19,447 matches
-
de la aceste versuri kitsch și (oricât s-ar iluziona autorul) fără lipici, la paginile de poezie autentică ale volumului, e de remarcat raportul cu totul special pe care păcătosul protagonist îl întreține cu propriile păcate și cu înaltul lor Judecător. Simțurile îi sunt atât de aprinse, iar obsesiile, atât de prezente și manifeste, încât sensul însuși al moralității se deplasează. Moral este să iubești cât mai mult și, implicit, să păcătuiești cu gândul și cu fapta. Din povestea biblică a Mariei
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front invizibil/ între două forțe aparent disproporționate:/ pe
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
între două forțe aparent disproporționate:/ pe de o parte, Ieronim (numai oase și duh)/ apărîndu-se din răsputeri, de cealaltă, grupul de tinere ispite/ (inflorescente învoalte)/, ale căror seducătoare veșminte și instrumente de cîntat/ au fost cu grijă alese/ ca să flateze simțurile, să submineze/ vigilența spiritului,/ spre a-l distrage de la lucrarea sa de căpetenie,/ cea de a asculta/ și a tălmăci/ Cuvîntul" (Francisco de Zurbaran: "Ispitele Sfîntului Ieronim"). Dificultatea înțelegerii izvorîtă din imperfecțiunea umană nu e numai un fenomen al relației
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
armată, să faci pe deșteptu'...) al lui Solomon. Vine superiorul sanitar, să caute trupele la păduchi și la cămăși. Ce fac majurii Ursu și Tureatcă (Tîlbîc e din altă poveste, din care rețin atît: "cine i-a zis așa, avea simțul fotografierii onomatopeice a oamenilor.")? L-așteaptă pe fiecare trupete la ușă, îl șterg bine și-i dau singura cămașă curată, pe care o s-o dezbrace îndată după inspecție, s-o ia următorul. Ajutată și de un mic rușfet (două cămăși
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
etică și la fel de inclement precum Dorin Tudoran însuși. Publicistica din Absurdistan este aceea a unui autor care privilegiază excesul, dar nu batjocorește logica. Imensele nedreptăți, acuzațiile enorme, retorica perfect manevrată a ironiei mușcătoare sunt subsumate întotdeauna unei idei de bun simț. Disprețul față de politicieni e nota comună a acestor scrieri, după cum excesul de atenție pentru confrații din mediul cultural arată că respectul autorului pentru această zonă nu s-a ofilit deloc. Cred că "tabletele" adunate în acest volum trebuie citite, înainte de
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3-a - a Cântecului zorilor, extras din culegerea "Ale mortului", alcătuită de Constantin Brăiloiu în 1936. Clopotelor din
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu fuge de sub modele - clasice și moderne și într-un caz și în celălalt. Devierea începe de la volumul din 1988. Creditul acordat cunoașterii prin simțuri, ochiul deținând primatul (83%, după J.A.Comenius), nu i se arătă îndeajuns pentru ceea ce ar vrea să exprime autorul. Și atunci, începe interogarea acelui psyché, pe care nici explicațiile triadei freudiene nu-l suplinesc. Numai cazna cuvân tului, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aceea - tulburare nevindecabila! Dezastrul pe care și l-a înfăptuit pictorul, început se pare după o ceartă cu Gauguin, i-a impus numele în toate mediile artistice și lumești, care, iată, găsește în Virgil Dumi trescu un poet cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Care iubire există fără cerul sentimentelor brăzdat de nopțile înstelate ale farmecului? 1054. Dacă ai fi infinitul aș stă până l-aș cuprinde pentru tine. 1055. Rămâi cumva cu viața ta la nesfârșit? 1056. Singurătatea este o limită a bunul simț lăsat de Dumnezeu. 1057. Morală este ceea ce nu trebuie să faci din ceea ce își dorește majoritatea. 1058. Oprește timpul și simte-i clipă fiindcă doar în ea trăiești. 1059. Între nume și renume stă Iluzia Vieții. 1060. Cine stie care biserică este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în care trebuie să se ducă la o adunare, în care abundă ținutele sobre. Gesticulează agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi, privegheri, rugăciuni, umilințe, osteneli ale trupului și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii le numesc săbii cu două tăișuri împotriva noastră. Nu poate fi odihnă din partea lor, câtă vreme e săturare de pâine, apă și somn și suntem aproape de lucruri care ne stârnesc prin simțuri<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici, partea a II-a, recent descoperită, cuv. 31, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece amândouă sunt leacuri doctoricești și de folos spre biruirea acestei patimi. Fiind o patimă trupească și slujindu-se de trup pentru împlinirea ei, desfrânarea se slujește cel mai mult de simțurile trupești, pe care că le întoarce de la menirea lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o mincinoasă Dalilă<footnote Nicodim Aghioritul, Carte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și de folos spre biruirea acestei patimi. Fiind o patimă trupească și slujindu-se de trup pentru împlinirea ei, desfrânarea se slujește cel mai mult de simțurile trupești, pe care că le întoarce de la menirea lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o mincinoasă Dalilă<footnote Nicodim Aghioritul, Carte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o mincinoasă Dalilă<footnote Nicodim Aghioritul, Carte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care cauză caii vor sfârși prin al târî în prăpastie. El se aseamănă cu o fortăreață cu porțile nepăzite și care din această cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din cele cinci simțuri, ochii ocupă un loc important, fiind numiți atunci când se abat de la scopul lor firesc, limanuri ale deșertăciunilor<footnote Monah Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie, trei vătămări se nasc din aceasta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vadă fețele celor ce cântă, cu toate acestea, glasul singur este destul pentru a ne închipui cu imaginația (fețele lor) care trezesc în suflet poftirea inimii și-l trag spre învoirea cu gândurile<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri Ă, p. 75. footnote>. Pipăitul și mirosul sunt simțuri mai alunecoase, iar cel ce a căzut pe panta lor, cu greu se poate izbăvi din robia lor, din neastâmpărul și setea lor neostoită. Remediul îl constituie austeritatea și decența în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
singur este destul pentru a ne închipui cu imaginația (fețele lor) care trezesc în suflet poftirea inimii și-l trag spre învoirea cu gândurile<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri Ă, p. 75. footnote>. Pipăitul și mirosul sunt simțuri mai alunecoase, iar cel ce a căzut pe panta lor, cu greu se poate izbăvi din robia lor, din neastâmpărul și setea lor neostoită. Remediul îl constituie austeritatea și decența în gesturi, ținută, conduită și îmbrăcăminte<footnote Preot Ioan C.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 266. footnote>, dar și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem. footnote>. În momentele în care ne amintim de o anumită persoană a cărei înfățișare ne răscolește simțurile putem alunga această ispită cu pomenirea povețelor Sfinților Părinți care sfătuiau să ne gândim că acel om este doar un mormânt văruit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritarele, colecția Ortodoxia Românească, Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1994, p. 7. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Thetokis, op.cit., p. 33. footnote>, este ceva mistic<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>, de aceea, în cadrul ei, nu este îngăduit senzualismul (urmărirea exclusivă a atracțiilor care apar de pe urma simțurilor<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 23. footnote>. În această ordine de idei, în trecut, dar cu atât mai mult în zilele noastre, căsătoria nu are sens decât în credința în Hristos, în Evanghelie<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]