1,491 matches
-
opt ani de zile. În 1897 se deplasa la Paris, unde lucrează în atelierul lui Diogène Maillot. Silen Beat și Silen adormit fac parte din ciclul bahic al autorului; acesta își manifesta interesul pentru subiectele mitologice greco-latine sub influența picturii simboliste germane. Ultimul tablou este reprodus în monografia consacrată pictorului de către Angela Vrancea. Debordând de veselie, două femei goale îl contemplă pe Silen adormit la marginea unui taluz pe care se află un vas decorativ. În fundal, o menadă dansează cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Silen. Mirea fusese la Paris, la Școala Națională de Arte Frumoase, elevul lui H. Lehmann, la rândul său elev al lui Ingres. Printre colegii săi, atras de arta lui Caroul Duran, se află și unul dintre puținii pictori simboliști americani, John Sargent. În atelierul acestui pictor realizează Mirea un tablou de factură mitologică apropiat de modul lui Arnold Böcklin de a aborda temele mitologice, tablou intitulat Bacanta și Faunul (1877-1878). O descriere elocventă a tabloului o fac doi istorici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zâne, cu părul foarte lung, expresie a fluidizării amintite mai sus, atente la scena care se desfășoară. Basmul este o lume în care frumusețea și tinerețea nu sunt privilegii temporare, ci regula. Atmosfera de basm configurează dimensiunea estetizantă a artei simboliste a lui Kimon Loghi, ale cărui influențe prerafaelite se regăsesc, ca și la Cecilia Cuțescu-Storck în crearea unei coregrafii gestuale care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate grațioasă, care se repetă în mod armonic. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se repetă în mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în arta plastică, respectiv în pictură, într-o cheie modernă, simbolistă. În ciuda unui limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de întâmpinare de la finele secolului al XIX-lea, criticul sesizează mutația simbolistă. Basmul ca ficțiune devine la rândul său generator de ficțiune prin sugestie, joc al imaginației în marginea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în arta plastică, respectiv în pictură, într-o cheie modernă, simbolistă. În ciuda unui limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de întâmpinare de la finele secolului al XIX-lea, criticul sesizează mutația simbolistă. Basmul ca ficțiune devine la rândul său generator de ficțiune prin sugestie, joc al imaginației în marginea reveriei, a dicteului oniric, toate, forme de translație simbolistă într-o lume chimerică sau feerică, de la caz la caz. O a doua trăsătură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impresionistă" a criticii de întâmpinare de la finele secolului al XIX-lea, criticul sesizează mutația simbolistă. Basmul ca ficțiune devine la rândul său generator de ficțiune prin sugestie, joc al imaginației în marginea reveriei, a dicteului oniric, toate, forme de translație simbolistă într-o lume chimerică sau feerică, de la caz la caz. O a doua trăsătură simbolistă a picturii lui Loghi decurge din dubla ipostaziere a artistului, ca pictor și poet, literatura servind asemeni unui libret picturii simboliste care își manifestă metabolismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Basmul ca ficțiune devine la rândul său generator de ficțiune prin sugestie, joc al imaginației în marginea reveriei, a dicteului oniric, toate, forme de translație simbolistă într-o lume chimerică sau feerică, de la caz la caz. O a doua trăsătură simbolistă a picturii lui Loghi decurge din dubla ipostaziere a artistului, ca pictor și poet, literatura servind asemeni unui libret picturii simboliste care își manifestă metabolismul poetic deopotrivă cu libertatea fanteziei pe care basmul o condiționează în formule bine precizate. Orientalizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
toate, forme de translație simbolistă într-o lume chimerică sau feerică, de la caz la caz. O a doua trăsătură simbolistă a picturii lui Loghi decurge din dubla ipostaziere a artistului, ca pictor și poet, literatura servind asemeni unui libret picturii simboliste care își manifestă metabolismul poetic deopotrivă cu libertatea fanteziei pe care basmul o condiționează în formule bine precizate. Orientalizarea basmului, "fantezia orientală", consună cu un exotism pe care metisajul mitologic al picturii lui Loghi îl revendică plenar chiar în notele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
misterios, cu aerul volatil propriu aparițiilor difuze sau cortegiilor hieratice în "pădurile sacre" böckliniene sau hodleriene. Zâna este un genius loci, spiritul acestei lumi feerice. Veșmintele translucide par topite în corporalitatea ei, această fluidizare o regăsim în construcția de sensibilitate simbolistă a unei feminității acvatice precum ondinele lui Gustav Klimt. Corpul pare să-și fi pierdut greutatea, Zâna răsare din lac, plutește diafan, extatic, în acest decor de vis. Un alt tablou feeric este intitulat A fost odată... (Ulei pe pânză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poeziei. Altfel, lira nu face parte câtuși de puțin dintre instrumentele foclorice românești, pentru aceasta pictorul ar fi putut utiliza fluierul sau naiul, instrumente dionisiace, panice. Simbol al unei poezii care corespunde unor armonice apolinice în reprezentările clasice, în arta simbolistă a unui Klimt, Von Stück, Jean Delville, Alexandre Séon etc. lira devine simbolul unei vocații tragice a artistului sacrificat pe altarul propriei sale arte. Relevant pentru acest tablou al lui Loghi devine mixajul a două perspective "mitologice", cea greco-latină, speculată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
meduzantă, portretul acestei Belle Dame sans Merci este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură excepție, într-o ipostază de exuberanță copilărească cu mâinile întinse spre privitor ca și cum ar vrea să-l atingă. Însă, într-un plan secund, una din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară unei săli de bal înconjurată de vegetație albastră, de unde sugestia unui peisaj oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din care face parte și castelul. Prezent la expoziție, Tzigara-Samurcaș sublinia nu numai caracterul poetic al compoziției, ci și farmecul "prin haina strămoșească în care o îmbracă"222, obiectivul criticului fiind reglat de acreditarea acestor compoziții ca "artă națională". Sincretismul simbolist al lui Ștefan Popescu se acomodează cu universul basmului așa cum apare la Frații Grimm sau la Hans Christian Andersen; asemeni unui modern creator de modă, artistul își poate alege cum să-și îmbrace personajele. Se poate decela aici și influența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al artei lui Ștefan Popescu rezidă din ciocnirea celor două registre. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că acesta se formează într-un mediu socialist care cocheta cu un anumit idealism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al artei lui Ștefan Popescu rezidă din ciocnirea celor două registre. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că acesta se formează într-un mediu socialist care cocheta cu un anumit idealism și cu simbolismul înțeles adesea în latura sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schimb, criticul pare să facă o concesie privitoare la sensibilitatea afină a lui Ștefan Popescu pentru mister, mit, simboluri, raportată de critic unui mai cuprinzător sentiment clasicizant. Se poate afirma pertinent însă că opera lui Ștefan Popescu are o factură simbolistă, că asemeni prerafaeliților, artistul privilegiază legenda și basmul, pe care le stilizează, că decorativismul său servește tocmai dimensiunea misterioasă a existenței care ne parvine prin narațiuni exemplare sau figuri emblematice. Se descifrează în proiectele decorative, în operele cu subiecte de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândirii religioase încurajată de papa Leon al XIII-lea în enciclica sa Rerum novarum, publicată pe 15 mai 1891 și care orientează solidaritățile catolice de la Monarhie spre Republică. Cristos redevine cheia noii sensibilități religioase a pictorilor naturaliști, dar mai ales simboliști. Numai că ilustrările sale dobândesc tenta unei martirologii senzuale, sau intră ca în desenele și gravurile lui Félicien Rops, într-un scenariu al unei malițioase cerebralități blasfemice atunci când nu apare grotesc într-un cadru carnavalesc la belgianul James Ensor. Pictorii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Numai că ilustrările sale dobândesc tenta unei martirologii senzuale, sau intră ca în desenele și gravurile lui Félicien Rops, într-un scenariu al unei malițioase cerebralități blasfemice atunci când nu apare grotesc într-un cadru carnavalesc la belgianul James Ensor. Pictorii simboliști sau decadenți se despart de ilustrările convenționale ale lui Iisus, apariția acestuia dobândește aria de rezonanță a misterului, dar și ambiguitatea lui. Înainte de a deveni ortodoxist și ultranaționalist în contextul culturii românești, misticismul dobândește conturul poetic al unei vocații simboliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliști sau decadenți se despart de ilustrările convenționale ale lui Iisus, apariția acestuia dobândește aria de rezonanță a misterului, dar și ambiguitatea lui. Înainte de a deveni ortodoxist și ultranaționalist în contextul culturii românești, misticismul dobândește conturul poetic al unei vocații simboliste care respiră același aer cu cel european. Un loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
misterului, dar și ambiguitatea lui. Înainte de a deveni ortodoxist și ultranaționalist în contextul culturii românești, misticismul dobândește conturul poetic al unei vocații simboliste care respiră același aer cu cel european. Un loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
european. Un loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan releva același conformism tematic al unei sensibilități simboliste dezvoltate în contextul secesionist Münchenez. "Vermont s-a pus și el în pasul vremei și a pictat și el Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnate de Vermont; Iisus care predică, pe măsură ce, în fața lui, sunt aduși bolnavii, generează un efect de siluetă, o imaterialitate pe care pictorul reușește să o sugereze sensibil. Speranța 241 (1899) lui Artur Verona constituie un astfel de tablou, în notă simbolistă, prin care pictorul prezintă o imagine transfigurată a umanității pe fondul disoluției ei într-o tensiune a contrastelor, de o mare intensitate. Figura feminină alegorizată, "Speranța", se ridică luminos, în mijlocul unei mulțimi care reprezintă umanitatea în ansamblul ei. Diafan și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
complement auratic al acestui corp supus vicisitudinilor, circumstanțelor ostile vieții, fatalității. Un bătrân întinde patetic un braț spre a prinde parcă imaginea furtivă, un alt bătrân este doborât, covârșit, incapabil să mai perceapă lumina Speranței. Tabloul răspunde prin ecou iconografiei simboliste, a aparițiilor și viziunilor precum cea din tabloul lui Alphonse Osbert, Viziunea (1892), înfățișând-o pe Sfânta Geneviève, patroana Parisului. Speranța se află înconjurată de toată această umanitate contorsionată, dar și cu ceva din hieratismul difuz, nimbat, cețos al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]