoare a milițienilor. A doua a avut alt motiv: În ziua de Paști, ne-am dat silința să ne facem normele pînă la ora 12. Apoi, tot schimbul și-a dat întîlnire pe o galerie unde era o breșă mare. Acolo s-a făcut slujba de Paști. S-au adus niște sfredele, care erau din oțel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
peisaj pitoresc, înconjurat de lacuri și păduri. Renovat de curând, foarte stilizat, castelul mi se pare artificios, în orice caz, nu are „naturalețea” și grandoarea confratelui de la Malbork. Și-a redobândit importanța după recuperarea independenței, când autoritățile și-au dat silința să-i restituie, pe cât s-a putut, grandoarea fostei „cetăți de scaun” a Cnezatului lituanian. Trakai este folosit acum pentru diverse ceremonii oficiale sau reuniuni culturale cu participare internațională. Este, de asemenea, un loc în care își țin banchetele marii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Informații despre Moldova sub Petru Rareș (aproximativ 1936). Maia Mitru PARTEA I (1906-1913) [REFLECȚII. IMPRESII]* În evoluția lui eliberând din când în când necontenit forme tot mai ameliorate omul tinde cătră personalități; asta pare a fi legea vieții lui; deci silința de a confecționa om standard, om-mașină, număr cenușiu din turmă, îmi apare ca o aberație, ca o crimă împotriva destinului nostru. Mă simt prin suflet și intelect singur și unic. Mă simt al poporului meu, al părinților și cerului meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mea și, prin trecut. Pe de altă parte văd că mai mult decât oricând e de dorit unirea puterilor poporului nostru pentru a încerca o pacificare pe temeiuri de muncă și cultură; clipa de față se pare că cere o silință eroică în această direcție. Chemat de acest imperativ și pe temeiul vechii prietinii care ne leagă, să nu te miri că după îndestulă chibzuință și în afară de orice alte preocupări în lupta de domolire, iluminare și râdicare sufletească a neamului, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]